Radio România Internațional

Tag: marar

  • Gogoșele cu carne și aluat

    Gogoșele cu carne și aluat

    Întâlnite frecvent în
    România, chiftelele sunt preparate din carne tocată de porc, cu formă rotundă,
    aplatizată sau alungită, prăjite în grăsime, adică în ulei sau în untură.
    Carnea este amestecată cu ceapă, usturoi, mărar și pătrunjel. Chifetele pot fi
    servite fie cu muștar ca gustare, fie ca fel principal cu cartofi prăjiți sau
    cu piure de cartofi. În comunitatea turco-tătară din Dobrogea carnea de porc este înlocuită cu carne de vită și de oaie, iar în partea de
    nord a Dobrogei, în Delta Dunării, chiftele sunt preparate îndeosebi din carne
    de pește.


    Există diferenţe între
    regiunile României și în ceea ce privește ingredientele folosite la
    aromatizarea chiftelelor. De exemplu, în Transilvania este folosit tarhonul,
    iar usturoiul este înlocuit de ceapă. De asemenea, în compoziţie sunt adăugaţi
    cartofi raşi. Aceste chiftele pot fi pregătite în cuptor, într-o tavă în care
    turnăm smântână şi în care presărăm spre final tarhon mărunţit.


    În Moldova întâlnim un preparat specific, diferit ca formă față de chiftelele
    care sunt rotunde sau ușor aplatizate, și anume pârjoalele. Acestea au formă
    alungită, sunt aplatizate și învelite în aluat. Au un aspect asemănător
    șnițelelor în aluat. Avem nevoie de un kg de carne tocată, fie de porc, fie de
    vită, fie amestec, de 2…3 felii de pâine, de două cepe de mărime potrivită,
    de 4 ouă, de mărar, sare, piper. Carnea tocată trebuie amestecată cu feliile de
    pâine, anterior înmuiate în apă şi apoi stoarse.

    Se adaugă ceapa tocată, mărarul,
    de asemenea, tocat, puţin piper măcinat şi sare după gust, după care se amestecă.
    În compoziţie sunt adăugate două ouă care au rolul de a lega acest amestec. Amestecul
    se porţionează apoi în aşa-numitele pârjoale, care au mărimea unui şniţel.
    Aceste pârjoale se dau prin făină, prin ouă bătute ca pentru omletă şi apoi
    prin pesmet, după care se prăjesc pe ambele părţi. Pârjoalele pot fi servite
    împreună cu o garnitură precum iahnie de fasole sau piure de cartofi.

  • Gogoșele cu carne și aluat

    Gogoșele cu carne și aluat

    Întâlnite frecvent în
    România, chiftelele sunt preparate din carne tocată de porc, cu formă rotundă,
    aplatizată sau alungită, prăjite în grăsime, adică în ulei sau în untură.
    Carnea este amestecată cu ceapă, usturoi, mărar și pătrunjel. Chifetele pot fi
    servite fie cu muștar ca gustare, fie ca fel principal cu cartofi prăjiți sau
    cu piure de cartofi. În comunitatea turco-tătară din Dobrogea carnea de porc este înlocuită cu carne de vită și de oaie, iar în partea de
    nord a Dobrogei, în Delta Dunării, chiftele sunt preparate îndeosebi din carne
    de pește.


    Există diferenţe între
    regiunile României și în ceea ce privește ingredientele folosite la
    aromatizarea chiftelelor. De exemplu, în Transilvania este folosit tarhonul,
    iar usturoiul este înlocuit de ceapă. De asemenea, în compoziţie sunt adăugaţi
    cartofi raşi. Aceste chiftele pot fi pregătite în cuptor, într-o tavă în care
    turnăm smântână şi în care presărăm spre final tarhon mărunţit.


    În Moldova întâlnim un preparat specific, diferit ca formă față de chiftelele
    care sunt rotunde sau ușor aplatizate, și anume pârjoalele. Acestea au formă
    alungită, sunt aplatizate și învelite în aluat. Au un aspect asemănător
    șnițelelor în aluat. Avem nevoie de un kg de carne tocată, fie de porc, fie de
    vită, fie amestec, de 2…3 felii de pâine, de două cepe de mărime potrivită,
    de 4 ouă, de mărar, sare, piper. Carnea tocată trebuie amestecată cu feliile de
    pâine, anterior înmuiate în apă şi apoi stoarse.

    Se adaugă ceapa tocată, mărarul,
    de asemenea, tocat, puţin piper măcinat şi sare după gust, după care se amestecă.
    În compoziţie sunt adăugate două ouă care au rolul de a lega acest amestec. Amestecul
    se porţionează apoi în aşa-numitele pârjoale, care au mărimea unui şniţel.
    Aceste pârjoale se dau prin făină, prin ouă bătute ca pentru omletă şi apoi
    prin pesmet, după care se prăjesc pe ambele părţi. Pârjoalele pot fi servite
    împreună cu o garnitură precum iahnie de fasole sau piure de cartofi.

  • Preparate din praz

    Preparate din praz

    Pe
    măsură ce vremea se încălzeşte, în pieţe apar tot mai multe legume proaspete
    folosite în preparate specifice pentru postul Paştelui. Asemănător cu ceapa verde,
    dar ceva mai mare, prazul (leek – engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree
    – germană, porro – italiană) este cultivat în special în Oltenia (provincie
    românească cuprinsă între Dunăre, Carpaţii Meridionali şi râul Olt), ajungând
    să se identifice cu această provincie. Înainte de a vă prezenta câteva reţete
    în care prazul este vedetă, să menţionăm că este folosit nu numai în bucătărie,
    ci şi în expresii ale limbii române precum a mânca praz, echivalentă cu a
    spune minciuni şi adio şi-un praz verde atunci când este exprimată
    indiferenţa cuiva faţă de cineva, obiect sau situaţie.


    Prazul este
    folosit la multe mâncăruri, cea mai populară fiind o mâncare cu praz, măsline
    şi sos tomat. Din combinarea prazului cu mai multe rădăcinoase, precum morcov,
    ţelină şi păstârnac, se poate obţine supă, iar dacă folosim doar cartofi şi
    puţin unt, atunci se poate obţine o supă sau chiar o supă-cremă de praz. Pentru
    a o pregăti, avem nevoie de jumătate de kg de praz, de jumătate de kg de
    cartofi și de puțin unt. Prazul se curăță și se spală, se
    taie mărunt și se călește în unt încins și apoi se stinge cu puțină apă sau cu
    supă de carne. Cartofii se curăță, se taie în cubulețe și se adaugă în oala în
    care fierbe prazul, unde se lasă circa 20 de minute. Supa se servește cu
    crutoane.


    Prazul
    fiert în apă cu sare poate fi folosit şi ca bază pentru alte mâncăruri cu carne
    de pui sau cu peşte. De exemplu, pentru peşte cu praz la cuptor avem nevoie de
    4 … 5 fire de praz, care trebuie curăţat, tăiat în rondele subţiri şi fiert
    în puţină apă cu sare, împreună cu un ardei gras, tăiat de asemenea, mărunt. În
    oala în care au fiert aceste legume trebuie adăugată o lingură de pastă de
    tomate, puţin ulei, busuioc şi mărar tocat mărunt, piper şi sare după gust. Se
    pune această compoziţie într-o tavă, iar deasupra ei, file de peşte. Se
    introduce la cuptor şi se lasă 20 … 30 de minute până când peştele capătă o
    culoare arămie.


    Un
    preparat atrăgător este prazul umplut cu orez sau ciuperci. Avem nevoie de
    câteva fire de praz, pe care le tăiem în bucăţi cu o lungime de câţiva
    centimetri. Le opărim, după care scoatem partea din interior, lăsând cele două
    inele de la exterior. Tocăm miezul firelor de praz şi călim uşor în ulei
    împreună cu câteva ciuperci tocate mărunt. Umplem cilindrii de praz cu această
    tocătură şi îi punem într-un vas în care turnăm apă şi suc de roşii şi îi lăsăm
    la fiert pentru circa 10 minute, după care introducem vasul la cuptor. Înainte
    de a fi servit, presărăm frunze tocate de pătrunjel.

  • Preparate din praz

    Preparate din praz

    Pe
    măsură ce vremea se încălzeşte, în pieţe apar tot mai multe legume proaspete
    folosite în preparate specifice pentru postul Paştelui. Asemănător cu ceapa verde,
    dar ceva mai mare, prazul (leek – engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree
    – germană, porro – italiană) este cultivat în special în Oltenia (provincie
    românească cuprinsă între Dunăre, Carpaţii Meridionali şi râul Olt), ajungând
    să se identifice cu această provincie. Înainte de a vă prezenta câteva reţete
    în care prazul este vedetă, să menţionăm că este folosit nu numai în bucătărie,
    ci şi în expresii ale limbii române precum a mânca praz, echivalentă cu a
    spune minciuni şi adio şi-un praz verde atunci când este exprimată
    indiferenţa cuiva faţă de cineva, obiect sau situaţie.


    Prazul este
    folosit la multe mâncăruri, cea mai populară fiind o mâncare cu praz, măsline
    şi sos tomat. Din combinarea prazului cu mai multe rădăcinoase, precum morcov,
    ţelină şi păstârnac, se poate obţine supă, iar dacă folosim doar cartofi şi
    puţin unt, atunci se poate obţine o supă sau chiar o supă-cremă de praz. Pentru
    a o pregăti, avem nevoie de jumătate de kg de praz, de jumătate de kg de
    cartofi și de puțin unt. Prazul se curăță și se spală, se
    taie mărunt și se călește în unt încins și apoi se stinge cu puțină apă sau cu
    supă de carne. Cartofii se curăță, se taie în cubulețe și se adaugă în oala în
    care fierbe prazul, unde se lasă circa 20 de minute. Supa se servește cu
    crutoane.


    Prazul
    fiert în apă cu sare poate fi folosit şi ca bază pentru alte mâncăruri cu carne
    de pui sau cu peşte. De exemplu, pentru peşte cu praz la cuptor avem nevoie de
    4 … 5 fire de praz, care trebuie curăţat, tăiat în rondele subţiri şi fiert
    în puţină apă cu sare, împreună cu un ardei gras, tăiat de asemenea, mărunt. În
    oala în care au fiert aceste legume trebuie adăugată o lingură de pastă de
    tomate, puţin ulei, busuioc şi mărar tocat mărunt, piper şi sare după gust. Se
    pune această compoziţie într-o tavă, iar deasupra ei, file de peşte. Se
    introduce la cuptor şi se lasă 20 … 30 de minute până când peştele capătă o
    culoare arămie.


    Un
    preparat atrăgător este prazul umplut cu orez sau ciuperci. Avem nevoie de
    câteva fire de praz, pe care le tăiem în bucăţi cu o lungime de câţiva
    centimetri. Le opărim, după care scoatem partea din interior, lăsând cele două
    inele de la exterior. Tocăm miezul firelor de praz şi călim uşor în ulei
    împreună cu câteva ciuperci tocate mărunt. Umplem cilindrii de praz cu această
    tocătură şi îi punem într-un vas în care turnăm apă şi suc de roşii şi îi lăsăm
    la fiert pentru circa 10 minute, după care introducem vasul la cuptor. Înainte
    de a fi servit, presărăm frunze tocate de pătrunjel.

  • Chiftele

    Chiftele

    Întâlnite
    frecvent în România, chiftelele sunt preparate din carne tocată sau din legume,
    cu formă rotundă, aplatizată sau alungită, care au fost prăjite în grăsime.
    Dacă sunt rotunde şi de dimensiuni mici, sunt numite chifteluţe, dacă sunt
    aplatizate şi alungite, atunci sunt numite pârjoale. Denumirea provine din
    limba turcă, köfte, însă, spre deosebire de Turcia unde conţin carne de miel, oaie
    sau vită, în spaţiul românesc chiftelele au în compoziţie carne de porc sau
    chiar de peşte, în special în zona dunăreană şi a Deltei Dunării.


    Chifteluţele din carne de porc sunt uşor de
    preparat. Avem nevoie de un kg de carne de porc, de câteva felii de pâine, de
    un ou, de o căpăţână de usturoi, de o legătură de pătrunjel şi una de mărar, de
    făină, ulei, piper şi sare. Feliile de pâine se înmoaie în apă şi apoi sunt
    stoarse, după care le trecem prin maşina de tocat împreună cu carnea. Curăţăm
    şi pisăm usturoiul, după care îl amestecăm cu carnea tocată, cu pâinea, cu un
    ou crud şi cu verdeaţa, tocată mărunt. Condimentăm cu piper şi adăugăm sare
    după gust. După omogenizarea compoziţiei, cu mâna udă modelăm chifteluţe
    rotunde pe care le rostogolim prin făină şi apoi le prăjim în ulei, la foc
    iute. Pot fi servite ca aperitiv, pe un platou cu găstări calde sau reci.


    Există diferenţe culinare între regiunile
    României. De exemplu, în Transilvania este folosit tarhonul, iar usturoiul este
    înlocuit de ceapă. De asemenea, în compoziţie sunt adăugaţi cartofi raşi.
    Aceste chiftele pot fi pregătite în cuptor, într-o tavă în care turnăm smântână
    şi în care presărăm spre final tarhon mărunţit.


    La fel de gustoase sunt chifteluţele din peşte.
    Avem nevoie de un kg de file de peşte, de două … trei cepe, de câtiva căţei
    de usturoi, de două ouă, de puţină făină, de piper şi sare. Se poate adăuga
    piure de cartofi sau două felii de pâine, precum şi mărar tocat. Carnea de
    peşte şi feliile de pâine sunt trecute prin maşina de tocat. Pasta rezultată
    este amestecată apoi într-un bol cu cepele tocate mărunt, cu mărarul, de
    asemenea, tocat, cu feliile de pâine, cu ouăle, cu piper şi sare, după gust.
    Căţeii de usturoi, pisaţi, sunt adăugaţi în compoziţia care trebuie omogenizată
    cu mâna pentru a găsi şi îndepărta eventualele oase de peşte rămase în
    tocătură. În continuare, cu ajutorul unei linguri, formăm chifteluţele pe care
    le dăm prin făină înainte de a le pune la prăjit în tigaie.

  • Cartofi noi

    Cartofi noi

    În perioada primăverii, în pieţele aproalimentare din România apar cartofii
    noi, care pot fi pregătiţi în mai multe feluri. Cel mai simplă şi rapidă
    modalitate de a-i pregăti este aceea de a-i prăji în ulei la ceaun. Avem nevoie
    de un kg de cartofi, de câteva fire de usturoi verde şi de o legătură de mărar.
    Cartofi trebuie spălaţi bine şi curăţaţi de coajă prin frecare cu un burete
    ceva mai aspru. Dacă au coaja ceva mai uscată, semn că a trecut ceva timp de la
    momentul recoltării, atunci cartofii se lasă timp de un sfert de oră într-un
    vas cu apă la înmuiat. În continuare, dacă sunt mici, cartofii se lasă întregi,
    dacă sunt ceva mai mari, pot fi tăiaţi în bucăţi ceva mai mici. Se scurg de apă
    şi apoi se pun în ceaunul cu ulei încins şi se lasă la foc iute timp de câteva
    minute până se rumenesc uşor. Cu ajutorul unei spumiere, îi punem într-un
    castron, iar deasupra lor se presară mărar proaspăt, tocat mărunt şi usturoi
    verde, de asemenea tocat mărunt, şi se adaugă sare după gust.


    Cartofii
    noi pot fi pregătiţi la cuptor, cu usturoi verde, cu mărar, piper şi, eventual,
    ulei de măsline. După ce au fost curăţaţi, cartofii se pun într-un vas, adăugăm
    puţină apă, usturoiul verde tocat mărunt şi îl lăsăm în cuptor la foc potrivit
    pentru circa 20 de minute, până ce cartofii încep să se rumenească. În locul
    usturoiului tocat, putem face o pastă din usturoi, mărar şi puţin ulei de măsline
    pe care o turnăm în vas înainte de a-l introduce în cuptor. Spre final,
    presărăm piper şi mărar, tocat mărunt, adăugând sare după gust.


    Cartofii
    noi pot fi preparaţi prin fierbere şi apoi prin coacere sau prin prăjire. După
    ce au fost puşi la fiert timp de circa un sfert de oră în apă cu sare, cartofii
    noi sunt puşi apoi într-un vas sau într-o tavă, se adaugă puţin unt şi piper,
    iar apoi se lasă la foc potrivit în cuptor până când se rumenesc. La fel, după
    ce au fost prefierţi, cartofi noi pot fi prăjiţi în ulei. Cartofii noi pot fi
    pregătiţi cu unt şi cu smântână. După ce îi fierbem, îi scurgem şi apoi îi
    rumenim într-un vas în care am pus puţin unt. Turnăm smântână peste ei,
    presărăm mărar tocat mărunt şi puţină sare şi îi lăsăm în vas la foc mic timp
    de 15 minute. Pot fi serviţi ca aperitiv sau la felul principal împreună cu
    carne pregătită la grătar sau în cuptor.

  • Cartofi noi

    Cartofi noi

    În perioada primăverii, în pieţele aproalimentare din România apar cartofii
    noi, care pot fi pregătiţi în mai multe feluri. Cel mai simplă şi rapidă
    modalitate de a-i pregăti este aceea de a-i prăji în ulei la ceaun. Avem nevoie
    de un kg de cartofi, de câteva fire de usturoi verde şi de o legătură de mărar.
    Cartofi trebuie spălaţi bine şi curăţaţi de coajă prin frecare cu un burete
    ceva mai aspru. Dacă au coaja ceva mai uscată, semn că a trecut ceva timp de la
    momentul recoltării, atunci cartofii se lasă timp de un sfert de oră într-un
    vas cu apă la înmuiat. În continuare, dacă sunt mici, cartofii se lasă întregi,
    dacă sunt ceva mai mari, pot fi tăiaţi în bucăţi ceva mai mici. Se scurg de apă
    şi apoi se pun în ceaunul cu ulei încins şi se lasă la foc iute timp de câteva
    minute până se rumenesc uşor. Cu ajutorul unei spumiere, îi punem într-un
    castron, iar deasupra lor se presară mărar proaspăt, tocat mărunt şi usturoi
    verde, de asemenea tocat mărunt, şi se adaugă sare după gust.


    Cartofii
    noi pot fi pregătiţi la cuptor, cu usturoi verde, cu mărar, piper şi, eventual,
    ulei de măsline. După ce au fost curăţaţi, cartofii se pun într-un vas, adăugăm
    puţină apă, usturoiul verde tocat mărunt şi îl lăsăm în cuptor la foc potrivit
    pentru circa 20 de minute, până ce cartofii încep să se rumenească. În locul
    usturoiului tocat, putem face o pastă din usturoi, mărar şi puţin ulei de măsline
    pe care o turnăm în vas înainte de a-l introduce în cuptor. Spre final,
    presărăm piper şi mărar, tocat mărunt, adăugând sare după gust.


    Cartofii
    noi pot fi preparaţi prin fierbere şi apoi prin coacere sau prin prăjire. După
    ce au fost puşi la fiert timp de circa un sfert de oră în apă cu sare, cartofii
    noi sunt puşi apoi într-un vas sau într-o tavă, se adaugă puţin unt şi piper,
    iar apoi se lasă la foc potrivit în cuptor până când se rumenesc. La fel, după
    ce au fost prefierţi, cartofi noi pot fi prăjiţi în ulei. Cartofii noi pot fi
    pregătiţi cu unt şi cu smântână. După ce îi fierbem, îi scurgem şi apoi îi
    rumenim într-un vas în care am pus puţin unt. Turnăm smântână peste ei,
    presărăm mărar tocat mărunt şi puţină sare şi îi lăsăm în vas la foc mic timp
    de 15 minute. Pot fi serviţi ca aperitiv sau la felul principal împreună cu
    carne pregătită la grătar sau în cuptor.

  • Preparate din ciuperci

    Preparate din ciuperci


    Pentru această editie vă propunem câteva reţete de preparate cu ciuperci, la care vom folosi ciuperci de cultură. Într-un almanah gastronomic apărut în urmă cu peste 30 de ani, am întâlnit o reţetă de ciuperci cu orez la cuptor. Avem nevoie de jumătate de kg de ciuperci, de 100 de grame de unt, de 200 de grame de caşcaval, de o ceaşcă cu orez şi de circa 150 de grame de smântână, de o legătură de pătrunjel, de piper măcinat şi de sare. Tocăm picioarele ciupercilor şi le călim în ulei. Fierbem orezul şi îl amestecăm cu ciupercile călite, adăugând în compoziţie caşcaval ras şi puţin piper măcinat.



    Pălăriile ciupercilor trebuie puse într-o tavă unsă cu unt şi umplute cu amestecul din orez, ciuperci şi caşcaval. Deasupra se presară caşcaval ras după care tava este lăsată în cuptor la foc mediu spre mic pentru circa jumătate de oră. Înainte de a fi servite, deasupra ciupercilor se presară frunze tocate de pătrunjel şi puţină smântână.



    O altă reţetă pe care v-o propunem este cea a piureului de ciuperci. Avem nevoie de jumătate de kg de ciuperci, de un pahar cu lapte, de două cepe, de câteva felii de pâine, de puţină smântână, de ulei, mărar şi sare. Curăţăm ciupercile, le spălăm şi le tăiem în felii subţiri, după care le călim în ulei împreună cu cepele, de asemenea, tocate mărunt. Le trecm prin maşina de tocat împreună cu feliile de pâne, înmuiate în lapte. Adăugăm smântână şi sare după gust şi obţinem astfel chiar o garnitură pentru felul principal al unei mese.



    Din ciuperci putem obtine şi salată. Avem nevoie de un kg de ciuperci cu pălării mai mici pe care le spălăm şi le fierbem în puţină apă. După ce s-au înmuiat, le scurgem de apă, le tăiem în felii subţiri şi le punem într-o salatieră în care le amestecăm cu un sos compus din ulei de măsline, zeama de la o lămâie, mărar tocat, piper măcinat şi sare după gust.

  • Preparate din ciuperci

    Preparate din ciuperci


    Pentru această editie vă propunem câteva reţete de preparate cu ciuperci, la care vom folosi ciuperci de cultură. Într-un almanah gastronomic apărut în urmă cu peste 30 de ani, am întâlnit o reţetă de ciuperci cu orez la cuptor. Avem nevoie de jumătate de kg de ciuperci, de 100 de grame de unt, de 200 de grame de caşcaval, de o ceaşcă cu orez şi de circa 150 de grame de smântână, de o legătură de pătrunjel, de piper măcinat şi de sare. Tocăm picioarele ciupercilor şi le călim în ulei. Fierbem orezul şi îl amestecăm cu ciupercile călite, adăugând în compoziţie caşcaval ras şi puţin piper măcinat.



    Pălăriile ciupercilor trebuie puse într-o tavă unsă cu unt şi umplute cu amestecul din orez, ciuperci şi caşcaval. Deasupra se presară caşcaval ras după care tava este lăsată în cuptor la foc mediu spre mic pentru circa jumătate de oră. Înainte de a fi servite, deasupra ciupercilor se presară frunze tocate de pătrunjel şi puţină smântână.



    O altă reţetă pe care v-o propunem este cea a piureului de ciuperci. Avem nevoie de jumătate de kg de ciuperci, de un pahar cu lapte, de două cepe, de câteva felii de pâine, de puţină smântână, de ulei, mărar şi sare. Curăţăm ciupercile, le spălăm şi le tăiem în felii subţiri, după care le călim în ulei împreună cu cepele, de asemenea, tocate mărunt. Le trecm prin maşina de tocat împreună cu feliile de pâne, înmuiate în lapte. Adăugăm smântână şi sare după gust şi obţinem astfel chiar o garnitură pentru felul principal al unei mese.



    Din ciuperci putem obtine şi salată. Avem nevoie de un kg de ciuperci cu pălării mai mici pe care le spălăm şi le fierbem în puţină apă. După ce s-au înmuiat, le scurgem de apă, le tăiem în felii subţiri şi le punem într-o salatieră în care le amestecăm cu un sos compus din ulei de măsline, zeama de la o lămâie, mărar tocat, piper măcinat şi sare după gust.