Radio România Internațional

Tag: Marea Mediterana

  • Migrația, o problemă fierbinte pentru blocul comunitar

    Migrația, o problemă fierbinte pentru blocul comunitar


    Problema migrației în Europa a revenit acut în actualitate, în contextul în care Franţa şi Italia au schimbat replici dure referitoare la cine anume ar trebui să preia miile de migranţi care traversează Marea Mediterană. Disputa s-a accentuat după ce Italia a refuzat primirea navei Ocean Viking, administrată de organizația neguvernamentală SOS Mediterranée, cu aproximativ 230 de migranţi salvaţi pe mare, care a ancorat, în final, în sudul Franței la 11 noiembrie. Franța a acuzat noul guvern de dreapta de la Roma că a rupt o legătură de încredere cu Parisul și a încălcat legile internaționale privind garanțiile pentru migranți. De asemenea, Franţa a mai spus că nu va mai primi 3.000 de migranți, pe care se angajase anterior să îi accepte din Italia, potrivit Reuters.



    Europa este asaltată de migranți, în special pe ruta Mediteranei Orientale (care ajung mai întâi în Grecia, Cipru și Bulgaria), pe rutele occidentale – Mediterana Occidentală (migranții ajung în Spania inițial) și Africa Occidentală (cu sosiri în Insulele Canare) -, ca și pe ruta Mediteranei Centrale (intrări pe cale maritimă în Italia și Malta). Evoluția acestor intrări, din 2015 și până în octombrie 2022, este reprezentată în infograficele următoare, realizate de Frontex și Ministerul de Interne al Spaniei:


    https://www.consilium.europa.eu/en/infographics/migration-flows/



    Totodată, războiul din Ucraina va continua să accentueze această problematică, mai ales după schimbarea de paradigmă a atacurilor Federației Ruse, concentrate în ultimele săptămâni pe infrastructurile critice ale Kievului, care au lăsat în beznă și în frig milioane de oameni. Pe măsură ce iarna își va intra în drepturi, Europa va trebui să gestioneze noi fluxuri de mame și copii ucraineni care fug de război. Directorul celei mai mari companii private de energie din Ucraina, DTEK, Makism Timcenko, a sugerat, la 19 noiembrie, într-un interviu pentru BBC, că oamenii care își permit să se pregătească să plece din țară înainte de instaurarea frigului crâncen. Anterior, guvernul le-a cerut ucrainenilor din străinătate să nu se întoarcă acasă din cauza deficitului de energie, însă nu le solicitase oamenilor să plece din țară. Și ONU a avertizat în legătură cu posibila declanșare a unui dezastru umanitar.



    Potrivit datelor furnizate de Organizația Internațională pentru Migrații, o persoană din 30 este un migrant. În 2020, numărul de migranți internaționali în toată lumea era estimat la 281 de milioane de oameni, ceea ce înseamnă 3,6% din populația mondială.



    După vârful migratoriu din 2015, Uniunea Europeană a adoptat o Agendă europeană privind migrația și lucrează, în prezent, la un nou pact pentru migrații și azil care să îmbunătățească gestionarea fluxurilor migratorii.



    Trebuie să remarcăm că au fost făcuți pași importanți pentru gestionarea comună a provocării migratorii. Uniunea Europeană a reformat instituții cheie, cum sunt Biroul European de Sprijin pentru Azil sau Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Paza de Coastă (Frontex).



    Adoptarea, în decembrie 2018, a Pactului Global privind Migrația, care promovează migrații sigure, ordonate și regulate, a constituit un pas important pe scena internațională, creând un cadru de cooperare care recunoaște că nici un stat nu poate gestiona singur criza migrațiilor.



    La 19 ianuarie 2022, noua Agenție a Uniunii Europene pentru Azil și-a început activitatea și va trebui să facă față provocărilor în creștere, determinate de criza energiei și de războiul de uzură din Ucraina.


  • Vize umanitare pentru solicitanţii de azil

    Vize umanitare pentru solicitanţii de azil

    Țările UE ar trebui să poată elibera vize umanitare la
    ambasadele și consulatele din străinătate, astfel încât persoanele care caută
    protecție să poată intra în Europa fără a-și risca viața.




    Începând din anul 2000 şi până în
    prezent, aproximativ 30 de mii de persoane au murit încercând să ajungă în
    Europa. Numai pentru anul trecut se estimează că au murit 2160 de refugiaţi şi
    migranţi care au încercat să traverseze Marea Mediterană. Şi 90% dintre cei
    cărora li s-a acordat protecție internațională în UE au intrat în spaţiul
    comunitar prin mijloace ilicite. Pentru
    a evita decesele şi a îmbunătăţi gestionarea fluxului de refugiaţi, Parlamentul
    European a cerut la finalul anului trecut ca, până la 31 martie 2019, Comisia
    Europeană să prezinte o propunere legislativă de instituire a unei vize
    umanitare europene. Această viză ar urma să permită accesul pe teritoriul
    european pentru unicul scop de a depune o cerere de protecție internațională.


    Eurodeputatul Juan Fernando López
    Aguilar, grupul S&D, autor al raportului
    votat în plenul Parlamentului:


    De
    data aceasta am reuşit. Şi sunt bucuros că ne putem lăuda cu această realizare
    a noastră. Pare un pas modest, dar este totuşi o realizare. Am dezbătut aşa
    numita criză a refugiaţilor în toţi aceşti ani. Ultima oară am avut un număr de
    audieri, seminarii, ateliere, am participat la mărturiile atât de multor
    organizaţii neguvernamentale, atâtor voluntari umanitari, mărturiile celor care
    şi-au riscat viaţa pentru a încerca să salveze vieţile altora aflaţi în pericol
    de înec în mare. Dar cel mai adesea în timpul sesiunilor plenare din toţi
    aceşti ani am plâns victimele înecate în Marea Mediterană. Am spus de mii de
    ori că este o tragedie, că este ruşinos, dar am şi încercat să explicăm de ce
    se întâmplă asta. Pentru că celor care au primit azil sau orice formă de
    protecţie umanitară de-a lungul acestor ani în statele membre UE nu li s-a dat
    şansa că o facă în mod regulat. Acum deschidem o cale legală şi sigură pentru
    ca UE să îi ajute pe cei care trăiesc în disperare şi oroare. Şi cu siguranţă
    va rezolva şi problema aşa-numitului model de afaceri al traficanţilor de
    fiinţe umane. Desigur, am avut în vedere consideraţii de securitate,
    credibilitatea solicitării unei vize umanitare, preocupările exprimate de
    consulatele şi ambasadele statelor UE în străinătate în legătură cu garanţiile,
    cu mijloacele tehnologice şi instrumentele puse la dispoziţia lor pentru
    acordarea vizelor umanitare. Dar mai ales am auzit mesajul celor atât de mulţi
    care au cerut un răspuns adecvat, corect din partea Parlamentului European. Şi
    acest răspuns a venit odată cu votul final cu majoritate calificată.


    Aceste vize umanitare înseamnă că,
    practic, li se va oferi migranţilor un permis cu valabilitate teritorială
    limitată, pentru a intra într-un stat membru UE anume pentru a solicita azil.
    Acest instrument ar trebui, de asemenea, să contribuie la optimizarea bugetului
    statelor membre și a bugetului UE pentru azil, la optimizarea procedurilor de
    aplicare a legii, a controlului frontierelor, a supravegherii și activitățilot
    de căutare și salvare, spun eurodeputații. Tot ei subliniază că decizia de
    eliberare a vizelor umanitare europene ar trebui să rămână doar de competența
    statelor membre.


  • Retrospectiva evenimentelor externe ale anului 2018

    Retrospectiva evenimentelor externe ale anului 2018

    Dosarul fierbinte
    al migraţiei



    2018 stă să se încheie. Nu a fost un an prea bun pentru UE şi
    vecinii săi     – recunoaşte politologul român Cristian Preda, el însuşi eurodeputat,
    aflat pe final de mandat, înaintea
    alegerilor din mai, de anul viitor. Aşa cum o atestă statisticile ONU, este al cincilea an consecutiv
    în care a fost depăşit pragul de 100 de mii de migranţi ajunşi în Europa. Alţi
    peste două mii au murit, încercând să traverseze Marea Mediterană. Cifrele sunt
    în scădere în raport cu anii precedenţi, dar problema migraţiei a continuat
    să-şi pună amprenta asupra politicii continentale, influenţând în măsură
    semnificativă deciziile cancelariilor şi evoluţiile din societăţile europene. Mai
    puţin de o treime dintre respondenţi, în toate cele 27 de state incluse într-o
    anchetă sociologică, au declarat că ţara lor ar trebui să permită venirea mai
    multor imigranţi. În Europa, majoritatea respondenţilor din Grecia (82%),
    Ungaria (72%), Italia (71%) şi Germania (58%) au declarat că ţările lor ar
    trebui să reducă imigraţia sau chiar să nu o mai permită deloc. Alimentat de
    spaima de islamism şi de atentate, un val de populism şi xenofobie a măturat
    Europa. Acesta a condus la instalarea, la Roma, a unui guvern format dintr-o formaţiune anti-sistem, Cinci stele,
    şi una calificată de extremă dreapta, Liga Nordului.

    La Berlin, cancelarul
    Angela Merkel, cu imaginea deja uzată în cele două decenii de politică la vârf,
    a pierdut mult din autoritate şi popularitate, după ce s-a declarat favorabilă
    migraţiei, şi a sfârşit prin a renunţa la conducerea Uniunii Creştin-Democrate.
    După nici doi ani de mandat, preşedintele francez, Emmanuel Macron, e mai
    impopular ca oricând şi vehement contestat la protestele aşa-numitelor veste
    galbene. La Bruxelles, guvernul belgian de coaliţie, condus de liberalul valon
    Charles Michel, a demisionat, pe fondul opoziţiei miniştrilor naţionalişti
    flamanzi faţă de semnarea, luna aceasta, la
    Marrakech, în Maroc, a Pactului global cu privire la migraţie. Controversat, deşi
    neobligatoriu, acesta a fost aprobat de circa 150 din cele 193 de membre ale
    ONU, între care şi România. Pactul
    consemnează atât principii – apărarea drepturilor omului, ale copiilor sau recunoaşterea
    suveranităţii naţionale -, cât şi propuneri pentru ajutarea ţărilor să facă
    faţă migraţiei, cum ar fi schimbul de informaţii şi expertiză sau integrarea
    migranţilor. Documentul interzice detenţiile arbitrare şi nu autorizează
    arestările decât ca ultimă soluţie. Ţările care îl contestă, multe din Europa
    Centrală şi de Est, acuză în principal faptul că documentul nu stabileşte o
    delimitare clară între migraţia legală şi cea ilegală, consolidează drepturile
    migranţilor şi include migraţia printre drepturile omului, fapt ce ar încuraja
    acest fenomen.



    Un divorţ
    complicat



    Negocierile privitoare la Brexit s-au prelungit mult peste
    calendarul iniţial, fiind complicate de chestiunea graniţei irlandeze, ca şi de
    incertitudinile din tabăra conservatoare a premierului britanic Theresa May. Prin
    vocea ministrului său de Externe, Teodor Meleşcanu, România a precizat că susţine acordul încheiat între Uniunea
    Europeană şi Regatul Unit, precum şi declaraţia politică privind viitorul cadru
    al relaţiei lor post-Brexit. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a adăugat că
    este important ca Regatul Unit să rămână cât mai apropiat posibil de UE. El a
    mai spus ca Bucureştiul are, de asemenea, în vedere începerea unor negocieri
    bilaterale cu Londra, în cadrul parteneriatului strategic dintre ele. Întrebat
    dacă este îngrijorat de soarta celor peste 400 de mii de cetăţeni români aflaţi
    în Regatul Unit, ministrul Meleşcanu a amintit de întrevederea cu fostul său
    omolog britanic, Boris Johnson, care l-a asigurat că aceştia nu vor fi afectaţi.
    Dacă medicii şi asistentele care au venit din România ar părăsi Marea Britanie,
    atunci sistemul de sănătate al acesteia ar suferi o lovitură severă – apreciase
    Boris Johnson.



    Tensiuni la
    Marea Neagră



    Agresivitatea în creştere şi redeşteptatul apetit teritorial ale
    Rusiei neliniştesc cancelariile lumii libere. Membră a Uniunii Europene şi a
    NATO, riverană la Marea Neagră şi vecină cu Ucraina, România e viu preocupată
    de evoluţiile din regiune. Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, într-un
    interviu pentru Radio România (TRACK): Din păcate, în ultima perioadă, avem o
    preocupare foarte mare în legătură cu creşterea prezenţei militare a Rusiei în
    Marea Neagră şi la frontierele de est ale UE şi ale NATO, marile manevre
    militare care se fac, crearea unei structuri militare foarte puternice în
    Crimeea, un teritoriu anexat ilegal de către Federaţia Rusă, incidentele din
    Marea de Azov, de la strâmtoarea Kerci, toate aceste lucruri evident că ne
    preocupă. Ministrul de Externe a precizat că Marea Neagră este una
    dintre temele majore pe care România le va avea pe agenda preşedinţiei
    Consiliului Uniunii Europene, pe care o va exercita în primul semestru al
    anului viitor.



    Contabilitate şi
    politică



    Uniunea Europeană a cheltuit în mod inadecvat circa 3,3 miliarde
    de euro, ceea ce inseamna o pierdere de 2,4% din bugetul său pe 2017 – relevă
    un raport de anul acesta al Curţii Europene de Conturi (ECA). Banii nu au fost
    cheltuiţi în conformitate cu reglementările UE, fie fiindcă s-au îndreptat
    către altceva decât scopul pentru care erau destinaţi, fie în urma unor erori
    contabile. ECA precizează ca proporţia fondurilor cheltuite în mod inadecvat
    este, totuşi, în scădere, dupa ce a fost de 3,1% în 2016 şi de 3,8% în 2015. Analiştii
    remarcă, însă, faptul ca raportul Curţii de Conturi vine într-un moment critic
    pentru Uniune, în contextul preocupărilor de la Bruxelles că euroscepticismul
    în creştere ar putea consolida partidele populiste la alegerile europene de
    anul viitor. (Bogdan Matei)





  • Peste 1.700 persoane aflate în pericol de înec pe mare, salvate de români

    Peste 1.700 persoane aflate în pericol de înec pe mare, salvate de români

    Poliţia de Frontieră Română continuă sprijinul acordat în operaţiunile internaţionale care au ca scop supravegherea frontierelor externe ale Uniunii Europene şi care sunt coordonate de Agenţia Europeana FRONTEX, prin detaşarea navei maritime “Ştefan cel Mare” din cadrul Gărzii de Coastă, împreună cu echipajul de la bord, în cadrul Operaţiunii Maritime Comune “Poseidon Rapid Intervention”, ce se desfăşoară la frontierele externe ale Greciei.



    În cadrul aceleași operaţiuni, Poliţia de Frontieră a participat, timp de două luni, cu nava Gărzii de Coastă MAI 1104, perioadă în care a salvat peste 700 de persoane aflate în pericol de înec în Marea Egee.



    Este cea de-a doua misiune internaţionala desfăşurată în acest an de nava amiral a Poliţiei de Frontieră care, în intervalul ianuarie-martie, a supravegheat frontierele Italiei şi a salvat aproximativ 1.000 de persoane aflate în pericol pe Marea Mediterană.



    Nava maritimă de patrulare şi intervenţie “Ştefan cel Mare”- model OPV din cadrul Gărzii de Coastă a plecat duminică, 29 mai, către frontiera maritimă externă a Republicii Elene, unde va participa la Operaţiunea Maritimă Comună “Poseidon Rapid Intervention”, organizată sub egida FRONTEX (Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene).



    Operaţiunea se va desfăşura în Marea Egee, timp de o lună şi jumătate, nava maritimă de patrulare şi intervenţie – tip OPV şi echipajul aflat la bord, format din 25 de poliţişti de frontieră, urmând să execute misiuni de supraveghere şi control, dar şi de căutare şi salvare de vieţi omeneşti, la frontierele externe ale Uniunii Europene, alături de celelalte state membre U.E. participante la misiune.



    Este a doua misiune internaţională desfăşurată în acest an de nava amiral a Poliţiei de Frontieră Române care, în perioada 27.12.2015 – 05.04.2016, a participatlaOperaţiunea Maritimă Comună”TRITON 2016″,organizată de Agenţia Europeană FRONTEX, ce s-a desfăşurat la frontiera maritimă din sudul Italiei.



    În cele trei luni de misiune în Italia, poliţiştii de frontieră români de pe nava “Ştefan cel Mare” au salvat şi transferat la bordul navei Gărzii de Coastă 995 persoane (copii, femei şi bărbaţi) care se aflau în pericol de înec, pe ambarcaţiuni gonflabile ce navigau în Marea Mediterană. În toate cazurile, au fost efectuate procedurile specifice la bordul navei româneşti (triere şi evaluare medicală), iar ulterior persoanele în cauză au fost transportate în porturile italiene şi predate autorităţilor, pentru efectuarea procedurilor specifice.



    Totodată, la începutul lunii iunie a.c., se va întoarce acasă nava maritimă de patrulare a Gărzii de Coastă MAI 1104, care s-a aflat timp de două luni (aprilie-mai) în Grecia, în cadrul operaţiunii Maritime Comune “Poseidon Rapid Intervention”, coordonată de Agenţia FRONTEX. Pe perioada detaşării, echipajul navei Poliţiei de Frontieră Române a efectuat 50 de misiuni şi a participat la 14 operaţiuni de căutare şi salvare (Search and Rescue) pe mare, în urma cărora a salvat, transbordat, transportat şi predat autorităţilor elene din portul Chios, în total, 721 de persoane (199 copii, 170 femei, 352 bărbaţi), care se aflau în pericol de înec în apele Mării Egee.


  • Europa noastră – 25.04.2015

    Europa noastră – 25.04.2015

    Liderii Uniunii Europene iau din nou atitudine cu privire la problema refugiaţilor din Marea Mediterană, pentru ca întreaga strategie pentru combaterea crizei migraţiei să fie într-un mod cât mai complex controlată de instituţiile europene.




  • Drame actuale, drame centenare

    Drame actuale, drame centenare

    Petrecerea, acum o sută de ani, a Primului război mondial ne oferă ocazia comemorării trecerii unui secol de la o serie de evenimente tragice sau de-a dreptul teribile.



    Peste 3 ani, în 2018, ne vom aminti şi de evoluţiile pozitive, terminarea războiului, dispariţia imperiilor care au împins lumea la autodistrugere, apariţia statelor ce compun şi astăzi Europa. Deocamdată, am comemorat atentatul de la Sarajevo, care a slujit drept detonator al dominoului ce a antrenat lumea în prima conflagraţie mondială, declaraţii de război în rafală, mobilizări militare la nivel naţional şi invadarea unor state întregi de către imperii.



    În octombrie trecut s-a împlinit un secol de la moartea primului rege al României, Carol l, după o domnie de aproape o jumătate de secol. A urmat la tron Ferdinand, cel care avea să devină Întregitorul României.



    Acum o sută de ani, au fost folosite pentru prima dată armele chimice, acum o sută de ani aproximativ 1,5 milioane de armeni îşi pierdeau viaţa pe teritoriul Imperiului otoman, în cursul unor masacre, deportări, marşuri forţate.



    Tot acum o sută de ani, mii de soldaţi stateau aruncaţi pe malul mării, sub faleza înaltă de la Galipoli, în Turcia şi atunci şi acum, luptând eroic pentru o cauză neclară.



    Este multă istorie în evenimentele de acum o sută de ani şi în tot ce s-a întâmplat de atunci până în prezent. Uneori ne întrebăm dacă ştim tot adevărul despre acele timpuri şi despre cele întâmplate. Şi începem să ne întrebăm dacă înţelegem, acum, ce s-a întâmplat atunci. În cazul morţii armenilor din Imperiul otoman există încă o dispută pe termeni, pe încadrări, pe cifre. Dincolo de statistici există însă suferinţa umană, războiul ca o crimă legală, distrugerile ce străbat secolele şi întorc societatea omenească din drumul său firesc, spre progres, pace şi înţelegere.



    La Galipoli, în Turcia, generaţiile de urmaşi ai celor ce au luptat atunci, de o parte sau de alta, stau acum de aceeaşi parte şi privesc spre trecutul plin de moarte dar şi spre viitorul speranţei coexistenţei paşnice. Sunt multe de învăţat din acţiunea de la Galipoli, din 1915, când australienii şi neo-zeelandezi au plecat să lupte pentru prima dată sub drapelul propriu, cu un colţ de Union Jack, drapelul britanic. Dincolo, armata turcă era condusă de Mustafa Kemal, viitorul Ataturk, liderul provindenţial al Turciei ce avea să meargă plin de curaj pe drumul modernităţii naţiunii sale. Operaţiunea de la Galipoli a început în aprilie 1915 dar a durat 8 luni, până în anul următor, 1916.



    Primul război mondial ieşea din sfera confruntărilor clasice, aşa cum credeau că va fi cei care îl declanşaseră, şi lansa accelerat epoca războiaelor moderne, unde dezvoltarea tehnologică aducea o cutremurătoare eficienţă a maşinilor de ucis. Războaiele se duc pe arii tot mai mari, peste mări şi ţări, soldaţi de toate rasele şi culorile vin să moară pe câmpuri străine, în Europa. Marea Mediterană avea să joace un rol tot mai important în ecuaţia de putere din Europa şi aşa este şi în prezent. Acum însă, bătrânul continent este surprins de o surprinzătoare criză umanitară, cu valuri de imigranţi ce încearcă să ajungă pe coastele sale cu ambarcaţiuni supra-aglomerate.



    Dincolo de Mediterană se află un adevărat cerc de foc de extremism islamic ce are ca scop distrugerea societăţii de tip occidental şi pentru care viaţa oamenilor, indiferent chiar de religie, nu are nicio valoare. Acolo, dincolo de Marea Mediterană oamenii sunt martirizaţi doar pentru că sunt creştini şi toate acestea doar dacă reprezintă un fapt divers. Până la reacţie, la acţiunea eficientă şi înţeleaptă a societăţii europene faţă de aceste situaţii, mai este mult timp. Poate secole, deşi istoria ne arată că nu am învăţat mare lucru din cele petrecute acum o sută de ani şi atunci încoace.