Radio România Internațional

Tag: Maraumures

  • Voltă virtuală a băseriţloru maramureșeani ditu lemn

    Voltă virtuală a băseriţloru maramureșeani ditu lemn

    Aştirnutu tru nordul ali Românie, Maramureșlu easti ună regiune multu muşeată ditu videala turistică, di itia a muşuteaţăllei cu fisea şi a averloru etnofolcloriţi. Adză nă dănăsimu dinintea a veclliloru băseriţ di lemnu di aoa, pi cari puteț s’li videţ ditu iţi kiuşe a lumillei, di itia a născăntoru piryuri virtuale adrati pritu unu şingiru di proiecte aleapti.



    Româñilli sunt un populu criștin, iara băsearica easti aştirnută tu misuhorea a hoarăllei, idyealui cum și Dumidzălu easti nolgica a Universului, spuni Maria Mirela Poduț, di la Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale Liviu Borlan” Maramureș:


    Centrul a nostru giudeţeanu vru s’bagă tu valoare aesti monumente. Singirlu a aluştoru proiecte fu nkisitu di Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale Liviu Borlan” Maramureș ninti ta s’nkisească actuala pandemie, cându nică nu șteam că va s’dizvărtimu ahătu multi activităț online. Tru perioada 2018-2020, pritu proiecte di idyea turlie, eara cercetate băseriţ veclli ditu alti trei zone etnografiţi: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. Tru 2021, documentarea s-teasi tru zona Țara Codrului, aţea di a patra zonă etnografică, aflată parțial tru giudețlu Maramureș. Aşe, s’bitiseaşti un ţiclu ţi ari scupolu s’adară ună imagine panoramică a tutulor băseriţilor ditu lemn cu statut di monumentu aflate tru aţeali patru zone etnografiţi a Maramureșlui: Maramureșlu istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.”



    Protili atestări ngrăpsiti a localităților ditu zona Codrului alăncescu tru secolu XIII-ţi. Ghini ma căţe fu aleaptă aestă regiuni? Maria Mirela Poduț, di la Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradițională Liviu Borlan” Maramureș:


    Easti aştirnută tru nord-vestul ali Transilvanie, reprezintă un spațiu ghini zuyrăpsitu ditu videală etnografică. Pi hiotea a kirolui s’vidzură influențe multiple ditu partea a regiunilor etnografiţi ditu viţinată. Alli si spuni Zona Codrului, di itia că tru tricutlu kiro eara anvălită di păduri mări di cupaciu și di fag, ama adză tru amprotusa suntu vălliurli şi ohturli a llei. Băseriţ di lemn ditu Zona Codrului — Piryuri virtuale” easti un proiect ahărdzitu ti cercetari și promovarea a unui numir di 18 di băseriţ veclli ditu lemnu, cu statut di monumentu istoric, cari nica s’păstreadză tru ună zonă etnografică teasă pi suprafața a giudeților Maramureș, Sălaj și Satu Mare. Proiectul, cofinanțat di Administrația a Fondului Cultural Național, fu dizvărtitut tru perioada agustu-brumaru 2021 di cătră Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturălleii tradiționale Liviu Borlan” Maramureș, tru harea di beneficiar, deadunu cu opt parteneri — instituții și organizații ditu aţeali trei giudeți cari au câti un fragmentu di Codru.”



    Băseriţli ditu lemn ditu aestă zonă sunt monumente di arhitectură aproapea nicunuscuti a publiclui largu, avânda parti până tora di sinferlu a unui numir cama ñicu di specialiști, spuni Maria Mirela Poduț:


    Informațiile tu ligătură cu aesti edificii di cultu ditu lemnu suntu relativ pțăni. Născănti numata fură actualizate ditu giumitatea a añiloru ‘70, di anda fură tipusiti. Proiectul a nostru vru să scoată tu videală prica di băseriţ di lemnu ditu Țara Codrului, nica kiskinu tănuti, cu istoria, minutişurli arhitecturale, picturli și pirmituserli a lor. Era adrati piryuri virtuale tră băseriţ. Aestea au trăsături cari le particularizeadză și, tru idyiulu kiro, li integreadză tru ansamblul a biseriţilor ditu lemn ditu România. Easti importantu că, ditu aestea, șase ș’ţănură nica destinația di lăcașe de cult, deservinda comunităț religioase ñiţ și multu ñiţ. Ca tru añilli di ma ninti, proiectul avu dauă componente prinţipale: cercetare și promovare. Tră lucurlu di cercetare s-ufilisiră informații ditu arhivă – studii și articole ngrăpsiti di specialiști ditu domeniili a artăllei, istoriillei și arhitecturălleii — adăvgati cu informații loati ditu teren. Tră cathi unu ditu monumentele vizate s-adrară piryuri virtuale și caduri ţi au scupolu s’yilipsească catandisea di tora a băseriţlor, tuti informațiile loati sum turlie di textu și di imagine potu s’hibă vidzuti tru secțiunea băseriţ di lemn” a website-ului codru.culturamm.ro”



    Ună altă componentă tru premieră a proiectului și a site-ului easti secțiunea lăcașe kiruti”. Pritu aesta, autorllii a proiectului vor s’valorifică, ahătu cătu nica s’poati, prica kirută a patrimoniului ditu zona a Codrului, tru ună turlie virtuală, electronică. Ase, suntu prezentati unu baiuru di informații yilipsitoari și caduri cu băseriţ ditu lemn cari s-anălţară unu kiro ma ninti tu aesti hori, ama cari numata suntu tu aestu kiro ti amărtie.



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Tur virtual al bisericilor maramureșene din lemn

    Tur virtual al bisericilor maramureșene din lemn

    Situat în nordul României, Maramureșul este o regiune atractivă din punct de vedere turistic, datorită frumuseților naturale și a bogăției etnofolclorice. Azi ne oprim în fața vechilor bisericilor din lemn de aici, pe care le puteți vizita din orice colț al lumii, datorită unor tururi virtuale create printr-o serie de proiecte deosebite.



    Românii sunt un popor creștin, iar biserica este poziționată în centrul satului, la fel cum și Dumnezeu este centrul Universului, spune Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Liviu Borlan Maramureș:


    Centrul nostru județean a vrut să pună în valoare aceste monumente. Seria acestor proiecte a fost inițiată de Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Liviu Borlan Maramureș înainte de a se declanșa actuala pandemie, când încă nu știam că vom desfășura atât de multe activități online. În perioada 2018-2020, prin proiecte similare, au fost cercetate biserici vechi din alte trei zone etnografice: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. În 2021, documentarea s-a extins în zona Țara Codrului, cea de-a patra zonă etnografică, situată parțial în județul Maramureș. Astfel, se încheie un ciclu menit să creeze o imagine panoramică a tuturor bisericilor din lemn cu statut de monument aflate în cele patru zone etnografice ale Maramureșului: Maramureșul istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.



    Primele atestări scrise ale localităților din zona Codrului apar în secolul al XIII-lea. Însă de ce a fost aleasă această regiune? Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Liviu Borlan Maramureș:


    Este situată în nord-vestul Transilvaniei, reprezintă un spațiu bine conturat din punct de vedere etnografic. De-a lungul timpului s-au resimțit influențe multiple din partea regiunilor etnografice învecinate. I se spune Zona Codrului, fiindcă în trecut era acoperită de păduri întinse de stejar și de fag, însă azi predomină văile și culmile sale domoale. Biserici de lemn din Zona Codrului – Tururi virtuale este un proiect dedicat cercetării și promovării a unui număr de 18 biserici vechi din lemn, cu statut de monument istoric, care încă se păstrează într-o zonă etnografică întinsă pe suprafața județelor Maramureș, Sălaj și Satu Mare. Proiectul, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, a fost derulat în perioada august-noiembrie 2021 de către Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Liviu Borlan Maramureș, în calitate de beneficiar, alături de opt parteneri – instituții și organizații din cele trei județe care dețin câte un fragment de Codru.



    Bisericile din lemn din această zonă sunt monumente de arhitectură aproape necunoscute publicului larg, având parte până acum de interesul unui număr restrâns de specialiști, spune Maria Mirela Poduț:


    Informațiile cu privire la aceste edificii de cult din lemn sunt relativ puține. Unele nu mai fuseseră actualizate de la mijlocul anilor 70, de la data publicării lor. Proiectul nostru a dorit să scoată din anonimat zestrea de biserici de lemn din Țara Codrului, încă păstrate, cu istoria, detaliile arhitecturale, picturile și poveștile lor. Au fost realizate tururi virtuale pentru biserici. Acestea au trăsături care le particularizează și, în același timp, le integrează în ansamblul bisericilor din lemn din România. Este important că, dintre acestea, șase și-au păstrat încă destinația de lăcașe de cult, deservind comunități religioase mici și foarte mici. Ca în anii precedenți, proiectul a avut două componente principale: cercetare și promovare. Pentru munca de cercetare s-au folosit informații din arhivă – studii și articole scrise de specialiști din domeniile artei, istoriei și arhitecturii – completate cu informații obținute din teren. Pentru fiecare dintre monumentele vizate s-au realizat tururi virtuale și fotografii menite să reflecte starea actuală a bisericilor, toate informațiile obținute în formă de text și de imagine putând fi văzute în secțiunea biserici de lemn a website-ului codru.culturamm.ro



    O altă componentă în premieră a proiectului și a site-ului este secțiunea lăcașe dispărute. Prin aceasta, autorii proiectului doresc să valorifice, în măsura în care se mai poate, zestrea pierdută a patrimoniului din zona Codrului, într-o manieră virtuală, electronică. Astfel, sunt prezentate o serie de informații relevante și fotografii cu biserici din lemn care s-au înălțat odinioară în aceste sate, dar care nu mai există în prezent din păcate.