Radio România Internațional

Tag: Marea Baltica

  • Summitul Iniţiativei celor 3 Mări

    Summitul Iniţiativei celor 3 Mări

    România şi-a atins obiectivele la Summitul Inițiativei celor Trei Mări – a declarat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, gazdă, la București, a liderilor țărilor din Uniunea Europeană situate între mările Baltică, Neagră şi Adriatică. În cadrul reuniunii au fost reconfirmate două obiective permanente ale Iniţiativei: reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiunea celor trei mări şi restul Uniunii, precum și creşterea contribuţiei regionale a Iniţiativei în procesul de consolidare a legăturilor transatlantice. Discuţiile din capitala României au vizat, în principal, trei domenii-cheie de cooperare: transport, energie şi digital. Și, tot la Bucureşti, Grecia a devenit a 13-a ţară membră a Iniţiativei celor Trei Mări, în timp ce Ucraina şi Republica Moldova au primit calitatea de state asociate. Într-o declaraţie finală comună, liderii participanți la summit şi-au reafirmat sprijinul de neclintit pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, condamnând, din nou, agresiunea Rusiei. Ei s-au angajat să joace un rol-cheie în reconstrucţia Ucrainei, ţinând seama în mod corespunzător de toate eforturile depuse la nivel internațional și al Uniunii Europene.

    Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a avut o intervenţie video în deschiderea summit-ului Inițiativei celor Trei Mări, a declarat că se opune cu fermitate oricăror restricţii suplimentare asupra exporturilor de cereale ucrainene, pentru că țara sa are nevoie, în continuare, de fonduri, în condiţiile în care trebuie să supravieţuiască după multiplele atacuri rusești. Din această perspectivă, la reuniunea de la București a fost abordată inclusiv tema creării unor rute de transport noi pentru cerealele din Ucraina. Joi, în continuarea summitului, a fost programată a 5-a ediţie a Forumului de afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări. Prilej pentru premierul Marcel Ciolacu să aibă, în marja Forumului, mai multe întâlniri cu delegaţii unor importante companii americane. Pe lângă digitalizarea sistemului administrativ, discuţiile au vizat dezvoltarea unor proiecte de cercetare şi inovare în domenii precum inteligenţa artificială sau securitatea cibernetică. Și el la București, emisarul special pentru probleme climatice al preşedintelui Statelor Unite, John Kerry, a amintit că România este printre primele ţări din lume şi prima din Europa care va introduce tehnologia inovatoare a reactoarelor modulare de mici dimensiuni. Oficialul de la Washington a avertizat că obiectivul de emisii zero până în 2050 nu poate fi atins fără energie nucleară, or tehnologia acestor reactoare poate contribui la accelerarea atingerii ţintelor de mediu.


  • Comisia Europeană a adoptat propunerea privind cotele de pescuit pentru 2023 pentru Marea Baltică

    Comisia Europeană a adoptat propunerea privind cotele de pescuit pentru 2023 pentru Marea Baltică

    Comisia Europeană propune creşterea posibilităţilor de pescuit pentru hering şi cambulă, dar menţine nivelurile actuale pentru somon şi pentru capturile întâmplătoare de cod şi de hering. În ultimul deceniu, pescarii din Uniunea Europeană, cei din industria piscicolă şi autorităţile publice au depus eforturi majore pentru a reconstrui stocurile de peşte din Marea Baltică. Cu toate acestea, populaţia de cod şi hering precum şi numeroasele stocuri de somon din sudul Mării Baltice sunt supuse unei presiuni severe din cauza pierderii habitatului, generată de degradarea mediului înconjurător. Potrivit executivului comunitar, capturile totale admisibile propuse recent se bazează pe cele mai serioase evaluări ale Consiliul Internaţional pentru Explorarea Mărilor. Astfel, pentru codul din estul şi vestul Mării Baltice, Comisia propune menţinerea limitării la capturile accidentale inevitabile, întrucât starea stocului este foarte proastă.

    În ceea ce priveşte heringul din vestul Balticei, oamenii de ştiinţă recomandă, pentru al cincilea an consecutiv, oprirea pescuitului, singura cotă care creşte cu 14 la sută fiind la heringul din partea centrală a Mării Baltice. Comisia Europeană rămâne precaută şi în ceea ce priveşte cambula, întrucât, odată cu pescuirea acesteia, este inevitabilă captura accidentală de cod, care trebuie protejat. Noi norme care ar trebui să intre în vigoare în curând vor face obligatorie utilizarea noilor unelte de pescuit, care ar trebui să reducă substanţial capturile accidentale de cod. Pentru şprot, se recomandă o scădere, întrucât acesta constituie hrană pentru cod, care are nevoie de o revigorare a stocurilor.

    În cazul somonului, Comisia Europeană propune menţinerea cotelor de pescuit din 2022. Consiliul Uniunii Europene va examina, în vederea adoptării, propunerea executivului comunitar în ceea ce privește cotele de pescuit din Marea Baltică în cadrul reuniunii ministeriale din 17-18 octombrie.


  • Provocări de securitate la Marea Baltică și Marea Neagră

    Provocări de securitate la Marea Baltică și Marea Neagră

    România
    nu este ameninţată direct de evoluţia situaţiei de la Marea Neagră, însă
    aceasta trebuie detensionată. Declarația îi aparține ministrului de Externe de
    la București, Bogdan Aurescu, care și-a exprimat îngrijorarea față de cea mai
    mare masare de trupe ruseşti din 2014 încoace în şi în jurul Ucrainei, precum
    şi față de comportamentul rusesc din Marea Neagră, care au alertat NATO, Statele
    Unite și Uniunea Europeană. ʹVrem să identificăm obiectivele acestor manevre şi
    să vedem care sunt măsurile cele mai potrivite pentru a dezescalada situaţia’     -
    a punctat ministrul Bogdan Aurescu, în opinia căruia, evoluțiile din Marea
    Neagră afectează securitatea euro-atlantică. Este motivul – a spus șeful
    diplomației de la București – pentru care NATO nu contenește să facă apel la
    retragerea acestor demonstraţii de autoritate rusă.

    Că situația preocupă și îngrijorează
    o denotă și organizarea, timp de două zile, în Capitala României, a
    trilateralei România-Polonia-Turcia, cu participarea – prin prezență fizică – o
    omologilor lui Bogdan Aurescu: polonezul Zbigniew Rau și turcul Mevlut Mevlüt
    Çavuşoglu, cărora li se vor adăuga, pentru o sesiune extinsă, miniștrii de
    Externe din Georgia şi Ucraina. Cu alte cuvinte, un minisummit regional dedicat
    securității regionale! ʹArmele
    diplomaţilor sunt argumentele şi trebuie să facem în aşa fel încât situaţia să
    nu ajungă într-un moment în care diplomaţia nu mai are ce face    ‘ – a precizat ministrul
    Aurescu. În preambului trilateralei, șeful diplomației române a participat la videoconferinţa ‘Provocări de Securitate de la Baltica
    la Marea Neagră. Viziunea României, Poloniei şi a Turciei’, organizată
    de think-tankuri din cele trei statelegate
    prin Parteneriate Strategice puternice și membre ale NATO.

    A fost un bun prilej
    pentru Bogdan Aurescu să evidenţieze valoarea adăugată a Trilateralei în
    gestionarea provocărilor actuale de securitate, în special de consolidare a
    posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Ministrul a precizat
    că actualul context complex este marcat de evoluţii regionale îngrijorătoare
    care afectează întregul areal, de la Marea Neagră la Marea Baltică, dar care se
    manifestă în prezent mai ales la frontiera estică a Ucrainei şi în Crimeea
    ilegal ocupată. Motiv pentru care Bogdan Aurescu a arătat că trebuie
    intensificate eforturile în sprijinul partenerilor din Vecinătatea Estică,
    Sudică și din Balcani. Oficialul de la București a reafirmat poziţia fermă a
    României de susținere a suveranității şi integrității teritoriale a Ucrainei și
    a vorbit despre importanța sprijinului acordat Georgiei în consolidarea
    rezilienţei împotriva ameninţărilor cibernetice şi hibride, a capacităţilor de
    apărare şi a contribuţiei acestora la misiunile aliate.


  • Posibilități de pescuit în Marea Baltică pentru 2021

    Posibilități de pescuit în Marea Baltică pentru 2021

    Recomandarea are ca principal obiectiv practicarea unui pescuit prin care să fie gestionate responsabil stocurile de cod, hering şi şprot în Marea Baltică.

    În ultimii ani, pescarii din Uniunea Europeană, industria și autoritățile publice au făcut eforturi importante pentru refacerea stocurilor de pește din Marea Baltică. Atunci când au fost disponibile avize științifice complete, deciziile anterioare privind posibilitățile de pescuit în Marea Baltică au respectat principiul capturii maxime durabile pentru șapte din opt stocuri, acoperind 95% din cantitățile de pește debarcate. Cu toate acestea, anul trecut, oamenii de știință au descoperit că situația era mai puțin stabilă decât se estimase anterior. Prin urmare, s-a dovedit necesitatea de a lua măsuri decisive pentru a reface toate stocurile, pentru a fi siguri că ele cresc sau rămân la niveluri acceptabile.

    De această dată, Comisia Europeană a propus, între altele, creșterea posibilităților de pescuit pentru hering în Golful Riga și pentru somonul din bazinul principal, menținând în același timp nivelurile actuale pentru hering în Golful Botnia, pentru șprot și pentru cambulă de Baltica.

    Lituanianul Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, a afirmat că factorii care influențează starea stocurilor de pește din Marea Baltică sunt numeroşi; pescuitul este unul dintre ei, dar şi poluarea marină sau schimbările climatice afectează grav sănătatea stocurilor. Stabilirea unui echilibru între creșterea economică și protecția mediului și găsirea de resurse alternative – pe scurt, sustenabilitatea – pe termen lung a Mării Baltice nu este o opțiune, ci o necesitate.

    Comisarul a calificat propunerea lansată de Bruxelles drept una realistă şi şi-a exprimat convingerea că va fi atât în beneficiul pescarilor, cât și al peștilor. Întrucât presiunea exercitată asupra stocurilor de pește din Marea Baltică nu poate fi abordată doar prin intermediul politicii europene în domeniul pescuitului, comisarul Virginijus Sinkevičius a anunţat că va convoca o conferință ministerială a tuturor țărilor Uniunii Europene riverane, pentru a găsi soluţii pe termen lung.

    Până atunci, însă, Consiliul va examina propunerea Comisiei Europene, în vederea adoptării acesteia, în cadrul reuniunii ministeriale din 19-20 octombrie.


  • Iniţiativa celor 3 mări

    Iniţiativa celor 3 mări

    În Slovenia a avut loc Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări – o
    platformă politică flexibilă la nivel prezidenţial care reuneşte 12 ţări de pe
    linia care uneşte Marea Baltică de Marea Neagră şi Marea Adriatică şi care îşi
    propune dezvoltarea economică a statelor din regiune prin stimularea
    interconectivităţii şi a trei domenii principale: transport, energie şi
    digital. România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, care a
    salutat faptul că, în Slovenia, au fost reconfirmate priorităţile fixate în
    septembrie 2018, la summitul de la Bucureşti. El a explicat că Iniţiativa
    sporeşte convergenţa şi coeziunea europeană şi întăreşte relaţiile
    transatlantice. Şeful statului român a amintit că la Bucureşti au fost
    agreate instrumente importante în avansarea Iniţiativei: lista de proiecte
    prioritare de interconectare, reţeaua camerelor de comerţ din regiune şi a fost
    demarată crearea fondului de investiţii.

    Klaus Iohannis: Raportul
    de etapă privind implementarea proiectelor de pe lista de la Bucureşti
    consemnează progresele unui număr important dintre acestea. Forumul de Afaceri
    al Iniţiativei, a cărui primă ediţie a avut loc anul trecut la Bucureşti,
    continuă să reprezinte o componentă importantă a summiturilor noastre anuale.
    Prima reuniune a reţelei Camerelor de Comerţ din regiune a fost organizată cu
    succes în marja Forumului de Afaceri de anul acesta, iar Fondul de Investiţii
    al Iniţiativei a devenit operaţional. Salut faptul că ţara mea, prin Eximbank,
    este parte la acest efort şi încurajez şi ceilalţi parteneri interesaţi să se
    alăture acestui demers.

    Pe lista invitaților din Slovenia s-a aflat și
    preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a explicat de ce
    Iniţiativa celor Trei Mări beneficiază de sprijinul Executivului comunitar.

    Jean-Claude Juncker: Iniţiativa celor Trei Mări nu este una
    neutră, nu este vorba de ceva care să existe, aşa, undeva în aer. Există,
    dimpotrivă, proiecte cât se poate de concrete, al căror obiectiv este
    îmbunătăţirea vieţii oamenilor care trăiesc în această regiune. De aceea,
    Comisia, de la bun început, a sprijinit această iniţiativă.     La rândul
    său, secretarul de stat american pentru energie, Rick Perry, a apreciat, că
    pentru Statele Unite o Europă sigură şi suverană este o Europă care nu se
    confruntă cu ameninţări la adresa economiei, politicii sau energiei venite din
    Est. Prezent la reunine, oficialul american a mai spus că România dispune de un
    potenţial ridicat în ceea ce priveşte securitatea energetică. Participanţii la
    summit au adoptat şi o declaraţie comună prin care reconfirmă obiectivele
    iniţiativei: dezvoltarea economică şi întărirea coeziunii la nivelul UE, şi
    reafirmă, totodată, mesajul de unitate şi egalitate în ceea ce priveşte
    viitorul Uniunii.

  • Cultura idiş în România

    Cultura idiş în România

    Limba
    şi cultura idiş cuprind un vast areal în Europa Centrală şi de Est, de la Marea
    Baltică la Dunăre, marele fluviu paneuropean fiind considerat frontiera sa de
    sud. Este limba și cultura evreilor central și est-europeni din fostul Imperiu
    habsburgic și din fosta Rusie țaristă, de pe teritoriul Țărilor Baltice și până
    în România. Vorbitorii români de idiş aproape au dispărut mai ales din cauza
    emigrărilor masive începând cu anii 1950. În România, conform recensământului din
    1930, locuiau aproximativ 800.000 de evrei din care jumătate foloseau idișul ca
    limbă curentă.


    Cercetarea
    limbii idiș a început în ultimul sfert al secolului al 18-lea, mai ales de
    către elitele evreiești din spațiul german. Limba idiș a
    suferit influențe din toate culturile europene în mijlocul cărora evreii
    europeni au trăit și, în mod natural, cultura idiș a fost o întâlnire a
    iudaismului cu formele culturale ale timpului său. Ea a fost în egală măsură
    națională și transnațională, una specifică poporului evreu în care se regăseau și
    elemente ale celorlalte etnii.

    Lista celor care au creat limbă și cultură idiș
    este impresionantă, printre cele mai importante nume cunoscute în cultura
    română prin traduceri fiind cel al lui Șalom Alehem și cel al poetului şi
    romancierului Iţic Mangher, cel mai cunoscut scriitor şi romancier de idiș din
    spaţiul românesc. Din data de 30 mai 2018 se aniversează ziua internațională a
    climbii și culturii idiș, ziua în care s-a născut Ițic Mangher.


    Camelia Crăciun
    predă cultură iudaică la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine la
    Universitatea din București. Împreună am realizat o scurtă introducere în lumea
    fascinantă a limbii și culturii idi:
    Idişul este limba comunităţii aşkenade, adică a comunităţii evreieşti
    est-europene. Este o limbă care a fost vorbită timp de peste un mileniu în tot
    spaţiul est-european, pornind de la Marea Baltică până la Dunăre, Dunărea fiind
    considerată graniţa acestei culturi, mai la sud fiind dominantă cultura ladino,
    a evreilor sefarzi.

    În România, în mod firesc, majoritatea populaţiei evreieşti
    până în secolul 20 vorbea în mod natural idişul, o limbă înrudită cu limba
    germană, dar o limbă distinctă, care foloseşte caracterele ebraice, dar care
    are o componentă germanică foarte importantă, atât gramatical, cât şi lexical.
    Mai sunt, desigur, influenţe ale limbilor şi culturilor din Europa de Est: este
    o componentă polonă, una rusă, una ucraineană, bineînţeles aramaică şi ebraică
    biblică. Este o limbă extrem de flexibilă, s-a adaptat foarte bine realităţilor
    social-istorice în spaţiile în care a fost vorbită. În felul acesta se explică
    această diversitate lingvistică excepţională.



    Idișul în România a fost o cultură
    activă, au existat şcoli, teatru, presă, texte politice în idiş, a fost o
    adevărată manifestare plenară a unei limbi vii. Camelia Crăciun. Una dintre direcţiile mele de
    cercetare şi de care îmi face foarte mare plăcere să vorbesc este istoria
    teatrului de limbă idiş, teatru care porneşte, practic, din spaţiul românesc.
    În 1876, din toate ţările est-europene în care se vorbea idişul, tocmai la Iaşi
    a apărut contextul cel mai bun din care să pornească acest fenomen cultural
    care a ajuns până în SUA, iar cel care a creat acest fenomen, Abraham
    Goldfaden, evreu rus ajuns în Iaşi în preajma războiului de independenţă, este
    poate cel mai cunoscut creator în idiş care porneşte din România.

    A mai fost
    Iţic Mangher, scriitorul pe care l-am reeditat anul trecut, cu celebrul lui
    roman aparent pentru copii dar de fapt într-o cheie ludică accesibilă oricărei
    vârste, Cartea raiului. A fost un poet cunoscut, tradus în foarte multe
    limbi. Îl mai pot enumera pe celebrul fabulist Eliezer Steinbarg, pe poetul
    Jacob Groper, pe marele regizor Jacob Sternberg care a influenţat teatrul
    românesc nu numai pe cel de limbă idiş pe scenele bucureştene. Din câte am
    cercetat până acum, nu am găsit autoare de limbă idiş. Nina Cassian face
    traduceri din idiş în română ale unor poeţi cunoscuţi, dar ea e poetă de limbă
    română, nu creează în idiş.



    Presa a fost mediul prin care
    intelectualii de limbă idiș se adresau propriei comunități, dar și acelei
    comunități mai largi care depășeau granițele unei țări. Cu detalii, Camelia
    Crăciun: Presa de limbă idiş
    este un domeniu destul de puţin cercetat şi extrem de ofertant, având în vedere
    că există o populaţie atât de consistentă vorbitoare de idiş, mai ales în
    secolul 19 şi început de secol 20. Spre exemplu în Iaşi, unde populaţia era
    aproape jumătate de origine evreiască, marea ei majoritate vorbitoare de idiş,
    este un mare centru de presă evreiască. Primele publicaţii de limbă idiş deja
    apar acolo, prin anii 1850.

    Este o presă foarte dinamică dar care din motive
    economice fluctuează foarte mult, apar foarte multe publicaţii care nu sunt
    foarte longevive şi care reflectă realitatea social, politică şi culturală a
    momentului. În perioada interbelică şi mai ales după Holocaust, presa de limbă
    idiş scade ca pondere dar în anii 1950 radioul naţional avea emisiuni în limbă
    idiş. Până de curând există publicaţii de limbă idiş, inclusiv revista
    Realitatea evreiască a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România avea o
    pagină din care își făcea un titlu de onoare să o continue.




    Actualmente, limba și cultura idiș în România sunt
    pe cale de dispariție. Însă bogata moștenire și vitalitatea idișului sunt
    oricând surse de inspirație pentru prezent.

  • Înalt nivel de conectivitate în Europa Centrală şi de Est

    Înalt nivel de conectivitate în Europa Centrală şi de Est

    Participanţii la primul forum economic din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări au stabilit, la București, înființarea reţelei Camerelor de Comerţ din cele 12 state membre ale formatului. Reţeaua va promova implementarea proiectelor prioritare de interconectivitate în zona Mării Baltice, a Mării Adriatice şi a Mării Negre.

    Rețeaua Camerelor de Comerț din cele 12 state membre ale formatului Inițiativei celor Trei Mări se va concentra, în special, pe proiecte în transporturi, energie și domeniul digital. Noua structură își propune să promoveze și să implementeze obiectivele economice ale Inițiativei celor Trei Mări, în linie cu politicile Uniunii Europene, dar și să colaboreze cu statul gazdă în organizarea anuală a Forumului de Afaceri al Inițiativei, a cărui primă ediție a avut loc luni, la București, cu participarea a aproximativ 600 de reprezentanți ai mediului de afaceri, ai celui academic și oficiali din statele membre.

    Va fi acordată o atenţie sporită zonelor cu potenţial ridicat, cum ar fi IMM-urile, tinerii antreprenori, start-upurile şi incubatoarele de afaceri.

    Toate acestea vin în sprijinul obiectivului comun al Uniunii Europene de a reduce decalajele dintre Estul şi Vestul Europei, a declarat comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, Forumul de la Bucureşti: Este o iniţiativă foarte relevantă şi legitimă. Contribuie la dezvoltarea regională, amplificând astfel procesul de coeziune la nivelul întregii Uniuni Europene. O iniţiativă care poate oferi în egală măsură prosperitate şi securitate pentru statele membre. Comisia Europeană vede în acest summit o oportunitate unică pentru a reitera importanţa pentru Uniunea Europeană ca întreg al unui înalt nivel de conectivitate în Europa Centrală şi de Est, fie că vorbim despre sectorul energetic, despre transporturi sau de cel digital. Aceste rețele sunt, într-adevăr, o precondiție evidentă pentru ca cetățenii și oamenii de afaceri să beneficieze pe deplin de pe urma liberei circulații și a pieței comune. Ele sunt esențiale pentru puterea și stabilitatea Uniunii într-un context global care a devenit, din păcate, din ce în ce mai volatil.

    Comisia Europeană susține obiectivul comun al șefilor de state și de guverne de a identifica proiecte comune și sprijinim aceste proiecte în domeniul energiei, transporturilor și tehnologiilor digitale. Încurajăm realizarea unor proiecte transnaționale în aceste domenii, iar fondurile structurale şi de investiţii, pe care am onoarea să le gestionez în această comisie, cred că pot contribui la realizarea acestora, împreună, bineînțeles, cu mediul privat.


    Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră.