Tag: Maria Bucur

  • Naissance de la citoyenneté démocratique. Les femmes et le pouvoir dans la Roumanie moderne

    Naissance de la citoyenneté démocratique. Les femmes et le pouvoir dans la Roumanie moderne

    Un nouveau volume consacré au féminisme en Roumanie a été lancé en mars dernier, aux librairies Humanitas-Cismigiu. Il s’agit de « Naissance de la citoyenneté démocratique. Les femmes et leur pouvoir dans la Roumanie moderne » de Maria Bucur et Mihaela Miroiu, un ouvrage qui se penche sur la perception à l’égard de la femme à travers l’Europe postcommuniste. Maria Bucur, professeure d’histoire à l’Université de l’Indiana, des Etats-Unis, salue l’opportunité de réaliser un tel travail.« Dès le départ, ce projet s’est déroulé sous le signe de l’amitié que je porte à Mihaela Miroiu avec laquelle j’ai beaucoup discuté là-dessus. C’est un volume lancé au bout de dix ans de travail pendant lesquels j’ai énormément appris. Moi, je n’avais pas l’habitude d’énoncer des jugements comme j’ai fini par le faire, et ça, c’est un gain. Mon niveau d’interdisciplinarité a augmenté, et cela aussi, c’est extraordinaire. Et le fait de connaître toutes ces femmes que Mihaela connaissait déjà m’est apparu comme une chance unique dans la vie ».

    La recherche menée sur le terrain a débouché sur la mise en page d’une histoire de la femme roumaine après 1990. L’actuel ouvrage signé Maria Bucur et Mihaela Miroiu constitue aussi une démarche singulière dans la littérature roumaine : « Le chapitre consacré à l’histoire, plus précisément au contexte historique, n’était pas prévu dans un premier temps. Nous avions commencé par entamer une enquête sur le terrain que l’on souhaitait présenter en détails par la suite. Sauf que voilà, on a fini par se rendre compte qu’il n’y avait aucun ouvrage en roumain qui parle de l’histoire des femmes, qui explique comment faire pour mieux comprendre leurs voix, pourquoi ces voix étaient celles que l’on entendait, quelles étaient les structures et les normes légales, éducationnelles ou encore politiques de l’époque ».

    Mihaela Miroiu est professeure de Sciences politiques à l’Ecole nationale d’études politiques et administratives de Bucarest. Son nom se rattache principalement à la mise en place du premier master d’études féministes de Roumanie. Cosignataire de l’ouvrage récemment lancé aux librairies Humanitas-Cismigiu, elle avoue que ce projet est issu d’une démarche personnelle. « Dans un premier temps, je souhaitais revenir sur les femmes primordiales. A toutes ces femmes qui m’ont élevée, à la génération des femmes qui sont mes contemporaines, et ensuite aux femmes issues des générations suivantes. Il s’agit, si vous voulez, des trois générations : grand-mères, mères et filles. Cette démarche n’a pas été préméditée, ce fut la façon dont cet ouvrage a fini par se construire. Personnellement, j’aime beaucoup les trois entretiens très longs dont chacun a duré en moyenne 5 à 6 heures. »

    Tout au long de l’histoire moderne, les femmes ont bataillé pour la reconnaissance de leurs droits moraux, intellectuels, civiques ou encore politiques. Et, surprise, les Roumaines, même les plus âgées, ont apparemment un sens civique inné. Mihaela Miroiu :« La culture politique de toutes ces femmes est méritoire. Sans être trop sophistiquées, elles ont des intérêts à solutionner politiquement. Par exemple, il est évident que de leur point de vue, une démocratie ou encore une gouvernance dont on a supprimé la moralité n’a rien à voir avec le bien collectif. Toutes ces femmes dont on parle mériteraient vivre dans des pays à démocratie renforcée, comme par exemple les pays nordiques. Leurs valeurs, leur façon de considérer la politique, tout cela nous fait penser au modèle scandinave. »

    Le travail d’enquête sur le terrain mené dans le village transylvain de Sâncrai a offert à Maria Bucur et à Mihaela Miroiu la chance d’entendre des histoires de toute une pléiade de femmes simples et extraordinaires à la fois.
    « Ces histoires nous ont permis de voir l’évolution de la femme, quel que fût son destin. On a parlé aussi bien avec des femmes de 80 ans, presqu’illettrées, de Sâncrai, qu’avec des villageoises travaillant comme médecins, professeurs, ingénieurs, bref hautement qualifiées. Eh bien, ces femmes se ressemblent beaucoup dans leurs aspirations et dans leurs contraintes et aucune ne supporte la séparation entre moralité et politique. Une idée que notre ouvrage encourage ».

    Paru fin 2018 aux Etats-Unis, à la Maison d’édition Indiana University Press, le livre a été traduit en roumain et publié par les Editions Humanitas dans la collection d’Histoire contemporaine. La traduction porte la signature de Magda Dragu et de la même Mihaela Miroiu. « Bien évidemment, nous avons été tenues de reprendre les entretiens tels qu’ils ont été réalisés initialement, pour éviter leur retraduction en roumain depuis l’anglais afin de ne pas perdre de leur charme. La langue est vivante et très intéressante et on n’a pas voulu la bloquer dans un registre trop formel. Nous, on a mené les recherches à Sâncrai à une époque où toutes ces mamies retraitées se donnaient la peine d’aider leurs petits-enfants qui avaient du mal à trouver un emploi. Ce n’était pas encore la période de l’exode vers l’Occident. Le livre présente donc une histoire vivante telle qu’elle est perçue par ces femmes selon lesquelles la notion de citoyenneté s’accompagne en égale mesure de droits et de soucis. En fait, le concept de soucis fait partie de leur quotidien et marque leur façon de réfléchir. »

    Pour tous ceux intéressés par l’histoire de l’Europe postcommuniste, l’ouvrage « Naissance de la citoyenneté démocratique. Les femmes et leur pouvoir dans la Roumanie moderne » de Maria Bucur et Mihaela Miroiu constitue un repère. Disons enfin que le livre dresse également une comparaison entre l’histoire roumaine et celle de deux autres pays de l’ancien bloc soviétique, la Pologne et la Hongrie. (trad. Ioana Stancescu)

  • Frauen in der postkommunistischen Gesellschaft: Buch untersucht Stellung der Frau in Rumänien

    Frauen in der postkommunistischen Gesellschaft: Buch untersucht Stellung der Frau in Rumänien

    Der Band Die Geburt der demokratischen Staatsbürgerschaft. Frauen und ihre Macht im modernen Rumänien“ von Maria Bucur und Mihaela Miroiu analysiert die Art und Weise, wie Frauen im postkommunistischen Europa wahrgenommen werden. Maria Bucur lehrt Geschlechterstudien an der Universität Indiana in den USA. Über dieses Projekt sagte sie:



    Das ganze Projekt begann natürlich mit meiner Freundschaft zu Mihaela, was mich dazu brachte, zehn Jahre lang über dieses Thema viel zu lesen. Es hat sich gelohnt, denn ich habe viel gelernt. Ich war es nicht gewohnt, Urteile zu fällen, so wie ich sie am Ende getroffen habe, und das ist ein Gewinn für mich. Ich glaube, ich hatte sehr viel zu lernen. Meine Interdisziplinarität hat sich enorm ausgeweitet, und das ist für mich au‎ßergewöhnlich. Die Gelegenheit, diese Frauen kennenzulernen, die mir Mihaela vorgestellt hat, war die Chance meines Lebens.“




    Die in diesem Bereich durchgeführten Forschungen führten zur Entwicklung einer Geschichte der rumänischen Frauen nach 1990. Das Buch von Maria Bucur und Mihaela Miroiu stellt eigentlich einen einzigartigen Ansatz in der rumänischen Literatur dar:



    Das Kapitel über die Geschichte, oder genauer gesagt der historischen Kontext, war ursprünglich nicht geplant. Wir hatten mit einer Feldstudie begonnen, die wir später im Detail vorstellen wollten. Aber dann wurde uns klar, dass es bisher kein Buch in rumänischer Sprache über die Geschichte der Frauen gab, ein Buch, das erklärt wie man ihre Stimmen besser verstehen kann und welche die rechtlichen, bildungspolitischen oder politischen Strukturen und Normen der damaligen Zeit waren.“




    Mihaela Miroiu ist Professorin für Politikwissenschaft an der Nationalen Schule für Politische und Administrative Studien in Bukarest. Ihr Name ist vor allem mit der Gründung der feministischen Studien und der Geschlechterforschung in Rumänien verbunden. Als Koautorin des Buches gibt sie zu, dass dieses Projekt das Ergebnis eines persönlichen Ansatzes ist:



    In gewisser Weise war dieses Buch mein Moment, in dem ich mir sagte: ‚Lass mich zur ursprünglichen Frau zurückkehren.‘ Zu allen Frauen, die mich aufgezogen haben, zur Generation der Frauen, die meine Zeitgenossinnen sind, und dann zu den Frauen der folgenden Generationen. Das sind, wenn Sie so wollen, die drei Generationen: unsere Gro‎ßmütter, Mütter und Töchter. Es gab nicht viel vorsätzliches Denken in dem Buch, es hat sich einfach so ergeben. Ich persönlich finde die drei sehr langen Interviews, die jeweils durchschnittlich 5 bis 6 Stunden dauerten, sehr gut.“




    In der gesamten modernen Geschichte haben Frauen für die Anerkennung ihrer moralischen, intellektuellen, bürgerlichen und politischen Rechte gekämpft. Und überraschenderweise scheinen die rumänischen Frauen, auch die älteren, einen angeborenen Bürgergeist zu haben, sagt Mihaela Miroiu:



    Die politische Kultur all dieser Frauen ist lobenswert. Ohne allzu anspruchsvoll zu sein, haben sie Interessen, die es politisch zu lösen gilt. Es ist sehr klar, dass aus ihrer Sicht eine Demokratie und eine Art von Politik, in der die Moral verschwunden ist, nichts mit dem Gemeinwohl zu tun hat. Sie wären in konsolidierten Demokratien wie den skandinavischen ganz zu Hause.“




    Eine Feldforschung im siebenbürgischen Dorf Sâncrai gab Maria Bucur und Mihaela Miroiu die Möglichkeit, Geschichten von einer Vielzahl von Frauen zu hören, die einfach und au‎ßergewöhnlich zugleich sind:



    Man kann ihre Entwicklung sehen, wie sie einfach ihr Leben selbst in die Hand genommen haben, unabhängig davon, dass es sich um 80-jährige Frauen aus Sâncrai handelt, die nur vier Jahre in die Schule gegangen sind, oder um hoch qualifizierte Stadtfrauen, viele von ihnen Ärztinnen, Lehrerinnen, Ingenieurinnen. Sie sind sich au‎ßerordentlich ähnlich in ihren Bestrebungen und sie sind sich sehr ähnlich, weil sie die Trennung zwischen der Moral und der Praxis der Politik nicht ertragen können. Eine Idee, die unser Buch fördert.“




    Das Buch wurde 2018 in den USA im Verlag Indiana University Press veröffentlicht und ist jetzt in rumänischer Sprache in der Sammlung Zeitgeschichte“ im Verlag Humanitas erhältlich. Die Übersetzung trägt die Unterschrift von Magda Dragu und Mihaela Miroiu.

  • Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă

    Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă

    În luna dedicată
    femeilor, Librăria Humanitas de la Cişmigiu a găzduit lansarea
    volumului Naşterea cetăţeniei democratice. Femeile şi puterea în România
    modernă, de Maria Bucur şi Mihaela Miroiu. Lucrarea analizează felul în care
    femeia este percepută în Europa postcomunistă. Maria Bucur este profesor de Studii
    de gen la Universitatea din Indiana, Statele Unite ale Americii. Colaborarea la
    această carte a reprezentat, pentru ea, o oportunitate deosebită:

    Tot proiectul a fost marcat, încă de la început, în mod evident, de
    prietenia pe care o am cu Mihaela (n.a. Miroiu), în care am citit mult, am discutat mult. A durat zece ani, dar cred
    că a meritat. Am învăţat enorm. Eu nu gândeam înainte aşa de normativ cum
    gândesc acum. Mă consider câştigată din punctul acesta de vedere.
    Interdisciplinaritatea mea s-a lărgit enorm şi acesta este, pentru mine, un
    lucru extraordinar. Iar şansa de a le cunoaşte pe aceste femei, pe care Mihaela
    le cunoaştea deja, a fost o şansă de viaţă.



    Cercetarea de
    teren a condus însă la o istorie a femeii în România de după 1990. Cartea
    Mariei Bucur şi a Mihaelei Miroiu reprezintă, totodată, şi primul demers de
    acest fel publicat în limba română:

    Capitolul de istorie, de background,
    acela de contextualizare istorică a studiului nu exista acolo la început. Noi
    am făcut un studiu de teren pe care voiam să îl analizăm şi ne-am dat seama că,
    de fapt, nu există, în limba română, o istorie a femeilor care să îţi explice
    cum să înţelegi aceste voci, în ce spaţiu să le pui, cu ce se leagă, de ce sunt
    ele aşa cum sunt, de ce există în acele aşezări, ce structuri şi ce norme de
    gen au dus până la cele legale, educaţionale, politice etc.



    Mihaela Miroiu este
    profesor de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi
    Administrative, Bucureşti. Este iniţiatoare a studiilor feministe şi a
    studiilor de gen din România, precum şi a primului masterat de studii de gen şi
    a şcolii doctorale de ştiinţe politice. Lucrarea lansată la Humanitas a
    reprezentat, iniţial, un demers personal:

    Cartea, într-un fel, a fost probabil un
    prim moment, în care mi-am spus hai să mă întorc la femeile primordiale. La
    cele care m-au crescut, ca generaţie, cele între care m-am format ca generaţie,
    cele care au urmat după aceea. Practic, este vorba despre generaţia
    bunici-mame-fiice. În cartea aceasta, nu am premeditat. Aşa mi-a ieşit. Ceea ce
    este grozav, sunt cele trei interviuri de exemplu, foarte lungi, trei
    interviuri în care fiecare cred că a durat cel puţin 5-6 ore.



    De-a lungul istoriei moderne, femeile au luptat să fie
    recunoscute în totalitate ca fiinţe cu drepturi depline din punct de vedere
    moral, intelectual, dar şi cetăţene cu drepturi politice şi civile depline. Iar româncele, chiar şi cele mai vârstnice,
    par să aibă înnăscut acest simţ civic.

    Mihaela Miroiu : Cultura politică a acestor femei
    trece clasa cu brio. N-o să fie sofisticate, dar e clar că au noţiunea de
    interes care poate fi rezolvat politic. Este foarte clar că, din punctul lor de
    vedere, o democraţie şi un tip de politică în care a dispărut moralitatea nu
    este politică în sensul ştiinţei şi al practicilor de a trăi împreună, nu are
    nimic de a face cu binele comun. Ele s-ar simţi foarte bine în democraţiile
    consolidate, cum sunt, de exemplu, cele din ţările scandinave. Valorile lor,
    felul lor de a vedea politica, înseamnă o politică de felul acela.


    Cercetarea de
    teren de la Sâncrai, un sat transilvănean din
    inima României, le-a oferit, atât Mariei Bucur, cât şi Mihaelei Miroiu, şansa
    de a cunoaşte poveştile de viaţă ale unor femei simple, totodată extraordinare
    :

    Poţi vedea evoluţia lor, din aproape până departe, indiferent că este
    vorba de femei de 80 de ani din Sâncrai care aveau patru clase, că e vorba de
    orăşence, multe dintre ele doctori, profesori, ingineri, personal cu calificări
    înalte. Seamănă extraordinar de mult în aspiraţiile lor, în tipul lor de
    probleme, şi seamănă în mod constant pentru faptul că nu suportă separaţia
    între moralitate şi practicarea politicii. Cartea încurajează lucrul acesta.



    Publicată la
    finele lui 2018 în Statele Unite, la Indiana University Press, cartea poate fi
    găsită acum şi pe rafturile Editurii Humanitas, în colecţia Istorie
    contemporană, în traducerea şi adaptarea Magdei Dragu şi a Mihaelei Miroiu.

    Sigur că a trebuit să ajungă într-o variantă în română, în care se
    vorbeşte o română fluentă, în care te întorci la acele interviuri aşa cum erau
    ele în limba română, pentru că în a le traduce din engleză în română s-ar fi
    pierdut tot farmecul.

    Limba lor este vie, este interesantă şi nu putea fi dusă
    într-un grad de formalizare foarte mare. Am făcut cercetarea în Sâncrai în
    perioada în care acele bunicuţe pensionare îşi ajutau nepoţii care nu găseau
    locuri de muncă şi încă nu era exodul spre străinătate la fel de mare. De fapt,
    este o istorie vie, o istorie trăită, despre care ele au reflecţii.

    Cum a fost
    acea istorie nu aflaţi de la noi, aflaţi de la ele, ceea ce mi se pare foarte
    bine. Din punctul lor de vedere, nu există o cetăţenie axată numai pe drepturi,
    fără să fie dublată de o cetăţenie axată pe grijă. Pentru ele, coordonata
    grijă, ca etică şi practică cotidiană, face parte din felul în care ele se
    gândesc ca oameni.



    Toţi cei interesaţi
    de istoria Europei postcomuniste pot consulta lucrarea Naşterea cetăţeniei
    democratice. Femeile şi puterea în România modernă semnată de Maria Bucur şi
    Mihaela Miroiu, care dezbate chestiuni de referinţă în atât în România, cât şi
    în alte două ţări din fostul bloc sovietic, Polonia şi Ungaria.

  • Prof. univ. Maria Bucur, Doctor Honoris Causa al SNSPA

    Prof. univ. Maria Bucur, Doctor Honoris Causa al SNSPA

    Marți, 8 mai, Maria Bucur, profesoară universitară de Istorie şi Studii de gen la Indiana University, Bloomington, a primit titlul onorific de “Doctor Honoris Causa” din partea Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).



    Ceremonia a avut loc la sediul SNSPA, titlul fiindu-i acordat pentru ”fundamentele cercetărilor asupra politicilor eugeniste în România interbelică și pentru cea mai semnificativă contribuție internațională la cunoașterea participării femeilor României la Primul Război Mondial, la comemorarea acestuia, la Marea Unire și înfăptuirea acesteia.”



    Maria Bucur este profesoară universitară la Indiana University, Bloomington, la Departamentul de Istorie a Estului Europei și la Departamentul de Studii de Gen. A fost directoare a Institutului de Studii Rusești și Est-Europene, a Departamentului de Studii de Gen, Vice-decană a Programului de Studii Globale și Internaționale, Președintă a Asociației Americane de Studii Slavice și Est-Europene, editoare a revistei americane Aspasia.



    ”Sper că peste 100 de ani strănepoții mei vor vorbi despre secolul parteneriatului și nu al patriarhatului. Bucuria mea cea mai mare, pe care o am în legătură cu această ceremonie, este că pot privi cu încredere în sală către oameni care pot să preia ștafeta acestui tip de gândire și să îl ducă mai departea spus Maria Bucur.



    Cea mai recentă carte a sa, apărută anul acesta este “The Century of Women. How Women Have Transformed the World since 1900”.



    Palmaresul său bogat de premii, publicații și alte contribuții academice include 9 cărți, dintre care două, Patriarhat şi emancipare în istoria gândirii politice româneşti” (2002) şi Eugenie şi modernizare în România interbelicǎ” (2005), au aparut şi în limba română.



    De-a lungul carierei sale academice, Maria Bucur a primit un număr impresionant de premii și granturi, printre care două burse Fulbright și patru burse IREX. La Indiana University a organizat zece conferințe internaționale de Studii Românești.



    Din 2001 are o colaborare constantă cu SNSPA, sprijinind formarea doctoranzilor şi participarea internaţională a colegilor tineri. În noiembrie 2018 va lansa la Boston, împreuna cu prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, cartea “Birth of Democratic Citizenship. Women and Power in Modern Romania”.