Tag: Marc Areny

  • Marc Areny: „Ich finde die Menschen hier echt unglaublich“

    Marc Areny: „Ich finde die Menschen hier echt unglaublich“

    Man könnte von Marc Areny annehmen, dass er aus einer anderen Welt kommt. Und gewisserma‎ßen tut er das ja auch. Halb Franzose, halb Katalane, spricht der junge Mann mit dem verschmitzten Lächeln ein drolliges Rumänisch. Heute wohnt er in der Autostadt Piteşti — doch er kam zuerst in Făgăraş an, wo er als Freiwilliger auf einer Farm arbeitete. Es sah aus wie in Frankreich vor 50 Jahren und gerade das fand Areny interessant. Die Menschen hier, sagte er, sind nicht nur offen, sondern auch vorurteilsfrei. Ihm kam Rumänien irgendwie spanisch vor — aber das Land ist einzigartig, findet er. Im Vergleich zu den Rumänen halten die Franzosen mehr Distanz.



    Nach dem Freiwilligendienst beschäftigte sich Marc Areny mit Fahrzeugen. Er wandelte einen Verbrennungsmotor in einen Elektrischen Motor um und meldete somit den ersten elektrischen Dacia Logan an. Jüngst gestaltete er auch den ersten präparierten Elektro-Rennwagen, der heute auch an Sportrennen teilnimmt. Wir sind alle verantwortlich für die Energiepreise, deshalb tankt er das Auto nur mit bereits verbranntem Speiseöl voll:



    Ich hatte einen alten Fiat Scudo und sammelte altes Bratöl von Restaurants. Das habe ich gefiltert und nach einigen Änderungen am Motor konnte ich im Sommer und Winter damit fahren. Sogar bis nach Rumänien bin ich damit gefahren, ich hatte einfach mehrere Flaschen Speiseöl im Kofferraum“.




    Von den Fahrkünsten der Mitbürger in seiner Wahlheimat ist der Franco-Katalane weniger angetan: Etwas ungehobelt seien die Fahrer hier, meint er. Zum Glück sind Verkehrsteilnehmer und Politiker, an denen er auch kein gutes Haar lässt, nicht ausschlaggebend für das Land generell:



    Rumänien ist ein sehr schönes und reiches Land — und der grö‎ßte Reichtum sind die Menschen. Für Touristen ist es vielleicht anders, aber wer hier lebt, spürt diese Energie, dieses unglaubliche Potenzial. Die Leute sind sehr erfinderisch, neugierig, gescheit, ein unglaubliches Volk. Keine Ahnung, wie andere Franzosen das bewerten, aber ich finde die Menschen hier echt unglaublich.“




    Schon seit sieben Jahren lebt Marc Areny hier in Rumänien — ausreichend Zeit, um das Land als echtes neues Zuhause zu betrachten.



    Es ist ein Gefühl, dass ich seit einigen Jahren erlebe. Wenn ich längere Zeit au‎ßerhalb von Rumänien verbringe, wie zum Beispiel zuletzt in Frankreich und in Spanien, dann überkommt mich ein Gefühl, wieder zuhause zu sein, wenn die Maschine in Bukarest landet. Das kann man nicht leugnen. Und ich will nicht nach Frankreich zurück — auch wenn ich wei‎ß, dass ich zurück dorthin kann, oder nach Spanien, wenn mein Geschäft nicht läuft. Nein, ich will nicht weg, Ich hoffe, es wird auch weiterhin klappen.“

  • Marc Areny (Franţa)

    Marc Areny (Franţa)

    Ai putea spune
    despre el că vine dintr-o altă lume. Este tânăr, ambiţios, foarte eco, îi pasă
    de aerul pe care-l respirăm cu toţii, este inginer, pe jumătate francez şi pe
    jumătate catalan. Şi în plus are un zâmbet cuceritor. La fel şi româna pe care
    o vorbeşte. El este Marc Areny, francezul care s-a stabilit la Piteşti şi care
    s-a îndrăgostit iremediabil de România. Marc Areny: Am venit aici să fac voluntariat la început. Am găsit pe internet, pe cineva
    care avea o fermă lânga Făgăraş, şi aşa am ajuns în România. Bine, am ales
    România, nu ştiam nimic despre România dar din ce am citit şi din ce am găsit
    atunci, am înţeles că viaţa aici era, cel puţin la ţară, cum era în Franţa în
    urmă cu 50 de ani. Şi, de fapt, asta m-a atras aici la început şi din cauza
    asta am ales să fac voluntariat aici. Oamenii în România sunt foarte primitori.
    E uşor să întâlnesc oameni. Oamenii nu te judecă. Am fost foarte bine primit
    şi, ceva care am regăsit se poate un pic în Spania, de exemplu, dar ca în
    România în nicio ţară. Francezii faţă de români sunt foarte inchişi la prima
    vedere, sunt mai distanţi



    Următorul pas
    după voluntariat a fost conversia unui motor termic în unul electric, realizând
    astfel primul Logan electric omologat de Registrul Auto Român. De curând a
    realizat şi prima maşină electrică preparată de curse, maşină ce poate fi văzută
    în Campionatul Naţional de Viteză în Coastă. Consideră că suntem toţi
    responsabili pentru preţul petrolului şi astfel a ales să-şi alimenteze
    autoturismul cu ulei alimentar folosit Aveam un Fiat Scudo şi am început să colectez ulei de la restaurant,
    să-l filtrez, am făcut nişte modificări la maşină şi am mers cu ulei sută la
    sută, şi vară şi iarnă şi până în România am venit cu ulei, adică aveam nişte
    bidoane cu mine şi am venit pâna aici doar cu ulei



    Pentru că este
    mereu în contact cu lumea auto, am vrut să-i aflu părerea în legătură cu
    şoferii din România despre care n-a avut cuvinte de laudă spunând despre
    aceştia că sunt cam needucaţi. Cât despre ce ar schimba în România dacă ar avea
    această posibilitate, răspunsul a fost unul foarte simplu: Politica! Dar cum
    întotdeauna trebuie să existe un echilibru, despre cum a fost primit şi cum
    sunt românii, Marc a găsit cuvinte demne de o lecţie de dragoste pentru poporul
    român. România este o ţară foarte frumoasă, foarte bogată. Cred că valoarea
    cea mai mare pe care o are este la poporul român. Mereu, şi cred că nu
    greşesc, şi nu sunt singur, imediat
    aici, după ce venim în România, nu ca turist, pentru turişti e altfel, dar se
    simte că este o energie, un potenţial incredibil. Legat de oameni, e clar,
    adică toată lumea este foarte descurcăreaţă, românii sunt descurcăreţi,
    curioşi, deştepţi, sunt un popor incredibil. Asta e clar! Nu ştiu alţi francezi
    sau alţi străini cum văd ţara asta, dar poporul român îmi pare un popor
    incredibil



    Şi pentru că are
    deja 7 ani de când a ajuns în România, suficient timp cât de o întreagă
    poveste, l-am întrebat ce sentiment îl încearcă atunci când revine pe pământ
    românesc E un sentiment, cam de câţiva ani, când
    ajung cu avionul aici, sau stau mai mult în afară, am fost acum mai recent în
    Spania, şi în Franţa, dar când ajung
    aici mă simt Acasă. Nu pot să neg, că aşa e! Şi nu vreau să mă întorc în
    Franţa, s-ar putea, mă gândesc mereu, dacă nu merge aici cu afacerea asta unde
    să mă duc, poate în Spania, aşa şi aşa. Nu, nu vreau să plec, sper că o să
    reuşesc, să meargă aici ce facem şi să stau în România