Radio România Internațional

Tag: Marian Jean Marinescu

  • Decarbonizarea în atenţia instituţiilor europene

    Decarbonizarea în atenţia instituţiilor europene

    Obiectivul zero
    emisii de carbon     propus de viitoarea Comisie Europeană este unul care arată că
    blocul european îşi doreşte să rămână liderul luptei împotriva schimbărilor
    climatice. În aceeași măsură, Uniunea Europeană îşi menţine responsabilitatea
    față de dezvoltarea economică, de protejare a locurilor de muncă și de impactul
    social al schimbărilor cerute pentru a reduce emisiile de carbon cu 50% până în
    2030. Echilibrul între cele două deziderate este cuvântul de ordine al
    instituţiilor europene după alegerile din primăvara anului 2019.



    Marian-Jean Marinescu este europarlamentar din grupul
    Partidului Popular European. El a arătat că echilibrul urmărit va modela
    iniţiativele legislative.

    Decarbonizarea,
    micşorarea emisiilor sunt subiectele principale. Însă în acelaşi timp eu cred
    că trebuie să avem grijă să creăm un echilibru. Este evident că trebuie să
    facem ceva pentru micşorarea emisiilor dar în acelaşi timp trebuie să avem
    grijă să păstrăm şi locurile de muncă pentru că altfel vom crea mari probleme
    sociale. De aceea, de exemplu, în documentul de poziţie pe care PPE îl va
    adopta în perioada imediat următoare eu am propus ca să existe pentru fiecare
    propunere de legislaţie de la Comisia Europeană, un studiu de impact asupra
    economiei. Ce înseamnă ca locuri de muncă, ca investiţii, ca transfer de
    capital.


    Cum se poate menţine
    echilibrul într-o asemenea direcţie? Marian-Jean Marinescu crede că e posibil
    numai dacă dezbaterile au loc pe baze ştiinţifice şi politice.

    Trebuie să ne bazăm în toate
    măsurile pe care le luăm pe posiblitatea de a dezvolta tehnologii adecvate.
    Totul trebuie să fie bazat pe ştiinţă nu pe o dorinţă care nu se poate îndeplini.
    De aceea cred că trebuie întâi să investim foarte mult în cercetare, în
    inovare, adică să avem rezultate concrete şi să aplicăm acele măsuri astfel
    încât, în acelaşi timp, să asigurăm şi măsuri alternative pentru această
    perioadă de tranziţie. Vă dau un exemplu: regiunea Oltenia este o regiune
    bazată mult pe cărbune. În cazul în care energia electrică nu va mai putea fi
    produsă din cărbune datorită emisiilor, să existe măsuri alternative pentru
    această regiune. Este vorba de acel fond care se cheamă o tranziţie justă şi pe
    care Parlamentul european îl susţine pentru a fi înfiinţat la nivelul Comisiei
    în viitorul buget multianual. E neapărat nevoie să avem astfel de măsuri
    întrucât altfel vom înlocui problemele generate de schimbările climatice cu
    problemele generate de lipsa locurilor de muncă.


    Decarbonizarea atinge
    în primul rând transportul, aerian şi rutier. Dar reducerea emisiilor de carbon
    înseamnă reformarea sistemelor energetice, a industriei şi agriculturii mergând
    până la modificarea obiceiurilor de consum.


  • Pachetul Mobilitate și viziunea UE de decarbonizare a transportului rutier

    Pachetul Mobilitate și viziunea UE de decarbonizare a transportului rutier

    Europarlamentarii vor decide în luna martie în Parlamentul European dacă transportatorii rutieri își vor desfășura activitatea în baza vechilor norme stabilite la nivel european sau în baza reglementărilor naționale. Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PPE) a declarat că este mai bine ca toți transportatorii să aibă o reglementare europeană. Dar nu varianta actuală de text, care a fost respinsă de Comisie.

    Profesia de șofer a fost inclusă de mult , în urmă cu peste 20 de ani, în directiva UE pentru muncitorii detașați. La un moment dat, câteva state au început să ia măsuri naționale: Germania, Franța, încercând să introducă această prevedere din Directivă în realitate. A urmat modificarea acestei directive și a existat un lobby foarte puternic pentru modificarea condițiilor de muncitor detașat, iar acolo, în cursul acestei negocieri s-a hotărât să se scoată șoferul de camion din această categorie și să se realizeze o lege specială. Pentru reglementările naționale Comisia la un moment dat a deschis proceduri de infrigement însă ulterior Comisia a venit cu trei propuneri, trei propuneri de Regulament referitoare la această situație și a suspendat procedure de infrigement. Au venit cele trei regulamente , au intrat în Parlament și în Consiliu.

    În Consiliu, la un moment dat s-a ajuns la un text, în Parlament însă am reușit să blocăm până acum aceste regulamente. Care este situația în acest moment? A avut loc un vot în Comisie undeva în decembrie 2018. S-au votat trei texte, noi nu am fost mulțumiți cu aceste texte și în plenul Parlamentului toate trei regulamentele au fost refuzate. S-au trimis înapoi la Comisie, s-a aprobat la nivelul Comisiei o procedură. S-au depus amendamente compromis adică tot textul regulamentului, un singur amendment, s-au despus și alternative, două dinte ele au fost refuzate în Comisia TRAN. Acum suntem în situația în care ar trebui să decidem ce se face. Se trimit la vot în plen regulamente ce nu au fost aprobate de Comisia Tran …Se trimite numai unul sau trebuie găsită o soluție pentru toate trei pentru că este un pachet. Eu consider că aceste regulamente nu sunt în acord cu prevederi de bază ale Tratatului European cum ar fi liberatatea de mișcare a serviciilor și a lucrătorilor. Dacă nu se votează până la sfârșitul acestei legislaturi și nu există un acord în Consiliu rămân în continuare în vigoare legile naționale.


  • Noi reguli care protejează bugetul UE

    Noi reguli care protejează bugetul UE

    Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu membru
    supleant al Comisiei pentru controlul bugetar a solicitat raportorilor
    documentului care condiționează acordarea fondurilor europene de statul de
    drept să îmbunătățească în cadrul negocierilor cu Consiliul Uniunii Europene, a
    cărui președinție este deținută de România, propunerea de regulament care ar
    urma să permită Uniunii Europene să intervină atunci când un stat membru nu
    respectă una dintre valorile fundamentale ale UE – statul de drept.



    Marian-Jean Marinescu: Dacă un stat membru nu respectă una din valorile
    fundamentale ale Uniunii statului de drept, trebuie să existe posibilitatea să
    se intervină pentru a proteja banii europeni. Propunerile raportorilor elimină
    o parte dintre neclaritățile textului Comisiei, dar au mai rămas prevederi care
    cred că trebuie îmbunătățite. Nu se identifică concret, clar și detaliat modul
    în care deficiențele statului de drept afectează protejarea intereselor
    financiare ale Uniunii. Nu este clar stabilită proporționalitatea măsurilor de
    sancționare cu prejudiciile aduse bugetului european de deficiențele statului
    de drept. Nu se oferă suficiente garanții că beneficiarii proiectelor își vor
    primi banii în cazul unei suspendări de plăți pentru statul respectiv.
    Procedura de declanșare a mecanismului de condiționare se suprapune cu
    procedura prevăzută la articolul 7 din tratatul Uniunii. Eu sper că negocierile
    cu Consiliul vor reuși să elimine toate neclaritățile pentru a elabora un
    regulament aplicabil în beneficiul cetățenilor.




    Cetăţenii trebuie protejaţi iar banii europeni
    trebuie cheltuiţi cu eficiență. Dacă un stat membru nu respectă una din
    valorile fundamentale, statul de drept, trebuie să existe posibilitatea să se
    intervină pentru a proteja banii europeni.


    Negocierile cu Consiliul trebuie să elimine toate
    neclarităţile pentru a elabora un regulament aplicabil în beneficiul
    cetăţenilor.



  • Noi reguli la nivelul UE pentru cabinele camioanelor

    Noi reguli la nivelul UE pentru cabinele camioanelor

    La nivelul UE se ia în considerare introducerea unui regulament ce stabilește un termen de intrare în vigoare a unor norme referitoare la cabinele camioanelor. Normele ar urma să schimbe aerodinamica acestor cabine ceea ce ar duce la un consum mai mic de combustibil, emisii mai puține și ar mări vizibilitatea în trafic a șoferilor.

    Pătrunderea pe piață a unor vehicule tot mai automatizate și mai conectate reprezintă următoarea frontieră în sectorul transporturilor și factorul care va revoluționa modul în care cetățenii vor beneficia de mobilitate în viitor în cadrul UE. La nivelul UE se ia în considerare introducerea unui regulament ce stabilește un termen de intrare în vigoare a unor norme referitoare la cabinele camioanelor. Normele ar urma să schimbe aerodinamica acestor cabine ceea ce ar duce la un consum mai mic de combustibil, emisii mai puține și ar mări vizibilitatea în trafic a șoferilor. Cu detalii despre acest regulament ,europarlamentarul Marian-Jean Marinescu:

    Sunt raportorul grupului PPE pentru un regulament care stabilește un termen de intrare în vigoare a unor norme referitoare la cabinele camioanelor. Sunt niște norme extrem de importante pentru că schimbă aerodinamica acestor cabine ceea ce însemnă un consum mult mai mic de combustibil, emisii mai puține, în același timp mărește vizibilitatea pentru șoferi ceea ce însemnă siguranță mult mai mare în trafic, mai ales pentru bicicliști și în același timp mărește confortul șoferilor în cabină ceea ce este un lucru foarte important care contribuie la siguranța rutieră. Se dorește intrarea în vigoare cât mai repede a acestui regulament și este un lucru foarte bun pentru că sunt avantaje multe pe care le aduce acest regulament, însă în același timp trebuie să avem și grijă de competiția dintre fabricanții de camioane. Propunerea este să se intre în vigoare la 45 zile după publicarea și intrarea în vigoare a normelor însă eu voi propune să fie 8 luni astfel încât să existe un termen rezonabil pentru toate fabricile, pentru toți producătorii de camioane să se alinieze la aceste norme și să existe o competiție corectă. Oricum doresc ca aceste norme să intre în vigoare cât mai repede pentru ca avantajele să se reflecte cât mai repede în viața oamenilor .


  • Condiţie pentru finanţarea europeană în vederea construirii spitalelor regionale

    Condiţie pentru finanţarea europeană în vederea construirii spitalelor regionale

    Spitalele regionale de la
    Craiova, Iași și Cluj ar putea fi construite acum și nu în anul 2020, cu o
    singură condiție, Guvernul României să solicite acest lucru Comisiei Europene.
    Comisarul Corina Crețu a răspuns, în scris, interpelării făcute de europarlamentarul
    Marian Jean Marinescu,     cel care ne oferă acum detaliile:



  • Noi reguli pentru controalele temporare la frontierele din interiorul Schengen

    Noi reguli pentru controalele temporare la frontierele din interiorul Schengen

    Eurodeputații au cerut condiții mai clare privind
    controalele la frontierele interne în spațiul Schengen, astfel încât acestea să
    fie permise doar ca o ultimă soluție.






    Șase state
    Schengen, dintre care cinci din interiorul UE – Austria, Danemarca, Franța,
    Germania și Suedia, la care se adaugă Norvegia, au introdus controale temporare
    la frontierele interne     din cauza unor circumstanțe excepționale începând din
    2015, deși limita actuală este de doi ani. O propunere a Comisiei pentru
    libertăți civile, justiție și afaceri interne, care a fost aprobată în plenul
    Parlamentului European la finalul lunii noiembrie, are ca obiectiv permiterea
    reintroducerii controalelor la frontiere doar ca o măsură de ultimă instanță.


    Eurodeputatul
    Marian-Jean Marinescu, PPE: S-au introdus controalele în timpul crizei
    migraţiei din 2015, însă, după aceea, prelungirile nu au avut nişte motive
    foarte evidente. Şi cum libertatea de circulaţie este un drept fundamental al
    Uniunii, atunci se încearcă să se reglementeze mai clar. Acum, de exemplu, Franţa este într-o stare
    prelungită de necesitate şi are controale la frontieră pentru toată lumea – nu
    numai pentru cei din afara Schengen, ci şi pentru cei din interiorul Schengen.
    Şi atunci, statul respectiv trebuie să demonstreze mult mai clar că sunt motive
    de atac la securitatea acelui stat.





    Potrivit
    raportoarei Tanja Fajon, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si
    Democraților din Parlamentul European, circumstanţele care ar justifica
    introducerea controalelor la frontierele interne sunt situațiile extraordinare,
    precum evenimentele sportive mari sau
    fluxurile mari de migrație, așa cum s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani.
    Astăzi, nu există amenințări serioase care să justifice controlul la
    frontierele interne, așa cum pretind unele guverne UE. (…) În ultimii ani,
    guvernele naționale au împins limitele normelor actuale, extinzând controalele
    mai degrabă pentru a-și îndeplini scopuri politice decât din necesitate.


    Deputaţii
    europeni propun modificarea Codului Frontierelor Schengen astfel: perioada
    inițială pentru controalele la frontiere pentru evenimentele previzibile ar
    trebui să fie limitată la două luni, în loc de perioada de șase luni admisă în
    prezent


    În plus,
    ţările Schengen ar trebui să furnizeze o evaluare detaliată a riscurilor dacă
    controalele temporare la frontieră sunt prelungite după primele două luni.


    Trimitem un semnal foarte puternic că vom
    permite introducerea controalelor la frontierele interne doar dacă există o
    nevoie reală. Spațiul Schengen reprezintă pentru europeni cea mai tangibilă realizare
    a integrării, a libertății de a călători. Dacă pierdem spațiul Schengen, vom
    pierde proiectul european. Situația actuală dăunează economiilor noastre și ne
    face viața mai dificilă,     a mai declarat Tanja Fajon.

  • Brexitul se va produce în timpul președinției României la Consiliului UE

    Brexitul se va produce în timpul președinției României la Consiliului UE

    Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au
    aprobat în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European acordul
    privind ieşirea Marii Britanii din UE, dar şi declaraţia care schiţează relaţia
    post-Brexit cu Londra.


    Marea Britanie devine astfel prima ţară care părăseşte UE.


    Eurodeputatul Marian Jean Marinescu a spus că ieşirea Marii
    Britaii din UE nu-i va afecta pe românii care lucreaza în regat:






  • În UE energia eoliană este a doua sursă de electricitate

    În UE energia eoliană este a doua sursă de electricitate

    Energia eoliană furnizează
    12,5% din totalul energiei produse în România și suntem pe al şaptelea loc în
    Europa. Cea mai mare pondere a energiei eoliene se regăseşte în Danemarca, unde
    vântul produce 36,8% din totalul energiei a spus eurodeputatul Marian Jean -
    Marinescu:




  • Fonduri europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare ale regiunilor

    Fonduri europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare ale regiunilor

    În urmă
    cu o săptămână, Academia de Studii Economice din Bucureşti a găzduit o
    dezbatere intitulată Forumul democrației europene, care i-a adus împreună pe
    experți ai instituțiilor europene, europarlamentari și tineri interesați de
    actualitatea europeană, dar mai ales de viitorul Uniunii Europene. Sub lupă a
    fost evoluția economiei românești în ultimele aproape trei decenii, de la o un
    sistem etatizat, cu piețe de desfacere în Europa de Est și în Africa, la un
    sistem bazat pe economia de piață, integrat în Uniunea Europeană. Dezvoltarea
    economică a României a fost susținută și de fondurile europene, inițial de
    preaderare, apoi cele destinate anumitor
    sectoare.

    Europarlamentarul Răzvan Popa, din Grupul Alianței Progresiste a
    Socialiștilor și Democraților, a subliniat importanța utilizării fondurilor
    europene, mai precis a fondurilor de coeziune: Unul dintre instrumentele cele
    mai importante de care discutăm la nivelul bugetului Uniunii Europene este
    fondul de coeziune care are o pondere
    importantă în bugetul european și este principalul instrument de a
    reduce diferențele dintre zonele din Uniunea Europeană, fie că vorbim de zonele
    din Europa de Est sau de cele din Europa de Vest.

    Europarlamentarul
    Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Grupului Popularilor Europeni, a
    vorbit despre importanța utilizării fondurilor europene de către România, însă
    a punctat lipsa de eficiență în cheltuirea acestor fonduri: Din păcate, nu am reușit să-i utilizăm așa cum trebuie, adică să ducem acești bani
    spre economie, ca după aceea să existe un efect și la celelalte domenii. Cel mai bun indicator este Produsul intern brut/cap de locuitor în
    regiuni. În 2007, regiunea Oltenia este a șaptea regiune ca
    sărăcie din Europa și să știți că a cincea este Moldova, nordul, nordul
    Moldovei. În 2007, aveam 33% din media europeană, PIB, în Oltenia. Acum avem 42%, în 10 ani, am
    crescut, dar nu suficient. Deci după opinia mea, fondurile europene nu au fost
    dirijate în direcția care ne-ar fi adus cele mai multe beneficii. Europa dă
    foarte mulți bani, însă trebuie
    să știi în primul rând unde să-i dirijezi și în al doilea rând să-i cheltui pentru
    că noi am pierdut foarte mulți bani și
    pierdem și astăzi foarte mulți bani. Regulamentle la care lucrăm noi în Parlamentul European pentru următorul exercițiu financiar dau
    direcțiile generale. Amănuntele sunt cuprinse în programele operaționale sectoriale
    pe care le face statul membru. Șansa noastră să ne dezvoltăm în continuare este
    ca următoarele programe sectoriale să le dirijăm către economie. Vă dau un
    singur exemplu, procesarea produselor agricole, industria alimentară, ca să nu
    mai vindem produsele din agricultură, aproape pe nimic, grâu și toate
    celelalte. Trebuie să adăugăm valoare. Să facem fabrici mici în zona rurală, să
    ridicăm zona rurală, să avem venituri la primărie, să avem locuri de muncă.
    Acest lucru nu s-a făcut.



    În
    primele 6 luni ale acestui an, România a atras fonduri structurale şi de
    coeziune în valoare totală de 188 de milioane de euro    , iar de la începutul
    actualului execiţiu financiar multianual 2014 – 2020 a utilizat 2,8 miliarde de
    euro, ceea ce reprezintă numai 12,5% din totalul sumei alocate, de 22,5
    miliarde de euro. Birocraţia excesivă reprezintă unul dintre motivele gradului
    redus de absorbţie a fondurilor europene de către România.


  • Energia regenerabilă în România

    Energia regenerabilă în România

    Comisia Europeană şi-a propus ca, în anul
    2020, 20% din consumul de energie să fie din surse regenerabile. La rândul său,
    România s-a angajat ca 24% din consumul din 2020 să fie energie verde.




    Interesul pentru energii regenerabile a crescut
    vertiginos în ultimul deceniu, ceea ce s-a concretizat într-un nivel istoric al
    investițiilor pentru valorificarea acestora.

    Eurodeputatul Marian – Jean
    Marinescu     are detalii:




  • Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, cărbunele o problemă de securitate energetică

    Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, cărbunele o problemă de securitate energetică

    România are nevoie de o strategie energetică deoarece cărbunele nu
    poate dispărea, este o problemă de securitate energetică. Directivă care va reglementa
    reducerea emisiilor de dioxid de carbon de la 1,74% cât este în prezent la 2,2%
    începând din anul 2021.


    Avem nevoie de strategie energetică ieri, nu astăzi pentru că trebuie să știm, cărbunele nu poate dispărea, este o problemă de securitate energetică, mai ales la procentul pe care l-am ajuns la regenerabil, nu se poate să nu ai cărbune, să nu intervii imediat când ai nevoie, a spus eurodeputatul Marian – Jean Marinescu.










  • Legăturile dintre aeroporturile regionale din România, importante pentru dezvoltare economică

    Legăturile dintre aeroporturile regionale din România, importante pentru dezvoltare economică

    Legăturile dintre aeroporturile regionale de la nivel european, dar cu precădere din România, pot avea o pondere însemnată în dezvoltarea economică, a susținut, la Bruxelles eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE)


    Cea mai mare problemă pe care o au ține de sloturile de zbor, de intervalurile de zbor. Au lucruri de spus despre fragmentarea spațiului aerian. Am discutat despre un proiect pilot care se face la Eurocontrol și la SESAR, un proiect propus de mine. Toată lumea spune că în 2-3 ani spațiul aerian va fi blocat. Trebuie introdus progresul tehnologic, atfel nu va mai fi pur și simplu capacitate pentru toate avioanele. A fost o prezentare foarte interesantă cu o ambulanță aviatică. Cred că este un lucru care se va întâmpla în viito    r, a spus eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

    Dupa cum știți foarte bine in general legăturile aeriene se fac între capitalele statelor și aeroporturi care sunt construite nu in capitala dar in orașe, in orase mari și care s-au dezvoltat ca și hub-uri aviatice, cum este Hamburg sau cum este München. Eu cred ca pentru dezvoltarea economică este nevoie de legături între orașe și de exemplu in Romania unde noi avem foarte multe aeroporturi și unde legăturile între Timișoara și Iasi sau Baia Mare și Craiova sau Craiova și Cluj ar fi foarte benefice pentru mobilitatea fostei de munca pentru mobilitatea oamenilor de afaceri. In cadrul dezbaterii pe care am organizat-o in Parlament referitoare la aviația de afaceri si poate in viitor se vor dezvolta un astfel de sector binenteles cu avioane de dimensiuni mici, cu un număr de locuri mai mic și cu costuri mai mici astfel încât sa se poata profita de aceste aeroporturi regionale. Este nevoie și de investiții și este nevoie și de o noua reglementare europeana pentru ca aeroporturile regionale nu se vor putea dezvolta fără ajutor de public. In cazul acesta de la autoritățile locale și de aceea trebuie o noua reglementare europeana astfel încât sa se permită acest lucru de la un prag mai mic.

    Eurodeputatul român a insistat și asupra necesității unei conectivități pe rute aeriene între aeroporturile regionale, îndeosebi din România.


  • Norme UE privind dronele, aprobate de Parlamentul European

    Norme UE privind dronele, aprobate de Parlamentul European

    Deputații europeni au aprobat un acord încheiat între
    negociatorii Consiliului și ai Parlamentului, pe principii la nivelul UE pentru
    drone și operatorii de drone pentru a asigura un nivel comun de siguranță și de
    a oferi operatorilor și producătorilor predictibilitate în a dezvolta produse și
    servicii.



    În conformitate cu noile norme, dronele ar trebui să fie
    proiectate astfel încât să poată fi operate fără a pune în pericol oamenii    . Pe
    baza riscurilor legate, de exemplu, de greutate a dronei sau zona de operare,
    drona ar avea nevoie de caracteristici suplimentare, cum ar fi aterizarea
    automata in cazul in care operatorul ar pierde contactul cu drona.


    Pe baza principiilor cheie, Comisia Europeană este
    însărcinată cu elaborarea unor norme mai detaliate la nivelul UE, cum ar fi
    limitele maxime de altitudine și de distanță pentru zbor ale dronelor precum și
    tipurile de certificate ce ar putea fi eliberate în funcție de riscul pe care
    îl reprezintă. Raportor al acestui regulament pentru un nou regim de zbor
    pentru dronele din Europa este eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Se introduc, în premieră, reguli
    referitoare la securitate și în special la securitate cibernetică. Este inclus,
    de asemenea, un mecanism european de avertizare pentru survolarea zonelor de
    conflict. Se asigură libertatea de decizie a beneficiarilor privind autoritatea
    de certificare și, în același timp, posibilitatea transferului de
    responsabilitate în cazul în care activitatea unei autorități pune în pericol
    siguranța pasagerilor. Industria dronelor se dezvoltă foarte mult în ultima
    perioadă, este nevoie de norme nu numai pentru asigurarea siguranței zborurilor
    dar și a vieții private și a securității. Este evident că în perioada următoare
    numărul mare de drone și de aplicații pentru aceste drone va crea destul de
    multe probleme din acest punct de vedere și este nevoie de niște reguli foarte
    clare în această direcție.


    Tehnologia pentru dronele civile ar putea
    reprezenta 10% din piața aviației a UE în următorii 10 ani (adică aproximativ
    15 miliarde € pe an). Potrivit Comisiei, industria dronelor ar putea crea
    aproximativ 150.000 de locuri de muncă în UE până în 2050.


  • Scenarii privind viitorul politicii de coeziune

    Scenarii privind viitorul politicii de coeziune

    Comisia Europeană a prezentat propunerea de buget pentru
    perioada 2020-2027. Pînă în prezent statele membre participau la bugetul comun
    cu 1% din PIB    , propunerea pentru exercițiul financiar viitor fiind de 1,11 %
    din PIB    . În timp ce pentru politica de coeziune și cea agricola, propunerea de
    buget prevede o scădere cu 5%, principalele provocări sunt reprezentate de
    migrație, apărare, securitate.


    În acest context in sesiunea plenară de la sfârșitul
    lunii mai, de la Strasbourg, Parlamentul European va vota o rezoluție în care iși va menține
    propunerea inițială de a cere 1,3% din PIB     pentru bugetul viitor. Cu detalii
    Marian Jean Marinescu, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul
    European: Urmează să vedem regulamentul Politicii de Coeziune, să
    vedem ce înseamnă, ca volum, sumele alocate pentru regiunile mai puțin
    dezvoltate, și sumele care vor fi alocate pentru regiunile în tranziție sau
    dezvoltate.



    Politica de coeziune aduce sume importante în Romania, și
    poate contribui atât la dezvoltarea infrastructurii cât și a economiei. Acum,
    depinde foarte mult de ce va decide Romania in ceea ce privește direcțiile de
    finanțare. Eu cred că trebuie să ne concentrăm foarte mult pe investiții în
    economie, în creștere economică durabilă și în crearea de locuri de muncă. Vă
    dau un exemplu, pentru regiunea Oltenia ar putea fi un sector foarte important înființarea
    de mici întreprinderi pentru procesarea produselor agroalimentare, ceea ce ar
    aduce mari avantaje din punct de vedere economic, din punct de vedere locuri de
    muncă și în același timp, ar crea o piață stabilă, sustenabilă, pentru
    producătorii agricoli care ar avea o piață unde să își vândă produsele pentru a
    fi procesate, plus ar diminua importul de alimente, care în acest moment este
    într-un procent foarte mare.


  • Propuneri de noi reglementări pe piaţa agricolă europeană

    Propuneri de noi reglementări pe piaţa agricolă europeană

    Un subiect sensibil pentru fermieri este cel al volatilitatii
    preturilor. In prezent, agricultorii sunt striviti intre marile lanturi de
    magazine, cu o putere de negociere net inferioară, si marile corporatii care
    vand inputuri, precum semințe și îngrăşăminte.


    Dificultatea pe care fermerii europeni o întâmpină pe piețele
    agricole    , din cauza raportului dintre creșterea producției din anumite sectoare
    și prețuri diminuate considerabil și a practicilor comerciale neloiale din
    cadrul lanțurilor de aprovizionare a alimentelor, grupul PPE din Parlamentul
    European     a solicitat Comisiei Europene impunerea legislației existențe și
    punerea în aplicare, a unui cadru de reglementare eficient pentru a proteja
    interesele agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.
    Criza din agricultura europeană, poate fi depasita printr-o relație
    echilibrată între producătorii agricoli, procesatori și sectorul comercial.

    Agricultura rămâne un important segment de dezvoltare pentru țările membre,
    printre care și România    , a spus eurodeputatul Marian-Jean
    Marinescu    , vicepreședinte al grupului PPE: Se discuta foarte mult de aceste aspecte noua propunere pe care
    Comisia o va prezenta la sfârșitul lunii mai începutul lunii iunie pentru cred
    ca și acea propunere va include referiri pe acest subiect. Lanțul de la
    lucrător pana la beneficiar in sectorul agricol pentru ca sunt foarte multe in
    primul rand discuții și in al doilea rand lucruri care pot fi îmbunătățite in
    acest lanț. Referitor la situația din Romania eu cred ca primul lucru pe care
    ar trebui sa l facă agricultorii este sa se asocieze pentru a mari puterea de
    negociere mai ales cu marile magazine, trebuie neaparat făcut acest lucru și
    cred ca statul trebuie sa se implice in acest proces pentru ca deocamdată este
    dificil exista niște mentalități bazate pe niște lucruri care s-au întâmplat in
    trecut și atunci trebuie statul cumva sa încurajeze acest lucru pentru ca am
    avea toți beneficii. Pe de alta parte sa se organizeze agricultorii astfel
    încât sa poată sa-și vândă produsele cu un preț care sa fie profitabil sa nu
    fie sub prețul de producție. Pe de alta parte și Uniunea a venit cu ceva
    reglementări și trebuie sa vina in continuare cu reglementări ca sa existe un
    raport corect între beneficiile vânzătorilor magazinelor și beneficiile
    producătorilor, adică sa nu fie un raport exagerat sau chiar sa spunem așa
    negativ adică producătorii sa nu aibă niciun beneficiu și vânzătorii sa
    aibă un beneficiu și acest lucru sunt convins ca va fi inclusin noua politica agricolă comuna.