Radio România Internațional

Tag: Marginimea Sibiului

  • Le département de Sibiu

    Le département de Sibiu

    Nous vous invitons aujourd’hui à vous
    rendre dans le centre du pays, dans le département de Sibiu. Découvrons
    ensemble cette région exceptionnelle, fervente défenseuse des traditions! La
    ville de Sibiu est la préfecture du département. Ancienne capitale de
    Transylvanie et le plus grand ensemble urbain médiéval de Roumanie, il s’agit
    d’une ville multiculturelle, vieille de près de 900 ans. Pendant les fêtes de
    fin d’année, Sibiu a revêtu ses plus beaux apparats pour accueillir l’un des
    marchés de Noël les plus attractifs du pays. Que ce soit pendant les vacances
    ou en général, on peut venir admirer les tours de citadelle, la Grande Place,
    la Petite Place, le Pont des Mensonges, le Musée de la Pharmacie, le Musée
    Brukenthal ou encore l’Allée des Célébrités.




    La région de Mărginimea Sibiului et la
    vallée de Hârtibaciului pourraient également figurer en tête des choix des
    visiteurs, d’autant que la première détient le titre de Destination
    européenne d’excellence en matière de tourisme et de gastronomie locale,
    décerné par la Commission européenne. Ionela Braharu, guide national de
    tourisme, nous a expliqué plus en détails les attraits de Mărginimea Sibiului :




    « Mărginimea Sibiului est une
    région unique dans notre pays, un monde féerique où la tradition et les
    coutumes sont soigneusement préservées par les Roumains de Transylvanie.
    Aujourd’hui j’aimerais vous détailler quelques-unes des traditions qui ont lieu
    pendant les fêtes de fin d’année. Par exemple, un grand événement appelé « La
    Rencontre des jeunes » se déroule dans le village de Sălişte. Cet événement a lieu le 28 décembre, le quatrième jour
    de Noël. Les jeunes du village forment leurs groupes à partir du 6 décembre, le
    jour de la Saint-Nicolas. À partir de cette date, ils commencent à faire du
    porte-à-porte dans le village, et cette tournée des jeunes se termine le 28
    décembre par un événement appelé « Brâul » ou « la ceinture », où les jeunes
    dansent avec les filles du village. Une autre tradition assez importante pour
    les Transylvains de Mărginimea Sibiului a lieu dans le village de Jina, où le
    festival appelé « En haut de la montagne ! » se déroule chaque année. Ce
    festival attire de nombreux touristes fascinés par le folklore roumain. Par
    contre, l’événement le plus attractif de Mărginimea Sibiului a lieu à Tălmăcel,
    le 7 janvier. Il s’agit de « Udatul Ionilor » (l’arrosage des Jeans). Après la
    messe qui a lieu en début de journée, tous les hommes portant le nom de « Ion »
    – Jean en français – se dirigent vers la
    rivière Tălmaciul, où on leur arrose les pieds. Ainsi, on marque la fin d’une
    année pleine d’abondance et on leur souhaite une année aussi prospère que la
    précédente. Cette tradition considère cet arrosage comme un sorte de second
    baptême. Ils reçoivent ensuite du pain, des prunes et on danse avec eux dans
    les rues du village.     »




    À seulement 40 kilomètres de la ville de
    Sibiu se trouve le Château d’argile, de la Vallée des Fées, situé le long de la
    rivière Porumbacu, à proximité du massif de Făgăraș, au pied même de la
    montagne Negoiu. Ionela Braharu, guide national de tourisme, nous en dit plus :




    « C’est une nouvelle attraction sur le
    marché touristique. Il a été construit en 2014 et a été ouvert au tourisme
    privé en 2015. Le château a réussi à attirer un grand nombre de touristes,
    Roumains et étrangers, en raison de son design unique. En mélangeant deux tendances
    architecturales, les murs du château présentent des éléments inspirés de
    l’histoire de Blanche-Neige, en faisant référence à la maison des nains, tandis
    que les toits renvoient aux crêtes des montagnes Făgăraș. Le château a été
    construit uniquement avec des matériaux naturels, les murs étant en étançons,
    un matériau utilisé par nos ancêtres pour la construction de maisons, tandis
    que la partie supérieure, imitant les crêtes du massif de Făgăraș, est en
    bardeaux. Le château dispose également de deux tours en pierre de rivière, de
    10 chambres et d’une cour spacieuse et accueillante. »




    Ceci étant dit, vous êtes invités à
    découvrir la ville de Sibiu et ses alentours, afin de vous immerger dans la
    culture et les traditions typiques de Transylvanie. À bientôt pour une nouvelle
    destination ! (Trad. Rada Stanica)

  • Escapade en nature dans le département de Sibiu

    Escapade en nature dans le département de Sibiu

    Le département de Sibiu est une destination parfaite pour profiter des
    escapades dans la nature. Les offres de vacances mises à disposition par les
    maisons d’hôtes de Roumanie se diversifient chaque année davantage et le
    département Sibiu ne fait pas exception. Vous y trouverez des prix, des menus,
    des traditions et des loisirs pour tous les goûts et les budgets. Même si vous
    n’êtes pas passés par une agence pour réserver un séjour inédit, les hôtes de
    Sibiu vont sans doute très bien vous accueillir, avec des offres complètes qui
    vous feront découvrir le plus de traditions locales possible.


    L’Association Départementale de Tourisme Sibiu a mis en place un projet spécial,
    intitulé « Les années des randonnées ». Grâce à ce programme, les
    touristes ont pu parcourir chaque semaine, de façon organisée, les sentiers de
    randonnée en montagne qui les intéressaient. Et même plus que ça, ils ont été encouragés
    à explorer eux-mêmes la région, à poser plein de questions, à découvrir les
    environs accompagnés par les habitants du coin, et bien sûr, à profiter des spécialités
    locales.

    Adela Dadu, représentante de l’Association Départementale de Tourisme Sibiu,
    nous en dit davantage : « En faisant
    ce type d’activités, nous essayons de réunir et de rapprocher les touristes des
    communautés locales et de la nature. Nous tentons de faire cela de manière très
    responsable. Nous avons également des offres de vacances qui impliquent la participation
    du touriste aux vraies activités rurales. Par exemple, ils se rendent chez les
    hôtes de la région de « Mărginimea Sibiului » et participent
    activement aux activités. Ils découvrent ainsi les traditions et les coutumes
    de manière originale. De nombreux villages ont adopté cette forme de tourisme,
    tant au nord qu’au sud du département. Ces offres représentent beaucoup plus
    qu’une pension complète ; en plus de l’hébergement et de la gastronomie,
    qui est bien évidemment très riche et délicieuse, les touristes peuvent faire
    aussi des dégustations au sein d’une bergerie. Ils peuvent prendre un « brunch »
    local avec les villageois et participer à des ateliers locaux. L’année dernière
    nous avons organisé un atelier avec les enfants et les avons emmenés à l’étable
    pour observer comment traire les vaches. Notre ouverture d’esprit est donc
    assez conséquente et nous sommes ravis que les habitants et les touristes puissent
    profiter ensemble de tous ces beaux moments. »





    Actuellement, la ville de Sibiu organise le fameux Marché de Noël, une
    tradition qui remonte maintenant à 15 ans. Du 11 novembre 2022 au 2 janvier
    2023, ceux qui n’auront pas l’occasion de se perdre dans l’univers rural de
    Sibiu pourront quand même rencontrer les artisans sur le marché. Les organisateurs
    s’assurent toujours que le marché ait des produits de haute qualité, fait à la
    main, spéciaux et inédits.


    Adela Dadu, représentante de l’Association Départementale de Tourisme
    Sibiu, nous emmène maintenant dans une autre commune, située cette fois en région
    montagneuse, dont l’on remarque très vite les ruelles très étroites. Elle nous
    y fait découvrir un ancien moulin et une église orthodoxe en brique, avec un
    clocher en bois, les deux remontant à plus de 100 ans. C’est un endroit caché
    qui survit grâce à ses traditions vivantes.




    « Les communes de
    Râul Sadului et de Țara Colibelor attirent depuis quelques temps un nombre
    croissant de visiteurs et d’amateurs de randonnées dans la nature. Râul Sadului
    est une commune de la région appelée « Mărginimea Sibiului » qui conserve
    encore très bien son authenticité. On peut encore y voir de véritables huttes
    de bergers, construites en bois, en haut des montagnes. Même si beaucoup
    d’entre elles ne sont plus utilisées, elles restent très pittoresques. Personnellement,
    c’est là-bas que je me sens le mieux : sur le pâturage, entourée d’herbe fauchée
    et de nature, avec la brise qui caresse mon visage et qui apporte avec elle un
    doux parfum de sapin. Je sais que cela pourrait paraitre un peu trop romantique, mais comme je
    suis née dans cette région, j’aime la montagne plus que tout ! »





    En espérant vous avoir convaincu de visiter cette région
    spectaculaire, à bientôt avec une nouvelle destination ! (Trad. Rada Stanica)



  • Sibiul rural

    Sibiul rural

    Pentru o evadare
    în natură, județul Sibiu este destinația perfectă. Ofertele pentru petrecerea
    vacanțelor la pensiunile din România devin de la an la din ce în ce mai
    diversificate. Veți găsi prețuri, meniuri, tradiții dar și posibilități tot mai
    diferite de petrecere a timpului liber. Chiar dacă nu ați achiziționat un
    program special de la o agenție de turism, gazdele sibiene vor reuși să vă
    asigure o vacanță completă, prin care să
    cunoașteți cât mai multe din specificul locului.



    Un proiect
    special al Asociației Județene de Turism Sibiu este Anii Drumeției. Accesând
    acest program, turiștii au putut parcurge în mod organizat potecile munților
    săptămână de săptămână. Însă, mai mult decât atât, aceștia au fost impulsionați
    să exploreze, să devină curioși, să descopere împrejurimile inclusiv cu
    localnici,să se bucure de comunitățile locale, să interacționeze cu
    ele și, evident, să se bucure de preparatele locale. Adela Dadu, Asociația
    Județeană de Turism Sibiu.

    Încercăm prin astfel de activități să
    aducem împreună și mai aproape grupurile de turiști de comunitățile locale și
    de natură, dar într-un mod cât mai responsabil. Mai avem și pachete de vacanță
    bazate pe experiență. De exemplu, mergem undeva într-o pensiune la Mărginimea
    Sibiului și ne cazăm și participăm activ la activitățile care se desfășoară în
    gospodărie, vedem tradițiile, obiceiurile de acolo. Încă mai sunt anumite
    localități care practică lucrul acesta, nu doar în Mărginimea Sibiului, sunt
    chiar și în zona de nord a județului, în partea de Colinele Transilvaniei, în
    fostele sate săsești, de exemplu.

    Aceste pachete înseamnă mai mult decât masă
    și casă. În afară de cazare și gastronomie, care bineînțeles că este una
    diversificată și delicioasă, turiștii pot să participe la diverse activități
    gospodărești, pot să facă o vizită cu degustare la o stână, de exemplu, alături
    de un cioban, pot lua un brunch local alături de oamenii din localitate sau pot
    să participe la mici ateliere locale. Anul trecut am fost cu copilașii și i-am
    putea duce chiar la grajduri să vadă cum sunt mulse vacile. Deci, deschiderea există
    în continuare și ne bucurăm că oamenii pot să se bucure împreună cu turiștii.


    În orașul Sibiu
    se desfășoară în aceste zile un eveniment cu o tradiție de 15 ani, ajuns în
    topurile internaționale: Târgul de Crăciun. În perioada 11 noiembrie 2022 – 2
    ianuarie 2023, cei care nu au timp să pătrundă în universul rural, însă ajung
    în oraș, îi vor cunoaște pe meșteșugari în cadrul acestui târg. Organizatorii
    au ales mereu să prezinte produse de calitate, hand-made, cât mai frumoase și
    cât mai deosebite.


    Adela Dadu, de la
    Asociația Județeană de Turism Sibiu, ne propune acum să mergem într-o comună
    situată în zona montană, străbătută de ulițe înguste. Găsim aici o moară veche
    de 100 de ani și o biserică ortodoxă aproape la fel de veche, din cărămidă, cu
    clopotniță din lemn. Un loc retras, cu tradiții vii. Este un loc care
    atrage deja ceva drumeți și iubitori de natură: Râul Sadului sau Țara
    Colibelor. Râul Sadului este o comună din Mărginimea Sibiului care încă și-a
    păstrat autenticitatea. Mai avem încă acele colibe ale ciobanilor, sus la
    munte, colibe din lemn, acoperite cu șindrilă. Chiar dacă multe din ele nu mai
    sunt folosite, au un pitoresc atât de frumos. Acolo, pe pășunat, unde iarba
    este proaspăt cosită, unde vegetația este abundentă, pentru că nu mai sunt atât
    de multe stâne, și unde bate adierea vântului și aduce ușor miros de pin și
    brad, acolo mă simt cel mai bine. Poate că pare un clișeu și ușor romanțat, dar
    fiind născută în zona asta, iubesc muntele mai presus de orice.


    În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă
    destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • În inima Transilvaniei, la Sibiu

    În inima Transilvaniei, la Sibiu


    Situat în centrul României, în Transilvania, județul Sibiu reprezintă un adevărat izvor de cultură și de civilizație, impresionând mereu prin varietatea formelor turistice pe care le propune. Pe de altă parte, pe oriunde ar ajunge turiștii în orașul Sibiu, străduțele înguste ale orașului îi îndreaptă spre piețele centrale, Piața Mare, Piața Mică, Piața Huet, dar și spre celelalte piațete laterale din centrul istoric al Sibiului, spune Adela Dadu, de la Asociația Județeană de Turism Sibiu, ghid de turism.


    “Toate drumurile duc în primul rând în Piața Mare. Este piața centrală. Este sufletul orașului și a fost dintotdeauna, timp de secole, sufletul orașului. Este o piață largă, în care mașinile nu au acces, așa că este pietonală. Oamenii au spațiu și loc suficient să se bucure de clădirile dimprejur. Chiar și stând la o terasă, la o cafea, la un pahar de vin, turiștii sunt atrași în primul rând de ochii curioși, care stau așa pe acoperișuri. Sunt acele lucarne, acele ferestre care se văd pe acoperișurile clădirilor și care incită din la prima vedere. Sunt niște detalii arhitecturale tipice Sibiului. Noi le și spunem Ochii Orașului. Evident că piața este dominată de importantul palat al lui Samuel von Brukenthal, actualul Muzeu de Artă al Sibiului. Aici avem o galerie extraordinară de artă europeană, în special flamandă, dar și Galeria de artă românească. Este un palat în stil baroc, care atrage toate privirile. Avem, apoi, clădirea Primăriei, care este o clădire în stil art nouveau, ceva mai recentă, de secol XX, și Biserica Romano-Catolică, o biserică de un baroc târziu, de secol XVIII, care este funcțională. Slujba este oficiată și acum în limbile română, maghiară și germană.”



    Anul 2007, în care Sibiu a fost capitală culturală europeană, a fost o revelație din punct de vedere turistic, spune Adela Dadu din cadrul Asociației Județene de Turism Sibiu, ghid de turism. Atunci, autoritățile locale și-au dat seama cât de bine se combină turismul cu evenimentele culturale sau sportive. “Agenda cultural-sportivă a orașului a fost într-o dinamică extraordinară și s-a transformat foarte mult. Am învățat și noi de la un an la altul. Astfel că și anul acesta, de exemplu, am avut o agendă extraordinar de bogată săptămânal, enorm de multe evenimente pentru toate gusturile, pentru iubitorii de muzică, de dans, de teatru și de sport. Amintesc Maratonul Sibiului, Turul de Ciclism. Toate sunt încununate de Festivalul Internațional de Teatru, care este al treilea festival ca dimensiune din Europa, după cel din Edinburgh și Avignon, un festival al artelor spectacolului. Anul acesta a adus peste trei mii de artiști la Sibiu, din peste 60 de țări. Festivalul se desfășoară în fiecare iunie. Așa că turiștii sunt invitați în fiecare iunie, în general în prima parte a lunii, timp de 10 zile, la 70, 80 de evenimente pe zi: expoziții, concerte, animații stradale. Avem și Festivalul Internațional de Jazz, festivalul dedicat folclorului tradițional Cântecele Munților, Târgul Olarilor. Sunt foarte multe. Poate nu avem timp suficient să le amintesc pe toate.”



    Dacă aveți mai mult timp la dispoziție pentru a vizita și împrejurimile orașului Sibiu, există două zone importante din punct de vedere turistic, spune Adela Dadu. “Avem zona montană, zona Munților Făgăraș și Cindrel, așa-numita zonă a Mărginimii Sibiului, cu 18 sate tradiționale, situate la poalele munților. De cealaltă parte, avem zona colinară, zona fostelor sate sătești, zona pe care noi o denumim Colinele Transilvaniei. Cei care merg înspre zona montană, spre Mărginime, se pot bucura de specificul pastoral, încă bine păstrat al satelor, de tradiții, de diverse evenimente pe care aceștia le organizează pe parcursul întregului an, dedicate meșteșugăritului, obiceiurilor locale, folclorului. Iar, acum, pentru că tot se apropie iarna, Gura Râului, Rășinari, Săliște sunt cunoscute pentru tradițiile pe care încă le păstrează, tradiții prilejuite de sărbătorile de iarnă.


    În Mărginimea Sibiului avem stațiunea montană Păltiniș, unde sunt mai multe pârtii de schi. Pârtiile din cadrul complexului Arena Platoș, dar și pârtia Oncești, sunt dedicate amatorilor, iubitorilor de schi, familiilor, copiilor, celor care doresc să se inițieze în schi și snowboard. Ele vor fi probabil deschise începând cu luna decembrie. Tot de aici se pornește pe diverse trasee de drumeție nu doar din Păltiniș, ci și din zona satelor din Mărginime. Sunt nenumărate trasee de drumeție sau de mountain bike care au fost remarcate cu prilejul proiectului “Anii Drumeției”, un proiect care se desfășoară începând de anul trecut în Sibiu și care este finanțat de Consiliul Județean Sibiu. Prin intermediul acestuia, am început un amplu proces de remarcare și de reorganizare a traseelor de drumeție. Mai mult decât atât, turiștii ar trebui să știe că în fiecare weekend se organizează drumeții în județul Sibiu, fie că este zona montană, fie este că este zona colinară, alături de un ghid profesionist, care sunt promovate pe pagina de Facebook “Anii Drumeției”.



    Viziunea Asociației Județene de Turism Sibiu se concentrează în perioada următoare asupra ecoturismului, ocazie cu care a fost organizat recent și Târgul de Ecoturism. Pe lângă această latură, se adaugă și dorința de promovare turismul stării de bine, a celui de wellness. Astfel, vedetele sunt produsele locale și o nutriție sănătoasă. Acestea, împreună cu experiențele în natură, sunt ingredientele ideale pentru o vacanță în care vă puteți desprinde de viața agitată de zi cu zi. Însă care sunt impresiile turiștilor? Adela Dadu din cadrul Asociației Județene de Turism Sibiu, dar și ghid de turism. “Zi de zi interacționăm cu turiștii străini și ne încântă faptul că sunt surprinși într-un mod cât mai plăcut. Chiar zilele trecute aveam niște turiste din Canada care au vizitat zona și care spuneau că regretă că și-au luat doar două săptămâni, fiindcă ar fi avut nevoie, probabil, de o lună ca să experimente întreaga zonă a Transilvaniei. Se bucură de autenticitate, se bucură de gastronomie, de peisajele foarte diversificate, de arhitectura locală, de primirea blândă și prietenoasă a localnicilor și a comunităților. Sunt, poate, elemente cu care noi suntem obișnuiți, dar, pentru mulți dintre ei, acestea sunt unice. Și pe noi ne bucură. Asta ne încurajează. Ne dă foarte mult avânt.”



    În centrul Sibiului există mai mulți operatori care închiriază biciclete electrice. În cazul în care timpul vă permite, puteți merge cu acestea pe traseele de drumeție marcate din colinele Transilvaniei, inclusiv pe Via Transilvanica sau în zona montană.







  • Muzeul icoanelor pe sticlă din Sibiel

    Muzeul icoanelor pe sticlă din Sibiel


    Situat la 20 de kilometri distanță de Sibiu, satul Sibiel a devenit în timp un sit rural de interes turistic și patrimonial. În mod tradițional locuit de românii stabiliți în vecinătatea marelui oraș din sudul Transilvaniei, în zona cunoscută drept Mărginimea Sibiului, Sibiel e și locul unde se află cel mai important muzeu al icoanelor pe sticlă din România. Capodopere ale artei țărănești naive, dar și obiecte de cult, icoanele pe sticlă au împodobit casele oamenilor din majoritatea regiunilor României. Și începând cu sfârșitul anilor 1960, au început să fie strânse de preotul Zosim Oancea pentru a fi expuse în muzeul întemeiat de el în curtea bisericii Sfânta Treime din Sibiel. Actualul paroh al bisericii, preotul Bogdan Flueraș schițează biografia părintelui și a creației sale.


    Acest muzeu a fost ridicat și edificat de părintele Zosim Oancea între anii 1976-1983, deci în plin comunism. A venit la Sibiel în 1964, după o perioadă de 15 ani de detenție comunistă. În 1965 a redescoperit pictura din biserica Sfânta Treime din Sibiel și în 1969 are această idee deosebită de a alcătui un muzeu de icoane pe sticlă și pune bazele primului muzeu de icoane, tot la Sibiel, întro clădire mai micuță, pe care o termină în 1973. Apoi, pentru că aceasta a devenit neîncăpătoare, părintele Zosim reușește să ridice clădirea actuală. Părintele Zosim nu era din această zonă a Mărginimii Sibiului, ci părintele Zosim a văzut lumina zilei în satul Alma, tot în județul Sibiu, dar lângă municipiul Mediaș, lângă orașul Mediaș. Sigur că a fost profesor de religie în Sibiu și așa a ajuns să fie închis. Și după aceea a ajuns preot la Sibiel unde a și murit.



    În timp, muzeul de la Sibiel a strâns o colecție impresionantă de peste 600 de icoane pe sticlă provenind din toată țara, cele mai vechi datând din secolul XVIII, iar cele mai noi din secolul XIX. Icoanele provin din satul Nicula, situat în județul Cluj, din Mărginimea Sibiului, din Bucovina și nordul Moldovei, din zonele Brașovului și Făgărașului, dar și din vestul țării, din Banat. Cum au ajuns la Sibiel ne povestește tot preotul Bogdan Flueraș.


    Trebuie să precizăm că, înainte să ajungă aceste icoane în muzeul nostru, ele s-au găsit în casele oamenilor. Părintele Zosim a adus icoanele din casele credincioșilor. Au fost aduse icoane și în urma achizițiilor sau donațiilor, dar cu precădere el a adus icoanele din casele oamenilor care atâtea generații au stat în fața lor, s-au rugat, cinstit și apoi ele au ajuns în muzeul nostru. De pildă, aș putea să povestesc o mică istorioară cum a ajuns o icoană în muzeul nostru. Părintele Zosim avea un tact deosebit. El s-a dus în casa unei femei credincioase și a zărit acolo, pe perete, o icoană deosebită. Desigur că a rugat o să o dea muzeului, căci acolo avea să aibă mai multă vizibilitate și o vor putea admira și alți vizitatori.Însă femeia n-a fost foarte încântată de propunerea părintelui Zosim, însă totuși ea i-a făcut o promisiune părintelui: aceea că dacă părintele va strange 99 de icoane, a o suta icoană va fi cea primită de la această credincioasă. Sigur, părintele Zosim repede a strâns 99 de icoane și femeia s-a ținut de cuvânt și a dăruit muzeului nostru icoana de care spuneam.



    Majoritatea reprezentărilor de pe aceste icoane sunt Maica Domnului și Iisus Hristos, dar și sfinți precum Sfântul Gheorghe, considerat ocrotitorul primăverii, Sfântul Ilie, ocrotitorul verii, Sfântul Nicolae care era patronul iernii și Sfântul Dumitru, asociat toamnei. Prin urmare, icoanele pe sticlă reprezintă universul țărănesc dominat de credințele religioase, dar și de preocuparea pentru natură. Naturale sunt, de asemenea, vopselurile și materialele folosite la crearea icoanelor, aflăm de la preotul Bodgan Flueraș.


    Țăranii și-au procurat culorile din gospodăriile lor, cum ar fi gălbenușul de ou sau albușul de ou. Apoi și sticla diferă. La început se pictau icoane pe o sticlă foarte subțire, care se poate observa cu ochiul vizitatorului. În principiu, aceste icoane se diferențiază foarte mult în funcție de culori și de mărime. De pildă, primele icoane pictate au fost cele de la Cluj. Ele sunt micuțe, au culori mult mai sobre, mult mai închise. Însă sunt foarte frumoase și acelea. Apoi, venind din zona Sebeș și Alba Iulia, sunt acele icoane care au o anumită nuanță de verde. În Mărginimea Sibiului predomină culoarea albastru, cât și în zona Brașovului și a Făgărașului. În Bucovina și în nordul Moldovei, predomină culoarea galben, dar și cea verde. Chiar avem o icoană, foarte frumoasă, în care Mântuitorul Iisus Hristos este pictat cu bundiță suceveană. Asta arată că oamenii nu doar că se închină la icoane, le cinstesc, ci le adaptează tradițiilor populare din zona lor. Așa găsim și în zona Clujului, , la Nicula, sau pe Valea Mureșului, năframa aceea specifică pe care iconarii sau țăranii i-au dăruit-o Maicii Domnului în aceste icoane. Deci, iată, icoanele se pot diferenția după aceste detalii.



    Născut în 1911,preotul Zosim Oancea a murit în 2005, iar muzeul icoanelor pe sticlă înființat de el la Sibiel a contribuit la transformarea satului într-un loc de interese cultural și turistic.


  • Bun venit în Transilvania, ședere plăcută în județul Sibiu!

    Bun venit în Transilvania, ședere plăcută în județul Sibiu!

    Orașul Sibiu a fost inclus pe lista celor mai sigure destinaţii turistice din Europa în timpul pandemiei de coronavirus de European Best Destinations, portalul oficial al celor mai bune destinații din Uniunea Europeană. Frontierele se deschid, iar hotelurile și pensiunile sunt din nou pregătite pentru primirea turiștilor. Dacă încă nu v-ați hotărât unde să vă petreceți vacanța de vară, orașul Sibiu și împrejurimile sale par să fie o destinație ideală și sigură. Mirela Gligore, purtător de cuvânt la Primăria Sibiu, explică modalitatea prin care Sibiul a ajuns anul acesta în topul celor mai sigure destinații turistice europene.

    Anul trecut am avut un concurs la care am participat alături de orașe turistice foarte importante din întreaga Europă, precum Atena sau Viena. S-a luat în considerare numărul de voturi pe care l-a primit fiecare destinație. Sibiul a fost pe locul al șaselea în topul Best European Destinations. Am intrat astfel în atenția publicațiilor turisticeprezentându-ne atuurile, obiectivele, prezentând Sibiul ca destinație turistică europeană de succes. Odată intrați în atenția publicațiilor de specialitate, am fost evaluați și din punct de vedere al siguranței în contextul acestei pandemii de coronavirus care aafectat turismul la nivel mondial.

    Sibiul a luat foarte multe măsuri. Au fost atât cele impuse de autoritățile centrale, cât și altele, suplimentare. Mă refer atât la autoritățile locale, dar mai ales operatorii economici din HORECA și la cetățeanul simplu. Sibienii au fost mereu foarte responsabili. Au respectat normele de siguranță, au purtat masca,au respectat izolarea și chiar au rămas acasă în perioada dificilă. Astfel, întreaga comunitate am reușit să menținem numărul de îmbolnăviri la minim. Prin măsurile pe care le-am luat, evaluatorii de la Best European Destinations au considerat că Sibiul este un loc sigur.


    În Sibiu, principalele obiective turistice se află în centrul istoric. Este un spațiu în aer liber care poate fi vizitat fără nicio problemă, cu măsurile de protecție pe care le valua fiecare turist, spune Mirela Gligore, purtător de cuvânt la Primăria Sibiu.

    Administrăm Turnul Sfatului, care s-a deschis cu măsuri speciale de protecție: purtarea măștii este obligatorie, iar distanțarea turiștilor se realizează prin planificarea foarte riguroasă a intrării. Fiecare poate intra câte 30 de minute în Turnul Sfatului. Apoi,următoarea jumătate de oră este destinată dezinfectării după fiecare grup de vizitatori. De asemenea, și în Grădina Zoologică, cea mai veche din România, care adăpostește peste 260 de animale din 60 de specii, s-au luat măsuri speciale. La intrare, vizitatorii sunt atenționați cu privire la păstrarea distanței regulamentare. Accesul se face pe două intrări și, dată fiind suprafața foarte mare, se poate asigura distanțarea și protecția celorcare o vizitează.


    Sibiul oferă câte ceva pe gustul fiecărui turist. Astfel, fiecare își poate alege cedorește să vadă.

    Mirela Gligore: Dacă-și dorește să viziteze muzeele, avem două muzee foarte importante. În primul rând, avem Complexul Muzeal Național Brukenthal, primul muzeu deschis în sud-estul Europei, iar apoi recomandăm Muzeu lAstra. Acesta are mai multe secții, printre care Muzeul de Istorie sau Muzeul de Științe Naturale. Dacă turistul își dorește să admire patrimoniul arhitectural, întreg centrul istoric al orașului are o valoare foarte mare, iar municipalitatea a investit foarte mult în clădirile din proprietate.

    De exemplu, anul trecut am renovat o clădire emblematică pentru Sibiu, din Piața Mică, una dintre piețele centrale, iar anul acesta vom finaliza renovarea celor trei turnuri istorice de pe strada Cetății. De asemenea, am efectuat lucrări de renovare și la unul dintre zidurile cetății. Dacă turiștii își doresc să vadă Sibiul cu bicicleta au și această posibilitate. Pădurea Dumbrava, Muzeul Astra și Grădina Zoologică oferă un peisaj natural foarte potrivit, astfel că fiecare își poate alege ceva pe gustul lui.


    Agenda culturală a orașului a suferit în această perioadă. De obicei, sezonul evenimentelor culturale începea în jurul datei de 1 mai, însă o calitate a Sibiului este aceea că se poate adapta foarte ușor. Mirela Gligore, purtător de cuvânt la Primăria Sibiu:

    Primăria Sibiu a luat decizia de a nu suspenda agendele de evenimente în ciuda restricțiilor și a oferit flexibilitate operatorilor culturali. Astfel, cei selectați pentru finanțare prin agenda culturală, sportivă sau comunitară a orașului au primit posibilitatea de regândi planul evenimentelor și de a-l depune din nou. Ei le-au regândit în funcție derestricțiile încă în vigoare în spațiile deschise sau închise. Credem că în perioada următoare se vor relua evenimentele, desigur redimensionate pentru siguranța participanților. De asemenea, Festivalul Internațional de Teatru se reinventează în fiecare an, oferă ceva nou. Anul acesta organizatorii s-au gândit la o variantă online,pentru a respecta restricțiile. Însă, pentru a nu priva publicul iubitor de teatru de evenimente, în perioada 11-21 iunie se desfășoară o ediție specială a acestui festival.Este o ediție online cu moto-ul Puterea de a crede.

    Mare parte a regiunii rurale din jurul orașului Sibiu face parte din Sit Natura 2000,care protejează habitate naturale valoroase. Astfel, Sibiul a fost mereu o combinație între zona urbană şi cea rurală, între municipiul Sibiu care este locomotiva destinației turistice și satele din apropiere.

    Mirela Gligore: Avem sate atât în Mărginimea Sibiului cât și în zona săsească din imediata apropiere a Sibiului, care oferă multe modalități de petrecere a timpului liber. Astfel, șederea se poate prelungi foarte ușor,fără nicio urmă de plictis. Puteți merge foarte bine în Mărginimea Sibiului pentru a gusta din bucatele tradiționale, pentru a lua contact cu satul românesc, dar puteți merge și în satele săsești pentru a vedea biserici fortificate deosebite, înspre Biertan și acea parte a județului. E o experiență pe care n-ar trebui s-o rateze un turist ajuns la noi.Iată așadar o destinație sigură și foarte ofertantă, pe care n-ar trebui s-o ratați din planurile de vacanță ale anului 2020.

  • Vacanță în satele românești

    Vacanță în satele românești

    Într-un
    secol al vitezei, ofertele de vacanță în satul românesc vă propun o atmosferă
    arhaică, tradiții străvechi, peisaje uimitoare, mâncare preparată numai din
    producția locală și, mai ales, un cu totul alt ritm. Vă veți rupe de toată
    agitația urbană și veți putea vedea meșteșugari lucrând, veți auzi legende ale
    locului și vă veți reconecta cu natura.

    Marilena Stoian, președintă și fondatoare
    ANTREC România, Asociația Națională de Turism Rural Ecologic și Cultural și
    directoare a revistei Vacanțe la țară, spune că sunt multe sate frumoase, care
    păstrează sau pun în valoare specificul regiunii respective atât ca arhitectură
    cât și ca stil.

    Mă gândesc la Bucovina, la satul Vama, de
    exemplu, sau la satul Ciocănești. Ciocănești este chiar un sat muzeu, pe malul
    Bistriței, unde motivele de pe costumele populare sunt preluate pe case, pe
    garduri și pe fântâni. Toată comuna are același stil, fiecare, în parte, având
    totuși individualitatea sa. Acolo există și un muzeu al ouălor încondeiate și
    se organizează și un festival al păstrăvului vara, în mijlocul lunii august.

    Aș
    recomanda turistului să treacă apoi spre Maramureș, să meargă la Botiza, unde
    sunt multe biserici din lemn și mai vechi, și mai noi. Acolo există tradiția de
    a vopsi lâna cu culori vegetale și de a țese niște carpete extraordinare, opere
    de artă. Par a fi creații ale unui artist plastic renumit. Tot la Botiza găsim
    mâncăruri foarte gustoase și tradiționale. Par mâncăruri grele, dar acompaniate
    de o palincă, digestia e garantat ușoară, iar turiștii prind puterea de a merge
    mai departe.


    Deși
    foarte mulți dintre turiști au auzit și se îndreaptă către cele două mari
    regiuni istorice din nordul României, Bucovina și Maramureș, există destinații
    în mediul rural și în sudul României. Exceptând oferta din jurul Deltei
    Dunării, alte destinații ar fi Giurgiu și Călărași, unde au apărut pensiuni noi
    și ideea de trasee turistice.

    Marilena Stoian: Există un sat Ciocănești
    și în județul Călărași, aproape de Dunăre, unde există trasee de ecoturism. Se
    pot face plimbări cu bicicleta pe malul Dunării. Dacă tot vorbim despre Dunăre,
    aș menționa și comuna Eșelnița, în Clisura Dunării. Cazanele Dunării reprezintă
    o atracție extraordinară și, în ultimii ani, din ce în ce mai mulți turiști
    merg acolo. Se fac plimbări și cu bărcile cu vâsle și cu vapoare mai mari. Se
    mănâncă pește, bineînțeles. Se pot vizita și niște sate cu specific, unde
    trăiesc cehi sau slovaci.

    Sunt sate care, datorită influenței climei
    mediteraneene, se cultivă smochini, iar dulceața de smochine de acolo e
    renumită. Dacă tot suntem în sud, aș aminti și Tismana, una dintre cele mai
    frumoase localități din România. Este și o mănăstire extraordinară acolo.
    Acolo, vara se pot face plimbări minunate prin pădurile frumoase și dese. De
    acolo, ne apropiem de Peștișani, Hobița, satul în care s-a născut sculptorul
    Constantin Brâncuși. Mergând acolo, putem vedea și operele acestuia.



    Foarte mulți dintre turiștii care au vizitat România au fost plăcut
    impresionați de obiectele de artizanat realizate de meșteșugari. Iar locul cel
    mai bun pentru a-i cunoaște pe meșteșugarii români este la ei acasă, în sat,
    destinație care s-a bucurat în ultimul timp de o creștere constantă a numărului
    de turiști. Iar, pentru a descoperi autenticul românesc, vă puteți îndrepta și
    spre zona Transilvaniei. Puteți alege oricând un brunch la cetățile săsești în
    zona Criț, Viscri. Acolo există o casă parohială transformată în pensiune, unde
    se poate participa la activități meșteșugărești și se poate cunoaște ineditul
    bucătăriei locale. După aceea, se poate face un tur al cetăților Sighișoara,
    Rupea, Viscri, Saschiz.


    Am
    întrebat-o pe Marilena Stoian, președintă și fondatoare ANTREC România, dacă,
    dintre toate satele românești, există vreunul de care se simte mai apropiată. În ultimii 30 de ani am fost foarte legată de Bran Moeciu și îmi place
    satul Măgura, din comuna Moeciu, județul Brașov. Este un sat situat pe culmile
    unor dealuri, de pe care se văd într-o parte munții Piatra Craiului, în
    cealaltă Munții Bucegi și ești ca într-un amfiteatru. Sunt foarte multe păduri,
    trasee care se pot parcurge fie pe jos, fie cu bicicleta, fie cu sania trasă de
    cai, iarna. De multe ori, când sunt plecată în străinătate și mă apucă dorul de
    casă, mă gândesc prima oară la acel loc.


    Aflându-ne în
    preajma sărbătorilor de iarnă, în zona Mărginimea Sibiului, în zona Târgu Neamț,
    sunt multe pensiuni care au programe speciale de Crăciun și de Revelion. Veți
    asista la spectacole de colinde, veți face plimbări cu sania trasă
    de cai și vă veți delecta cu bucate alese, de sărbătoare. Iar oferta
    este și ea foarte bogată.

    Marilena Stoian: În satul românesc, în secolul al
    XXI-lea, sunt multe case care au jacuzzi sau mici dotări SPA, iar case care
    reconstituie viața de odinioară sunt câteva, nu foarte multe. Avem lângă
    București, la Snagov, Grădina Vlahia, în Prahova, Ferma Dacilor, și în județul
    Alba ar mai fi oferte. Acestea ar fi, însă, pentru cei care ar fi interesați de ceva mai deosebit. Vă așteptăm
    în satele românești. Pensiunile au porțile deschise, gazdele doresc să vă
    întâmpine cu drag în perioada sărbătorilor de iarnă, de Crăciun, de Revelion,
    dar și pe tot parcursul anului, fiindcă fiecare anotimp are farmecul său.



    Invitația a fost, așadar, lansată. Vă așteptăm și data
    viitoare cu o nouă destinație.

  • Atracţii turistice în oraşul Sibiu şi împrejurimi

    Atracţii turistice în oraşul Sibiu şi împrejurimi

    Așezat în centrul
    României, în Transilvania, Sibiul reprezintă un adevărat izvor de cultură și
    civilizație. Dar și de distracție. Începând din 16 noiembrie și până pe 3
    ianuarie, are loc aici unul dintre cele mai frumoase târguri de Crăciun din
    România.


    Anca Nițoi,
    arheolog la Muzeul Național Brukenthal, specialistă în domeniul Ev Mediu și
    armament medieval, despre istoria orașului. Sibiul este menționat
    prima dată în sec. al XII-lea, în 1191, când Papa Celestin al II-lea acordă
    Sibiului titlul de prepozitură, recunoscând astfel autoritatea ecleziastică a
    acestui oraș asupra teritoriilor dimprejur. Colonizarea săsească realizată de
    regele maghiar Géza al II-lea, în secolul al XII-lea, s-a întins pe mai multe
    perioade și a cuprins tot sudul Transilvaniei. În acest context, apar două
    orașe foarte importante: Sibiul și Brașovul. Sibiul, dezvoltându-se mai rapid,
    a avut în perioada medievală și o importanță administrativă mult mai mare.
    Sibiul devenea centrul ecleziastic, acolo găsim cele mai importante bresle
    producătoare de mărfuri. Iar în secolul al XV-lea, la Sibiu, apare
    Universitatea săsească. Iată, așadar un pol în ceea ce privește dezvoltarea
    Transilvaniei, din perioada medievală până în zilele noastre. Ca dovadă, în
    2007, Sibiul a fost capitală culturală a Europei, încununare a importanței sale
    istorice.


    Tot la Sibiu veți
    găsi și primul muzeu de artă deschis publicului din România, în anul 1817. Construit
    in stil baroc, între anii 1778 și 1788, palatul a fost reședința oficială a
    baronului Samuel von Brukhental. Acesta a fost singurul exponent al comunității
    săsești transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcții publice în
    cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa. Perioada
    petrecută de Samuel von Brukhental la Viena coincide cu perioada constituirii
    colecției sale de pictură, menționată în 1773, în Almanach de Vienne, ca una
    dintre cele mai valoroase colecții particulare ce putea fi admirată în mediul
    cultural vienez al vremii. Dr.Alexandru
    Sonoc este șeful Secției Muzeul de Artă Brukenthal și ghidul nostru de azi. În prezent, muzeul e administrat de un consiliu format jumătate din
    reprezentanții statului, jumătate desemnați de comunitatea evanghelică din
    Sibiu. Este un experiment unic de acest fel în România. Colecțiile care au
    aparținut bisericii evanghelice urmează să fie retrocedate, însă vor fi lăsate
    sub formă de comodat și administrate de muzeu, puse la dispoziția publicului în
    conformitate cu testamentul baronului care le-a făcut accesibile tuturor. În
    contextul iluminismului, baronul și-a dat seama că aceste colecții ale sale pot
    servi la dezvoltarea științei, culturii
    și artelor în Transilvania și a dorit ca ele să fie accesibile vizitatorilor în
    anumite zile ale săptămânii. În acest scop a și constituit o fundație și a
    obligat biserica și moștenitorii săi să le facă accesibile publicului.


    Stema orașului
    Sibiu poate fi întâlnită la tot pasul pe clădiri, pe vitraliile acestora ori pe
    poduri. În Piața Mică, clădirile adăposteau casele meșteșugărești. Aici se
    remarcă logiile caselor și gurile de aerisire de pe acoperiș în formă de ochi,
    ochii orașului despre care legendele spun că vegheau localitatea pe timp de
    noapte. Anca Nițoi, arheolog la Muzeul Național Brukenthal, specialistă în
    domeniul Ev Mediu și armament medieval, despre agenda culturală a destinației
    noastre. Sibiul este capitala teatrului din estul Europei. Festivalul
    Internațional de Teatru, ajuns la a XXV-a ediție, este al doilea ca mărime din
    Europa, după Festivalul de la Edinburgh. Este un festival care aduce la Sibiu,
    anual, sute de mii de turiști, fiindcă e inovativ, experimentează teatrul în
    formula modernă. Cei care vor să cunoască tradițiile poporului român pot veni
    la Festivalul Cântecele Munților. Avem Muzeul Astra, unde un străin poate
    cunoaște istoria și tradiția românilor. În fiecare weekend există un eveniment.
    Avem Târgul de Crăciun care este iarna. Poate sunt subiectivă, dar mi se pare
    cel mai frumos din România. Poate fi comparat cu târgurile de la Viena, Praga.


    Andrei Drăgan
    Răduleț, managerul evenimentului, spune că târgul de Crăciun din Sibiu își
    atrage diferit publicul. Dacă multe astfel de evenimente din țară se
    bazează pe concerte mari, noi am riscat și am eliminat foarte mult din ele.
    Avem o inaugurare festivă la care, în fiecare an, e invitat un artist de renume
    național, iar după aceea ne concentrăm la târg în sine.


    Asta nu înseamnă
    că Moș Crăciun va lipsi de la eveniment. Va veni în ziua de 23 decembrie și va
    împărți cadouri copiilor. Are o mică scenă, lângă brad, pe care vine în fiecare
    an. Mai e un eveniment foarte interesant pentru copii: Atelierul lui Moș
    Crăciun. Sibienii sunt familiarizați cu el, dar pentru ceilalți poate fi o
    noutate. E o căsuță încăpătoare în care, în fiecare săptămână se desfășoară
    niște ateliere. Acestea sunt aticpice. Cel mai cunoscut este cel de lumânări în
    care copiii creează practic o lumânare de la zero. Ei primesc un fitil și, prin
    tehnica veche a scufundării fitilului în ceară topită, realizează lumânările pe
    care și le doresc. Acestea sunt de diferite culori și în diverse combinații.
    Mai avem un atelier de pictat turtă dulce și unul de făcut biscuiți. La cel din
    urmă, copiii primesc un aluat, îl modelează și îl coc tot la atelier, după care
    copiii iau biscuiți și acasă.


    Iar dacă aveți
    mai mult timp la dispoziție, vizitați regiunea Mărginimea Sibiului este
    cunoscută pentru abundența pensiunilor sale, pentru brânzeturile specifice,
    pentru tradițiile și meșteșugurile care s-au păstrat vii în acest teritoriu.
    Dar mai puține persoane cunosc patrimoniul natural de excepție al acestei zone.
    Aproape întreaga regiune face parte din reţeaua Natura 2000, sistem care
    protejează habitatele naturale valoroase.

  • Sibiu, an unforgettable experience

    Sibiu, an unforgettable experience


    Today well take you to Sibiu, a tourist destination where anyone can have an unforgettable experience. Sibiu welcomes its visitors with interesting museums, international cultural events, brand-new cycle tracks interconnecting old villages, and also with its craftsmen and refined gastronomy. Today well present to you Sibiu Countys tourist offer for 2018. Alin Chipăilă, the president of the Sibiu County Tourism Association, has told us that the promotion program this year is related to the title of Region of Gastronomy 2019 which was awarded to Sibiu County, in recognition of its economic, cultural and tourist potential. The program is promoting the county of Sibiu as a unique experience.



    Alin Chipăilă: “Tourists visiting the county of Sibiu may discover their roots here, given the areas Saxon, Hungarian and Romanian heritage. The county is also attractive to tourists thanks to the gastronomic experience it offers. You can find delicious dishes in many other parts of Romania, but here in Sibiu one can learn the story of that dish. You can learn about Transylvanian cuisine and its influences and also the story of your meal from the initial ingredients to the final dish on your plate. Last but not least, we have offers for the lovers of active and adventure tourism, such as hiking trails and cycle tracks. The top attraction of the county is the city of Sibiu, with its historical center also known as the old town. The historical center stands out through the architecture of its buildings and the multitude of cultural events held there.”



    Alin Chipăilă, the president of the Sibiu County Tourism Association has told us about the gastronomic events of 2018: “Gastronomic events will be held all across the Sibiu county, and besides the traditional ones well also have some novelties. All of them are meant to enchant tourists with Sibius best-tasting dishes. We have always received a positive feedback from our tourists, most of them regretting not having been able to stay longer. Most of the tourists who visit Sibiu are from Germany and Austria, but also from Hungary and other European countries. For instance, last year Sibiu was visited by almost 600 thousand tourists, of whom 200 thousand were foreign tourists.”



    Marginimea Sibiului area is famous for its numerous guesthouses, its tasty cheeses and the traditions and customs that have been preserved unaltered. But not so many people are aware of the regions exceptional natural heritage. Almost the entire region is a Natura 2000 site, part of a network of protected areas in the European Union, established with the aim of protecting valuable natural habitats. In the warm season, tourists can visit the Iezerele Cindrelului Reserve, close to the Cindrelul Peak, at an altitude of more than 2 thousand meters, where the glacial lakes Iezerul Mare and Iezerul Mic are also located. It is also the time when the Rhododendron blooms, which makes the landscape look magical. Sibiu is also the right place to learn about traditional craftsmanship. Alin Chipăilă, the president of the Sibiu County Tourism Association has told us more:



    “Our county hosts the largest open-air museum in Romania, the Astra National Museum, whose main goal is to promote traditional crafts. The museum has on display all kinds of objects made by local craftsmen and even gives tourists the opportunity to make such objects themselves. There are a lot of things to know about Astra Museum, and for that you can access our website www.sibiu-turism.ro and the website of the Sibiu City Hall, www.sibiu.ro, for an updated calendar of the events in the county. I invite all tourists to come and discover one of Romanias top tourist attractions, for an unforgettable experience.”



    Tourists are also invited to visit Ocna Sibiului Salt Mine, located only 17 kilometers from the city of Sibiu. Ocna Sibiului is home to three lakes named Horia, Closca and Crisan, used for therapeutic purposes ever since 1846, boasting some of the best heliothermal waters in Europe alongside Sovata and Ocnele Mari Salt Mine. Mariana Nicoleta Varodi, a physician specializing in physiotherapy and balneology at Ocna Sibiului, has told us more about this phenomenon and the curative properties of these waters:



    “We speak of a heliothermal phenomenon when the water is warmed by the sun up to 22-24 degrees Celsius at the surface and to 40-45 degrees Celsius at more than two meters deep. Here we can find water with the highest concentrations of sodium-chloride and highly mineralized mud. Also, the climate has soothing properties, enjoying the protection of the forest and hills around it. All these are very important to those who come here to restore their physical and psychological strength. There is also a treatment center here, where patients from Romania and abroad, from countries like Germany, Italy, Spain and Egypt get treatment all year round. It is a prophylactic, curative and recovery type of treatment for diseases of the locomotor system, arthrosis, spondylitis, posttraumatic illnesses, bone fractures, sprains, peripheral nerve disorders, nerve paralyses as well as dermatological, respiratory and gynecological diseases. Highly saline waters are also used in hydro-kinetotherapy procedures, warmed up to 32-34 degrees Celsius in the indoor pool, while the sapropelic mud here is rich in vitamins, hydrating and full of bio-stimulating substances.”




  • Vacanţă de vară în judeţul Sibiu

    Vacanţă de vară în judeţul Sibiu

    Bun venit în Transilvania,
    şedere plăcută în judeţul Sibiu!. Aceasta este urarea cu care
    sunt întâmpinaţi turiştii la Centrul de Informare Turistică din Sibiu. Aici ei află
    despre toate posibilităţile, deloc puţine, de petrecere a unui vacanţe. Muzee, evenimente culturale de talie
    internaţională, piste noi de bicicletă între sate străvechi,
    meşteşugari, gastronomie. Iată câteva dintre reperele unui sejur de neuitat.


    Oraşul Sibiu are
    mai multe restaurante decât Amsterdam sau Istanbul, raportat la suta de mii de
    locuitori. Cu o populaţie de circa 150 de mii de locuitori, oraşul din sudul
    Transilvaniei are circa 200 de restaurante şi, conform unei recente statistici
    referitoare la numărul de restaurante raportate la suta de mii de locuitori,
    Sibiul se află înaintea multor oraşe din lume considerate ca fiind mari
    atracţii turistice sau centre economice şi financiare. Creşterea numărului de
    restaurante din Sibiu ţine cont de dezvoltarea turistică din ultimul deceniu,
    după ce Sibiul a devenit foarte vizibil în străinătate ca urmare a faptului că
    în anul 2007 a fost Capitală Culturală Europeană.


    Principala
    vitrină a oraşului este site-ul sibiu-turism.ro, dsiponibil şi în limba engleză,
    spune Simina Manea, din cadrul Asociaţiei Judeţene de Turism. Este
    un site care promovează diversitatea naturală şi culturală a judeţului. Suntem
    într-un judeţ extrem de divers, multicultural, cu munţi înalţi. Cele mai înalte
    vârfuri montane din România pot fi accesate din zona Sibiului, cu două rute
    Alpine de poveste, Transfăgărăşan şi Transalpina. Suntem în ţinutul bisericilor
    fortificate. Transilvania este recunoscută pentru aceste construcţii religioase
    care au avut rol defensiv. În judeţul Sibiu sunt 77 de biserici fortificate,
    dintre care două sunt înscrise în patrimoniul internaţional UNESCO. Avem zone
    etnografice care, din punct de evdere istoric şi cultural au particularităţi
    foarte puternice. Este vorba despre Mărginimea Sibiului, un ţinut pastoral, cu
    tradiţii încă bine ancorate în rândul comunităţii locale. Avem Ţara Oltului,
    zona Făgăraşului, la poalele Carpaţilor, care, de asemenea, s-a dezvoltat
    într-un mod specific. În jurul Ocnei Sibiului, avem Ţara Secaşelor. Aceasta era
    încă din perioada romană un faimos centru de extragere a sării. În momentul de
    faţă, pe locul fostelor mine de sare, au apărut lacuri naturale, sărate. Nu
    este nevoie să ştii să înoţi pentru a merge la Ocna Sibiului. Sunt extrem de
    benefice sănătăţii.


    Rezumând toată
    această diversitate, era nevoie de acorduri turistice. Veţi descoperi în
    judeţul Sibiu multe programe turistice, care împacă cele mai diverse gusturi.
    Simina Manea. Unul dintre proiecte, este acela de a dezvolta
    itinerarii culturale tematice, tocmai pentru a pune în valoare fiecare ţinut,
    cu particularităţile sale. De aceea, la Mărginimea Sibiului invităm călătorii
    pe Drumul Brânzei. Printr-o colaborare internaţională, am creat şi un drum al
    transhumanţei. Acesta se parcurge de către turişti pe jos sau pe bicicletă. Dar
    sunt bucle întregi care pot fi parcurse şi cu maşina. Pentru zona montană a
    munţilor Făgăraş, am dezvoltat un program care se numeşte Sportiv în munţii
    Făgăraş. Este o zonă care poate fi descoperită de către cei care au o condiie
    fizică mai bună. Este o zonă spectaculoasă. Dincolo de Transfăgărăşan şi de
    lacurile glaciare, parcurgerea crestei Făgăraşilor şi toată perspectiva care se
    deschide înspre Ţara Românească şi înspre Transilvania este absolut fascinantă.
    Cred că fiecare european ar trebui să străbată la un moment dat această zonă a
    Carpaţilor din România.


    Valea
    Hârtibaciului este o altă zonă de poveste din judeţul Sibiu. O zonă în care se
    practică o agricultură tradiţională, care este mărginită de râul Olt şi de un
    drum care face legătura între Sibiu şi cetatea medievală Sighişoara. Simina
    Manea, din cadrul Asociaţiei Judeţene de Turism. Este o zonă
    în care agricultura tradiţională a permis păstrarea unui peisaj mozaicat, cu o
    floră diversă şi unde păsările sunt ca la ele acasă, fiindcă populaţia de acolo
    are o grijă deosebită faţă de mediul înconjurător. Noi am creat acolo un traseu
    turistic intitulat Drumul naturii şi încercăm să punem în prim plan pensiuni
    ecoturistice. Aici există pensiuni certificate în acest sens. Recomandăm,
    tototdată, o fermă-şcoală pentru copii, în care aceştia interacţionează cu
    lumea animalelor şi practică activităţi în aer liber, într-un mediu foarte
    frumos. Este o regiune pe care dorim să o dezvoltăm cu sprijinul comunităţii
    locale, dar şi cu ajutorul oaspeţilor, fiindcă aici se instalează foarte mulţi
    străini. Aici avem un patrimoniu impresonant, moştenit de la saşi, cu nişte
    case conservate foarte bine. Acestea sunt preluate de tineri din afara
    României, care se stabilesc aici. Au venit elveţieni, germani, italieni.


    Comunitatea bicicliştilor
    din Sibiu a devenit tot mai mare şi mai puternică, iar mersul pe bicicletă a
    fost promovat intensiv aici atât pentru agrement, cât şi ca mijloc alternativ
    de deplasare. Ajuns în oraşul Sibiu, turistul trebuie să ştie că se poate
    deplasa pe piste de bicicletă, care la ora actuală măsoară 65 de km şi care
    pornesc din zonele mărginaşe până în centru. De asemenea, bicicleta se poate
    folosi de către un turist pentru a ieşi din Sibiu, spune Nicolae Ivan, coordonator
    de programe sportive la Asociaţia Judeţeană de Turim. Din
    zona parcului Sub Arini, un parc extraordinar, care începe din mijlocul
    oraşului şi, cu mici intermitenţe, se termină în munte, poate porni cu
    bicicleta de pe pista de aici. Apoi, se poate continua traseul pe o pistă
    construită de Consiliul Judeţean în anul 2014, de circa 11 km, prin Pădurea
    Dumbrava. Trebuie să amintesc că cele cinci trasee principale amenajate de
    Asociaţia Tură în Natură însumează aproape 300 de km şi acoperă geografic zone
    importante din judeţul Sibiu. Acestea sunt importante prin fauna şi flora pe
    care o poate întâlni turistul biciclist, dar şi prin obiectivele culturale,
    istorice, administrative, care există în aceste zone. Drumul Saşilor, de
    exemplu, spre Măgura Cisnădiei, este un traseu de 45 de km. Unul dintre primele
    trasee marcate, Emil Cioran, spre Răşinari, are 43 de km. Drumul Sării este
    marcat în Ţara Secaşului. Reuneşte localităţi din tradiţionalul drum al celor
    care făceau negoţ cu sare. În zona Ţării Oltului avem traseul Brukenthal, care
    trece pe lângă reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, de la
    Avrig. Pe Valea Hârtibaciului avem un traseu de 43 de km care se numeşte
    Mocăniţa Valea Hârtibaciului.



    Invitaţia de a vă petrece o vacanţă în judeţul
    Sibiu a fost lansată. Până săptămâna viitoare, când vom descoperi o altă
    destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Vacanţe călare în Transilvania

    Vacanţe călare în Transilvania

    Astăzi venim cu o sugestie de
    vacanţă pentru aceia dintre dvs. care îşi doresc o experienţă inedită: o
    vacanţă ecvestră, în care dorinţa de a vă bucura de natură se împleteşte cu cea
    de explorare a unor zone mai puţin accesibile. Mergem cu acest scop în
    Transilvania, unde mai multe pensiuni organizează astfel de vacanţe. L-am
    întrebat pe Constantin Cheşculescu, proprietarul unui club ecvestru din zonă,
    cui i se adresează astfel de pachete turistice: Vacanţele ecvestre se
    potrivesc familiilor care vor să-şi educe copiii şi în alt mod. Lucrul cu calul
    dă mai multă încredere, cultivă răbdarea, cultivă lidershipul. Cel care merge
    călare capătă o încredere mai mare în relaţie cu semenii lui. Echitaţia de
    agrement este foarte dezvoltată în alte ţări, dar la noi doar de câţiva ani a
    început să ia amploare, sunt mai multe
    centre în care începătorii se pot antrena. Familiile aleg un pachet de o
    săptămână, la care noi dăm o zi bonus, şi fac zece şedinţe. După iniţiere pot
    avansa în a face excursii călare în natură.


    Traseele de călărie urmează
    drumuri de ţară şi poteci forestiere şi includ opriri la obiectivele turistice
    din zonă, precum biserici, muzee cu icoane pe sticlă sau cetăţi, dar şi
    degustări de brânzeturi tradiţionale, produse în zonă şi degustări de vinuri.
    Iar dacă pentru călăreţii experimentaţi crestele muntelui sunt accesibile,
    interlocutorul nostru ne-a asigurat că şi începătorii îşi pot găsi drum în
    locuri de o rară frumuseţe, Constantin Cheşculescu: Noi avem trasee
    pentru începători care durează între o oră şi două ore şi jumătate, mergem în
    jurul satului Răhău. Sunt două şedinţe, una de dimineaţă, de două ore şi
    jumătate, cu pauză de o oră de picnic pentru călăreţ şi cal şi alte două ore şi
    jumătate după-amiază, întoarcerea la pensiune. Noi călăreţii avem avantajul că
    mergem pe crestele munţilor şi Transalpina e undeva pe cursul râului, la
    picioarele cailor. Călărim atât pe malul drept al râului Sebeş, munţii Cindrel
    şi Mărginimea Sibiului, cât şi pe malul stâng, munţii Sebeşului, munţii
    Sureanu. Peisajele sunt extraordinare, pentru că ajungi în locuri unde un 4×4
    nu ar ajunge şi unde pe jos se ajunge foarte greu fiind distanţe foarte mari.
    Se parcurg între 25-40 km cu calul.


    Pensiunile care oferă vacanţe
    ecvestre vă invită la aventură la poalele munţilor Carpaţi, într-un tur de
    călărie prin peste zece sate din Transilvania, cu o lungime totală a traseelor
    de călărit de aproximativ 125 km. O astfel de ofertă include de obicei cazare, mic dejun, prânz şi cină,
    cinci zile de călărie, o cină festivă şi o mulţime de amintiri. Iar familile şi
    prietenii dvs. care nu sunt pasionaţi de cai pot beneficia, de asemenea, de o
    vacanţă relaxantă departe de aglomeraţia şi zgomotul oraşelor.


    Constantin Cheşculescu ne-a
    lansat o invitaţie: România este ideală pentru excursiile
    ecvestre, vă veţi conecta cu natura, cu calul, care vă va fi prieten pentru o
    perioadă de câteva zile!



    Pentru o vacanţă ecvestră este important să vă
    rezervaţi locurile în avans şi să discutaţi cu organizatorii toate detaliile
    sejurului dvs, iar, în măsura posibiliăţilor, se recomandă chiar să vă aduceţi
    echipamentul propriu, chiar dacă cluburile de călărie pun la dispoziţie căşti
    şi cizme.

  • Sibiu

    Sibiu

    Ne îndreptăm astăzi spre centrul României, într-unul
    dintre judeţele cu oferta de turism cea mai bogată şi variată: Sibiu. Iar orice
    vizită ar trebui să pornească din oraşul reşedinţă de judeţ. Sibiul are
    avantajul de a fi un oraş medieval istoric. Este considerat o bijuterie arhitecturală, iar
    aici au loc în permanenţă evenimente de calitate. Menţionat pentru prima dată
    în secolul al XII-lea, în Sibiul de azi veţi vedea clădiri ridicate între
    secolele XIV-XIX, muzee care merită vizitate, unul dintre ele fiind chiar
    primul muzeu din România: Muzeul Bruckenthal, cu o galerie impresionantă.

    Oraşul este viu, e plin de lume, plin de turişti, mai ales în weekend. Însă, în
    această perioadă e forfotă, spune Simina Manea, Asociaţia Judeţeană de Turism
    Sibiu. Urmează cel mai frumos spectacol al artelor. Sibiul se
    pregăteşte de cel mai important eveniment: Festivalul Internaţional de Teatru.
    Agenda culturală a Sibiului este şi anul acesta bogată. Vor urma Festivalul de
    Film, festivalurile de folclor, de rock. Sibiul va dovedi în continuare că are
    o ofertă pentru fiecare. O altă componentă prin care reuşim să ne poziţionăm în
    agenda de vacanţă a turiştilor este partea de gastronomie. Dacă în luna septembrie
    oraşul Sibiu va găzdui Festivalul de artă culinară Transilvania Gastronomică,
    în toată perioada mai-octombrie, nu există sâmbătă în care să nu se organizeze
    un eveniment gastronomic de calitate în zona rurală a Sibiului.


    În oraşul Sibiu veţi vedea primul
    teatru din Transilvania deschis publicului. Tot aici veţi păşi pe Aleea
    Celebrităţilor, care aduce un omagiu celor mai apreciate nume din lumea
    teatrului. Veţi trece, cu siguranţă, şi pe lângă vechile ziduri şi turnuri ale
    cetăţii de odinioară, dar veţi vedea şi bustul împăratului Francisc I al
    Austriei. Acesta aminteşte de vremurile în care Sibiul era al treilea oraş
    electrificat din Imperiul austro-ungar, după Viena şi Timişoara. Şi, din orice
    parte aţi începe călătoria, veţi ajunge în Piaţa Mare, locul în care se
    organizează cele mai multe evenimente. Iar de aici, puteţi explora zona cu
    bicicleta, recomandă Simina Manea, Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu. Sunt în jur de 600 de km de trasee marcate de drumeţie şi de bicicletă. Cel
    mai bun ritm pentru a descoperi spiritul locului şi a aprecia biodiversitatea
    şi comunităţile locale este ritmul bicicletei. Localităţile sunt legate între
    ele de trasee marcate. Există şi un traseu tematic, Emil Cioran, cu plecare
    din Sibiu. Pista de biciclete porneşte din Sibiu şi face o buclă frumoasă prin
    rezervaţia Pădurea Dumbrava. De asemenea, în zona de nord avem o infrastructură
    de bicicletă care s-a dezvoltat de un an de zile. Este nouă, aşteaptă să fie
    descoperită, fiindcă această reţea de trasee bicicletă leagă aşezările săseşti
    de pe Valea Târnavelor şi de pe Valea Hârtibaciului. Turiştii nu trebuie să se
    îngrijoreze. Există panouri cu hărţi şi ghizi care abia aşteaptă să-i îndrume
    pe aceste trasee.


    Mărginimea Sibiului. Este zona pe care nu ar trebui să o
    ocoliţi dacă ajungeţi în Sibiu. Are toate ingredientele necesare pentru a se
    poziţiona ca una dintre destinaţiile ecoturistice de vârf ale României, spune
    Simina Manea. Regiunea este cunoscută pentru abundenţa
    pensiunilor sale, pentru brânzeturile specifice, pentru tradiţiile şi
    meşteşugurile care s-au păstrat vii în acest teritoriu. Dar cred că mai puţine
    persoane cunosc patrimoniul natural de excepţie al acestei zone. Aproape
    întreaga regiune face parte din Sit Natura 2000 Frumoasa, care protejează
    habitate naturale valoroase. Chiar în luna iunie le recomand să viziteze
    Rezervaţia Iezurile Cindrelului, în apropierea Vârfului Cindrel, la peste 2.000
    de metri altitudine, unde se află şi lacurile glaciare Iezerul Mare şi Iezerul
    Mic. În luna iunie înfloreşte Bujorul de Munte care înnobilează întregul peisaj
    alpin. Iar pentru cei care iubesc sporturile, în această zonă, în 30 iulie, are
    loc un maraton montan. Se numeşte Cindrel în alergare. Porneşte din staţiunea
    montană Păltiniş şi parcurge zona alpină a munţilor Cindrel.


    Până data
    viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Printre
    destinaţiile de vacanţă din România preferate de turiştii români şi străini
    figurează şi Mărginimea Sibiului, o zonă ale cărei atuuri sunt
    tradiţiile, liniştea şi ospitalitatea locuitorilor. Mărginimea Sibiului
    cuprinde 18 sate româneşti şi săseşti, în care întâlnim multe gospodării
    tradiţionale amenajate pentru a primi oaspeţi.


    Oferta
    gastronomică a Mărginimii Sibiului poartă şi influenţa săsească. Sunt multe
    mâncături în care se folosesc preparate afumate din carne de porc şi destule
    preparateîn ale căror reţete întâlnim şi
    fructe, precum merele, vişinele, prunele şi gutuile. De
    menţionat este faptul că în zona Sibiului sunt multe livezi, unele dintre ele
    de meri, care asigurau astfel materia primă pentru diferite preparate
    gastronomice. Pentru a obţine o inedită supă, merele trebuie curăţate şi tăiate
    în cubuleţe mici şi fierte ca pentru obţinerea unui compot. În această fiertură
    se adaugă la sfârşit un ou bătut, smântână, iar apoi este acrită cu puţină
    lămâie. Această supă de mere poate fi servită atât caldă, cât şi rece. De
    asemenea, prezenţa tarhonului în supe se datorează tot influenţei săseşti.


    Satele româneşti
    din Mărginimea Sibiului, unde ocupaţia tradiţională este păstoritul, au o
    moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul
    dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de
    mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se
    pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă
    vârtoasă. Atenţie, însă, această mămăligă se poate face numai din porumb
    măcinat la o moară tradiţională din zonă! Aceste cocoloaşe se lasă pe grătar
    până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă variantă, ciobănească, este
    cea a bulzului preparat direct în jar, când cocoloşul de bulz este învelit în
    lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi, bineînţeles, bulzul din interior se
    coc. Bulzul se consumă după îndepărterea învelişului ceramic. Pentru că am
    vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm că de Paşte, se pregăteşte miel în
    lut, iar în restul anului se poate pregăti similar, berbec în lut.


    Un preparat
    tradiţional în Mărginimea Sibiului este tocăniţa de viţel. Cantităţile pot fi
    stabilite în funcţie de numărul musafirilor, însă, dacă veţi ajunge la o
    pensiune din mărginimea Sibiului, este posibil ca gazda să pregătească tocăniţa
    în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva cepe, le spălăm, le tocăm mărunt
    şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci aşezat deasupra jarului. Tăiem în
    cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau spată, o punem în ceaunul de tuci
    şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc încet. Tăiem doi ardei graşi în
    felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva căţei de usturoi, punând apoi
    aceste legume în ceaun. Până când tocăniţa va fi gata, e timp de poveşti în
    jurul focului şi, propabil, gazda vă va oferi un pahar de ţuică şi puţin caş de
    oaie. Spre final, adăugăm piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi
    sărăm după gust. Tocăniţa se serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles,
    alături de un pahar de vin. Poftă bună!

  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Printre
    destinaţiile de vacanţă din România preferate de turiştii români şi străini
    figurează şi Mărginimea Sibiului, o zonă ale cărei atuuri sunt
    tradiţiile, liniştea şi ospitalitatea locuitorilor. Mărginimea Sibiului
    cuprinde 18 sate româneşti şi săseşti, în care întâlnim multe gospodării
    tradiţionale amenajate pentru a primi oaspeţi.


    Oferta
    gastronomică a Mărginimii Sibiului poartă şi influenţa săsească. Sunt multe
    mâncături în care se folosesc preparate afumate din carne de porc şi destule
    preparateîn ale căror reţete întâlnim şi
    fructe, precum merele, vişinele, prunele şi gutuile. De
    menţionat este faptul că în zona Sibiului sunt multe livezi, unele dintre ele
    de meri, care asigurau astfel materia primă pentru diferite preparate
    gastronomice. Pentru a obţine o inedită supă, merele trebuie curăţate şi tăiate
    în cubuleţe mici şi fierte ca pentru obţinerea unui compot. În această fiertură
    se adaugă la sfârşit un ou bătut, smântână, iar apoi este acrită cu puţină
    lămâie. Această supă de mere poate fi servită atât caldă, cât şi rece. De
    asemenea, prezenţa tarhonului în supe se datorează tot influenţei săseşti.


    Satele româneşti
    din Mărginimea Sibiului, unde ocupaţia tradiţională este păstoritul, au o
    moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul
    dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de
    mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se
    pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă
    vârtoasă. Atenţie, însă, această mămăligă se poate face numai din porumb
    măcinat la o moară tradiţională din zonă! Aceste cocoloaşe se lasă pe grătar
    până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă variantă, ciobănească, este
    cea a bulzului preparat direct în jar, când cocoloşul de bulz este învelit în
    lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi, bineînţeles, bulzul din interior se
    coc. Bulzul se consumă după îndepărterea învelişului ceramic. Pentru că am
    vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm că de Paşte, se pregăteşte miel în
    lut, iar în restul anului se poate pregăti similar, berbec în lut.


    Un preparat
    tradiţional în Mărginimea Sibiului este tocăniţa de viţel. Cantităţile pot fi
    stabilite în funcţie de numărul musafirilor, însă, dacă veţi ajunge la o
    pensiune din mărginimea Sibiului, este posibil ca gazda să pregătească tocăniţa
    în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva cepe, le spălăm, le tocăm mărunt
    şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci aşezat deasupra jarului. Tăiem în
    cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau spată, o punem în ceaunul de tuci
    şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc încet. Tăiem doi ardei graşi în
    felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva căţei de usturoi, punând apoi
    aceste legume în ceaun. Până când tocăniţa va fi gata, e timp de poveşti în
    jurul focului şi, propabil, gazda vă va oferi un pahar de ţuică şi puţin caş de
    oaie. Spre final, adăugăm piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi
    sărăm după gust. Tocăniţa se serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles,
    alături de un pahar de vin. Poftă bună!

  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului



    Printre destinaţiile de vacanţă din România preferate de turiştii români şi străini figurează şi Mărginimea Sibiului, o zonă ale cărei atuuri sunt tradiţiile, liniştea şi ospitalitatea locuitorilor. Mărginimea Sibiului cuprinde 18 sate româneşti şi săseşti, în care întâlnim multe gospodării tradiţionale amenajate pentru a primi oaspeţi.



    Oferta gastronomică a Mărginimii Sibiului poartă şi influenţa săsească. Sunt multe mâncături în care se folosesc preparate afumate din carne de porc şi destule preparate în ale căror reţete întâlnim şi fructe, precum merele, vişinele, prunele şi gutuile. De menţionat este faptul că în zona Sibiului sunt multe livezi, unele dintre ele de meri, care asigurau astfel “materia primă” pentru diferite preparate gastronomice. O inedită supă este cea de mere. Merele trebuie curăţate şi tăiate în cubuleţe mici şi fierte ca pentru compot. În această fiertură se adaugă la sfârşit un ou bătut, smântână, iar apoi este acrită cu puţină lămâie. Această supă de mere poate fi servită atât caldă, cât şi rece. De asemenea, prezenţa tarhonului în supe se datorează tot influenţei săseşti.



    Satele româneşti din Mărginimea Sibiului, unde ocupaţia tradiţională este păstoritul, au o moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă vârtoasă. Atenţie, însă, această mămăligă se poate face numai din porumb măcinat la o moară tradiţională din zonă! Aceste cocoloaşe se lasă pe grătar până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă variantă, ciobănească, este cea a bulzului preparat direct în jar, când cocoloşul de bulz este învelit în lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi, bineînţeles, bulzul din interior se coc. Bulzul se consumă după îndepărterea învelişului ceramic. Pentru că am vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm că de Paşte, se pregăteşte miel în lut, iar în restul anului se poate pregăti similar, berbec în lut.



    Un preparat tradiţional în Mărginimea Sibiului este tocăniţa de viţel. Cantităţile pot fi stabilite în funcţie de numărul musafirilor, însă, dacă veţi ajunge la o pensiune din mărginimea Sibiului, este posibil ca gazda să pregătească tocăniţa în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva cepe, le spălăm, le tocăm mărunt şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci aşezat deasupra jarului. Tăiem în cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau spată, o punem în ceaunul de tuci şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc încet. Tăiem doi ardei graşi în felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva căţei de usturoi, punând apoi aceste legume în ceaun. Până când tocăniţa va fi gata, e timp de poveşti în jurul focului şi, propabil, gazda vă va oferi un pahar de ţuică şi puţin caş de oaie. Spre final, adăugăm piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi sărăm după gust. Tocăniţa se serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles, alături de un pahar de vin. Poftă bună!