Tag: marele premiu

  • “Miss Sueño”- marele premiu al Festivalului Internațional de Film Huesca

    “Miss Sueño”- marele premiu al Festivalului Internațional de Film Huesca

    Scurtmetrajul Miss Sueño, de Radu Potcoavă, a câștigat sâmbătă marele premiu al Festivalului Internațional de Film Huesca (Spania) și este eligibil pentru o nominalizare la Oscar.

    Producția, care a avut premiera românească în competiția de scurtmetraje a programului Zilele Filmului Românesc din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania, o are în centru pe Roxana, care se pregătește să părăsească România pentru a se muta la Madrid. Ajutată de Dan și soția lui, Alina, este înștiințată că va găsi curând un loc de muncă în capitala spaniolă. Ce nu știe Roxana este că va deveni victimă a unei rețele de trafic de persoane.

    Miss Sueño este un film produs de We
    Are Basca, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, și finanțat de
    Mccann Erickson România.


    Scurtmetrajul finalizat în 2017 a mai
    fost selectat anul acesta la Trieste Film Festival, unde a avut premiera
    mondială, și la Kino Pavasaris-Vilnius International Film Festival.

    La cea de-a 46-a ediție a Festivalului
    de la Huesca, Miss Sueño a fost selectat în competiția internațională alături
    de scurtmetraje din Franța, Canada, Polonia, Italia și Rusia.


    Distincția International Danzante constă
    într-un trofeu și suma de 5.000 de euro, iar pelicula va intra automat în
    competiție pentru o nominalizare la categoria cel mai bun scurtmetraj/ live
    action short film a premiilor Oscar.


    Festival Internacional de Cine de Huesca
    se află pe lista celor validate de Academia de Film Americană, iar câştigătorul
    competiţiei internaţionale este inclus automat pe lista titlurilor luate în
    considerare pentru o nominalizare la Oscar.

    Scurtmetrajul Mă cheamă Costin (2016),
    produs de We Are Basca, cu Ioana Flora
    şi Bogdan Albulescu în distribuţie, a primit, la TIFF, o menţiune specială, a
    fost desemnat cel mai bun scurtmetraj românesc la Dracula Film Festival de la
    Braşov și a fost selectat în competiţia dedicată genului la Festivalul de Film
    de la Sarajevo.

  • Inventatori români la Geneva

    Inventatori români la Geneva

    Aproape o mie de invenţii din 45 de ţări au fost etalate, anul acesta, pe o suprafaţă de 8.500 de metri pătraţi, la Salonul Internaţional al Invenţiilor de la Geneva. Că se bucură de un larg succes popular o demonstrează numărul mare de vizitatori care i-au trecut pragul în cele cinci zile de desfăşurare: peste 60 de mii.


    Şi la această a 42-a ediţie, românii s-au remarcat pentru ideile lor. O echipă de cercetători din cadrul Centrului Est-European pentru Cercetare Aplicativă Interdisciplinară a obţinut Marele Premiu pentru sistemul OnAir Camera. Echipa este condusă de Mircea Tudor, el însuşi laureat, la Geneva, cu marele premiu în 2009 şi 2013.



    Sistemul premiat anul acesta, achiziţionat de o companie elveţiană inclusiv cu patentul aferent, se adresează deţinătorilor de telefoane de tip smart şi constă într-un sistem de camere video capabile să urmărească mişcările utilizatorului în diverse contexte, să le recunoască şi să le monteze rapid sub forma unui film personalizat, transmis instantaneu abonatului. Reuşitele cercetătorilor şi inventatorilor români la Salonul de la Geneva nu se opresc, însă, aici!



    Au mai fost distinşi cu 17 premii speciale, 18 medalii de aur, 8 de argint şi 4 de bronz. Cu alte cuvinte, au fost premiate toate cele 30 de invenţii prezentate — 24 sub auspiciile Ministerului Educaţiei Naţionale în cadrul unui stand naţional şi şase înscrise în regim independent. A fost prezentat, de exemplu, un dispozitiv dinamic de transfer al aerului, o instalaţie pentru aerarea apelor de suprafaţă sau una pneumatică pentru scuturat pomii.



    Felicitări tuturor pentru aceste rezultate de excepţie. Este o dovadă în plus că cercetarea românească trebuie sprijinită!”, a scris premierul Victor Ponta pe pagina sa de Facebook. La rândul său, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiiţifică şi dezvoltare, Mihnea Costoiu, a declarat: “Anul trecut am investit sume mari în cercetarea aplicată. Vom continua şi în programul operaţional viitor, 2014-2020. Cred, sincer, că o economie în perioadă de criză are o singură şansă, şi anume investiţia în inovare, investiţia în cercetare, într-o cercetare aplicată care să producă rapid produse şi servicii în favoarea oamenilor.”



    În ultimii ani, România a obţinut numeroase premii la Geneva. La ediţia din 2013, palmaresul a cuprins 40 de medalii, dintre care 27 de aur, 12 de argint, una de bronz şi 12 premii speciale. Nu a lipsit din panoplie nici Marele premiu, obţinut cu invenţia “Metodă şi sistem de inspecţie non-intruzivă pentru avioane de toate mărimile, pentru scanarea avioanelor în scop de securitate”. Şi pentru ca pregătirile să fie făcute din timp, se ştie, deja, că ediţia de anul viitor va avea loc între 15 şi 19 aprilie.

  • Concurs „Radio România 85”

    Concurs „Radio România 85”

    Radio România Internaţional a lansat un nou concurs cu premii, cu titlul “Radio România 85”. Aceasta este vârsta pe care radioul public din România o va implini la 1 noiembrie. În acea zi a anului 1928 a avut loc prima transmisie radiofonică oficială din România. Ne-am propus ca, până la 30 iunie, să vă prezentăm file din istoria Radioului public, personalităţi care au marcat evoluţia acestei instituţii, dar şi informaţii despre actuala structură a Societăţii Române de Radiodifuziune. Câştigătorii Marelui Premiu al concursului Radio România 85” vor avea ocazia să viziteze 3 zone din România acoperite de emisia unor posturi regionale ale Radioului public — judeţele Gorj, Timiş şi Cluj.



    În cadrul rubricilor noastre turistice, vă invităm să descoperiţi atracţii ale locurilor în care vor ajunge câştigătorii Marelui Premiu, dar nu oricum, ci alături de colegii noştri de la posturile regionale de radio. Începem cu judeţul Timiş şi cu Timişoara, oraşul în care în 1989 a început revoluţia anticomunistă din România. Judetul Timiş este o parte din regiunea Banatului care, de-a lungul istoriei, a făcut parte din Imperiul otoman, din cel habsburgic, din regatul maghiar, iar aceste treceri de la o administraţie la alta au marcat dezvoltarea economică şi culturală a zonei. Atestată documentar în secolul al 13-lea, Timişoara a fost centrul în care au convieţuit, de-a lungul timpului, români, maghiari, germani, sârbi, bulgari, ucraineni, evrei şi slovaci. Timişoara este primul oraş din Europa în care, în noiembrie 1884, a fost introdus iluminatul stradal. Dar, aşa cum v-am promis, să descoperim Timişoara alături de Felicia Ristea, colega noastră de la Radio Timişoara: Mulţumesc pentru această ocazie de a vorbi despre Timişoara! Suntem foarte mândri de oraşul nostru, patriotismul local aici are mare valoare. Timişoara este un oraş orientat spre progres, spre ştiinţă, de când de la toate marile expozitii de la Viena şi de la Paris (de la sfârşitul secolului 19 — n.r.) erau aduse machetele la Timişoara şi erau dezbătute în şedinţă publică. Vă puteţi imagina ce a însemnat aici să aduci tot ceea ce este inventie de primă linie în Europa. Avem muzee de artă. S-a născut o întrecere între baronul Ormós Zsigmond şi van Brukenthal aşa că avem şi noi ce arăta.“



    Într-adevăr, dacă Samuel van Brukenthal a pus bazele Muzeului din Sibiu care îi poartă numele, Ormós Zsigmond, un alt pasionat colecţionar de artă, a pus, în secolul al 19-lea, bazele Muzeului Banatului şi al Muzeului de artă din Timişoara unde este expusă colecţia lui de pictură, grafică şi artă decorativă. Dar Timişoara are şi alte atracţii, după cum am aflat de la jurnalista Felicia Ristea: Avem Muzeul Satului unde s-au adunat cele mai frumoase căsuţe din toată zona de vest a ţării. Avem Muzeul Banatului care funcţionează în actualul bastion Terezia. Avem un muzeu al Revoluţiei de la Timişoara, căci acolo avem păstrate cele mai dragi fragmente de istorie din ceea ce a însemnat pentru noi o trăire maximă, la superlativ, a tot ceea ce a fost acumulare de speranţe de zeci de ani de zile (de regim comunist). Filarmonica şi Opera oferă concerte şi spectacole neîntrerupt. Acum s-au terminat Zilele Culturii Spaniole şi tocmai s-au deschis Zilele CaféKultour ; la finele săptămânii, când se vor închide, va fi un bun prilej pentru toţi cei care iubesc arta şi cultura să înceapă prima zi a Festivalului studenţesc. Avem Teatrul de Stat în limbile română, maghiară şi germană. Am beneficiat la Timişoara, ani de zile, de prezenţa marii actriţe Maia Morgenstern pe care o aşteptăm zilele următoare să revină la Timişoara şi care ne-a prezentat câteva spectacole deosebite şi în idiş.”



    Într-un oraş multicultural şi multietnic, este de aşteptat ca lăcaşele de cult, pe lângă rolul lor de bază, să constituie şi atractii turistice. Jurnalista Felicia Ristea, o voce de la Radio Timişoara: “Lăcaşele de cult din Timişoara sunt de o frumuseţe fermecătoare, de la templul iudaic, cu o arhitectură de influenţă maură, până la Domul catolic şi Biserica Sârbă din Piaţa Unirii, încheind cu Catedrala noastră ortodoxă din Piaţa Victoriei în care a păşit Regele Mihai, toate sunt locuri de atracţie, locuri frumoase, în care puteţi să regăsiţi tot ce este valoros în cultura europeană. Şi să nu uităm, Timişoara este oraşul rozelor, oraşul trandafirilor, pentru că aici o familie de florari, Muhle, a dezvoltat această pasiune într-o industrie. Muhle este cel care a gândit şi a organizat printre altele şi Parcul Cişmigiu din Bucureşti, dar şi altele, în Sofia ori la Tokyo, ori în altă parte. Aşadar, veniti la Timişoara şi îmbrăţişaţi mapamondul!”



    Sperăm că v-am incitat să participaţi la concursul Radio România 85”, aşa că vă invităm ca, în ediţiile următoare ale rubricii noastre turistice, să descoperim împreună zona Gorjului şi cea a Clujului.