Tag: Marin Sorescu

  • L’écrivain Marin Sorescu

    L’écrivain Marin Sorescu

    L’écrivain Marin Sorescu vit le
    jour en février 1936, dans le village de Bulzești, dans le département de Dolj,
    dans le sud de la Roumanie. Auteur prolifique, poète, dramaturge et critique
    littéraire, Marin Sorescu était l’un des auteurs les plus connus et appréciés
    sous le régime communiste, en Roumanie comme à l’étranger. Après son décès en
    1996, à l’âge de 60 ans, l’écrivain roumain est tombé dans l’oubli, une
    tournure surprenante que personne n’avait envisagée au vu de la notoriété dont
    il jouissait de son vivant.

    Notre invité Paul Cernat, historien et critique
    littéraire, a accepté de revenir avec nous sur la vie de Marin Sorescu: « Marin Sorescu était originaire
    d’Olténie, et plus précisément du village de Bulzești, dans le département de
    Dolj, une région qu’il a mise à l’honneur dans nombre de ses ouvrages, mais
    plus particulièrement dans son cycle lyrique-épique « La lilieci »
    (Chez les chauves-souris), l’un de ses plus grands chefs d’œuvre. Il a commencé
    ses études à Craiova, au Collège « Les Frères Buzeşti », avant
    d’entamer une carrière militaire à Predeal, une expérience qui le marqua profondément
    et qu’il évoque dans son recueil de poèmes publié posthume. Il étudie ensuite à
    la Faculté de philologie dans les années 1950. Il obtient sa licence en 1960 et
    débute sa carrière de poète peu de temps après, pendant la
    déstalinisation. »



    Grâce à son talent littéraire, Marin
    Sorescu s’est vite fait connaître. Auteur prolifique, il a beaucoup été publié
    et s’est fortement impliqué dans la vie littéraire de l’époque, ce qui lui a
    aussi valu d’être traduit dans plusieurs langues. Outre ses célèbres recueils
    de poésies comme « Chez les chauves-souris », l’auteur écrit aussi
    des pièces de théâtre comme « Iona », « Cousin Shakespeare »,
    « Le rhume », ou encore des livres pour enfant comme « Par où
    s’enfuir de la maison » et « Le coq au cou tordu ». Sa notoriété
    lui a valu d’ailleurs d’échapper au scandale du mouvement philosophique de la « Méditation
    transcendantale ». Au début des années 1980, le régime communiste mit au
    ban certains intellectuels influents pratiquant le yoga et la méditation
    orientale. Parmi eux, Marin Sorescu, qui, malgré les faits, ne perdit ni son
    emploi ni son statut social. Paul Cernat nous raconte : « A partir des années 1970, il commence à se faire connaître en
    Roumanie mais aussi à l’étranger. Il est décrit comme un globe-trotteur,
    traduit dans de nombreuses langues et de nombreux pays. Il a entretenu des
    liens très étroits avec des poètes et des écrivains de renom, avec qui il a
    fait des entretiens ou des conférences partiellement retranscrits dans l’ouvrage « Traité
    d’inspiration » publié en 1985. Il a aussi été impliqué dans plusieurs
    polémiques. C’était un critique littéraire véhément, plein de verve et d’idées.
    Il s’est hissé au rang des auteurs classiques dès l’âge de 40-50 ans. Dans les
    années 1980 il constituait déjà, à bien des égards, un repère dans la
    littérature roumaine. Après 1990, il a même fait carrière en politique,
    notamment en devenant ministre de la Culture. Beaucoup ont d’ailleurs été déçus
    par ses idées politiques après 1990. Ce n’était pas un calcul très inspiré de
    sa part, le contexte étant assez tendu à l’époque, avec des conflits politiques
    et culturels qui l’ont affecté, précipitant sa fin. Il est décédé d’un cancer à
    la fin de l’année 1996 avant de pouvoir fêter ses 61 ans.»




    Même s’il n’a pas
    vécu longtemps après la chute du communisme, Marin Sorescu a
    tout de même eu le temps d’obtenir le Prix Herder et a réussi à soutenir sa
    thèse de doctorat en philologie à l’Université de Bucarest. À sa mort, l’auteur
    laissa derrière lui une quinzaine de manuscrits de poèmes, d’essais, de
    journaux et de romans, tous rédigés dans le style unique qui fit son succès. Paul Cernat nous raconte ce qui distinguait Marin
    Sorescu : « Il combinait humour et gravité, avec une
    once de tragique. Pour moi, Marin Sorescu était à la littérature ce que
    Brancusi était à l’art. Je pense que cette combinaison entre fraîcheur
    démystifiante et mythologie du substratum est une des caractéristiques de Marin
    Sorescu. Il y avait aussi un mélange d’humour typique de la région d’Olténie
    (sud) et de méditation inquiète sur le sens de l’existence. Marin Sorescu
    semble avoir une double personnalité : un côté qui rit, un autre qui
    pleure. Cela dépend de ce que nous voulons mettre en avant. Certains ont vu en
    lui plutôt un parodiste ou un humoriste. Mais il est en égale mesure un esprit
    grave, qui se propose en fait de réhabiliter les mythes et de les sauver dans
    ce monde moderne par le biais de l’ironie, de la familiarité, de la
    communication. Et, à mon avis, il lui réussit. Plus encore, il est un des
    écrivains roumains les plus « exportables » pour ainsi dire. Il a reçu
    toute sorte de prix internationaux. Mais son œuvre est aussi un mélange très
    efficace de local et d’universel. Enfin, je dirais que l’existence posthume de
    Marin Sorescu mérite elle aussi de l’attention, car elle a connu à son
    tour des hauts et des bas. Sa réception par le public a traversé une période
    d’ombre, mais les choses ont peu à peu changé et désormais l’œuvre de Marin
    Sorescu revit un moment faste. »

    Voilà pour cet auteur roumain moderne, qui
    a connu un grand succès, pour passer dans un cône d’ombre pendant quelques
    décennies et qui désormais commence à regagner sa place. Malgré ces hauts et
    ces bas, Marin Sorescu est un nom de marque de la littérature roumaine du XXème siècle.

  • Scriitorul Marin Sorescu

    Scriitorul Marin Sorescu


    În februarie 1936, se năștea în satul Bulzești din județul Dolj scriitorul Marin Sorescu. Personalitate prolifică, poet, dramaturg, prozator și critic literare, Marin Sorescu a fost unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați autori români în perioada comunistă, atât în România, cât și în străinătate. Ziua trecută în actul de identitate este 19 februarie, deși poetul s-a născut pe 29 februarie. Probabil pentru a se evita problemele cauzate de anii bisecți, 19 februarie a rămas data oficială a nașterii sale, menționată și în Dicționarul Scriitorilor Români. După decesul său din 1996, la doar 60 de ani, Marin Sorescu a intrat într-un con de umbră pe care, poate, nimeni nu l-ar fi anticipat în timpul carierei sale.


    Pentru a trasa biografia lui Marin Sorescu, l-am invitat la microfon pe criticul și istoricul literar Paul Cernat.


    Marin Sorescu este un fiu al Olteniei din Bulzeștii Doljului, zonă pe care a valorificat-o în fel și chip în creația sa, dar mai ales în ciclul lirico-epic “La lilieci”, care este una dintre capodoperele sale. A urmat studiile liceale la Craiova, la Colegiul Frații Buzești. Pe urmă a făcut școala militară medie la Predeal, o experiență care l-a marcat și de pe urma căreia au rămas o serie de poezii tipărite postum. A făcut Facultatea de Filologie în perioada “obsedantului deceniu” 1950-1960, către finalul acesteia. Și-a luat licența în 1960 și, la puțin timp după aceea, a și debutat ca poet în perioada de început a destinderii post staliniste pe care a valorificat-o.



    În scurt timp, datorită rodniciei sale literare, Marin Sorescu a devenit cunoscut, scriind și publicând mult, implicându-se în viața literară a vremii și fiind, de asemenea, tradus. Pe lângă celebrele volume de poezii “La Lilieci”, avea să scrie și piesele de teatru “Iona”, “A treia țeapă”, “Răceala”, “Vărul Shakespeare” precum și volumele pentru copii “Unde fugim de-acasă?” și “Cocostârcul Gât-Sucit”. Celebritatea sa, de altfel, avea să-l ajute să scape fără consecințe negative majore și din scandalul “Meditația transcedentală”. La începutul anilor 1980, regimul comunist a marginalizat o serie de intelectuali influenți care participaseră, mai mult sau mai puțin convinși, la mai multe ședințe de yoga și meditației de tip oriental. Printre ei s-a numărat și Marin Sorescu, deși poetul, spre deosebire de ceilalți participanți, nu și-a pierdut nici locul de muncă, nici statutul social.


    Paul Cernat continuă: Din 1970 începe să devină un scriitor cunoscut nu numai în România, ci și peste hotare. S-a vorbit despre el ca despre un globetrotter, tradus în multe țări și în multe limbi. A avut și relații foarte apropiate cu o serie de poeți importanți ai lumii și scriitori importanți cu care a făcut și interviuri, convorbiri parțial reunite în volumul “Tratat de inspirație” din 1985. A fost implicat și în polemici. A fost și un critic literar destul de colțos, plin de vervă și de idei. Mă rog, a devenit un clasic în viață încă de la vârsta de 40-50 de ani. Aș putea să spun că în anii 1980 era deja un un reper al vieții noastre literare din multe puncte de vedere. După 1990 a avut o carieră politică. A fost inclusiv ministru al Culturii. Pentru mulți a fost destul de contrariantă opțiunea lui politică de după 1990. Nu a fost un calcul foarte inspirat al lui și a prins și un moment destul de tensionat, de război politic și cultura care l-a afectat și i-a grăbit, din păcate, sfârșitul. A murit de cancer la sfârșitul anului 1996 când nu împlinise încă 61 de ani.



    Totuși, în puținii ani pe care i-a mai trăit după 1990, Marin Sorescu a obținut Premiul Herder și a reuşit să-și susțină teza de doctorat în filologie la Universitatea București. La moartea scriitorului au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman, toate scrise în același limbaj unic care l-a consacrat. Ce anume îi este specific lui Marin Sorescu ne spune Paul Cernat.


    E combinația de umor și de gravitate, chiar de tragism. Văd în Marin Sorescu un echivalent literar al lui Brâncuși. Cred că această combinație între prospețimea demitizantă și mitologia de substrat e una dintre dintre caracteristicele lui Marin Sorescu. Și, de asemenea, combinația dintre un spirit mucalit tipic oltenesc și o meditație neliniștită asupra rosturilor existenței, asupra fundamentelor ei. Marin Sorescu este un homo duplex. Cu un ochi râde, cu un altul plânge. Depinde ce anume din această personalitate preferăm să accentuăm. Unii au văzut în el mai mult un parodist sau un umorist. Dar el este în egală măsură un spirit grav, un spirit care, de fapt, își propune să reabiliteze miturile și să le salveze în lumea modernă prin intermediul ironiei, prin intermediul familiarității, firescului, comunicării. Și cred că reușește. În plus, e unul dintre cei mai exportabili scriitori români. A luat tot felul de premii internaționale, dar, în opera lui, e vorba și de o combinație foarte eficientă de local și de universal. Aș zice că existența postumă a lui Marin Sorescu merită și ea atenție, pentru că a avut suișuri și coborâșuri. A trecut printr-un moment de eclipsă a receptării o vreme, dar treptat, apele sale s-au așezat și cred că de ceva timp, Marin Sorescu trăiește postum un moment bun.




  • UK International Radio Drama Festival: Rumänischer Rundfunk mit drei Hörspielen beteiligt

    UK International Radio Drama Festival: Rumänischer Rundfunk mit drei Hörspielen beteiligt

    Der Rumänische Rundfunk hat sich am 6. Internationalen Festival UK International Radio Drama Festival“ mit drei Hörspielen beteiligt. Es handelt sich um 101 FM“ von Maria Manolescu Borşa, Regisseur Mihnea Chelaru, Mama ucide uriaşul (Mutter tötet den Riesen) von Ema Stere, Dramatisierung von Mădălin Cristescu, Regisseur Attila Vizauer, und Jucării (Spielzeug) nach einem Text von Marin Sorescu, Regisseur Mihnea Chelaru.



    Oana Cristea Grigorescu ist Redakteurin in der Hörspielredaktion des Rumänischen Rundfunks und Theaterkritikerin. Die Produktion 101 FM“, die im Wettbewerb Radio Drama“ stand, sei mit ihrer Thematik sehr im Trend, sagte unsere Gesprächspartnerin:



    Dieses Hörspiel ist uns sehr wichtig, weil es Teil der neuen Dramatik ist und ihre aktuelle Dynamik und die aktuellen Themen widerspiegelt, mit denen sie sich befasst. »101 FM« ist eine Geschichte über den 100. Geburtstag einer Gro‎ßmutter und die etwas ungeschickte Art und Weise, in der die ganze Familie das Fest organisiert. Die Situation deckt verborgene Konflikte in der Familie auf. Im gleichen Jahr wird auch das 100. Jubiläum der sogenannten Gro‎ßen Vereinigung und Gründung des modernen Staates gefeiert. Das gro‎ße Jubiläum widerspiegelt sich irgendwie auf komische Art und Weise in der kleinen Familienfeier.“




    Die anderen zwei Produktionen, Mutter tötet den Riesen und Spielzeug, die im Wettbewerb der Sektion Short Forms“ des Festivals antraten, seien hingegen von einem bestimmten Format ausgegangen, sagt die Theaterkritikerin:



    Die Hörspiele, die in diesem Wettbewerb antreten, dürfen nicht länger als sieben Minuten sein. Das ist eine gro‎ße Herausforderung, denn sieben Minuten können viel sein, aber auch wenig, wenn man die Handlung einer Geschichte vom Anfang bis zum Ende entwickeln soll. Das Hörspiel »Mutter tötet den Riesen« basiert auf der Geschichte von Ema Stere und wurde von Mădălin Cristescu als Hörspiel bearbeitet. Mădălin Cristescu ist sehr bekannt und seine Adaption für das Stück »Orpheus Reise«, in der Regie von Attila Vizauer, erhielt auf dem Festival »Grand Prix Marulić« 2019 in Hvar, Kroatien, den Gro‎ßen Preis. Es handelt sich um eine nächtliche Heimreise einer Mutter zusammen mit ihrem Sohn. Sie werden von einem Betrunkenen angegriffen, und viele Jahre später erinnert sich der Sohn als alter Mann an seine Mutter als Heldin, die mit dem Mann kämpft und ihn alleine besiegt. Die andere Kurzgeschichte, »Spielzeug«, basiert auf dem gleichnamigen Gedicht von Marin Sorescu und thematisiert die Einsamkeit und Hilflosigkeit des Altseins.“




    2020 ist das dritte Jahr in Folge, in dem die Hörspiel-Produktionen von Radio Rumänien für das internationale Festival in Gro‎ßbritannien ausgewählt wurden.

  • La obra “La tercera estaca” de Marin Sorescu publicada en España

    La obra “La tercera estaca” de Marin Sorescu publicada en España

    La editorial de la Universidad de Alicante ha publicado recientemente la traducción al castellano de la obra dramática “La tercera estaca” del autor rumano Marin Sorescu. El libro ha podido salir a la luz en España gracias al apoyo de la Fundación “Marin Sorescu”.



    La obra pertenece al teatro meta-histórico de este autor. Fue escrita durante la dictadura comunista y la función fue prohibida tras su estreno en los años 1980.



    La figura central es Vlad el Empalador, soberano de Valaquia en el siglo XV, personaje descifrado por el público de aquella época en clave subversiva.



    Más detalles sobre el autor en la página web de la Fundación “Marin Sorescu”. La información está disponible en rumano, inglés y español.



    fundatiamarinsorescu.eu






    Cătălina Iliescu Gheorghiu, profesora titular de la Universidad de Alicante y traductora de la obra, ha ofrecido más información en una interesante entrevista difundida por el programa Paseo cultural (monica_tarau@rri.ro).




  • Actos organizados por el Instituto Cultural Rumano de Madrid

    Actos organizados por el Instituto Cultural Rumano de Madrid

    El 15 de febrero se inaugurará a las 19:30 horas, en la sede del Instituto Cultural Rumano de Madrid, la exposición gráfica: Marcel Iancu y los vanguardistas rumanos de “Contimporanul”.



    El 17 de febrero, a las 19:00 horas, tendrá lugar la conferencia internacional: Centenario Dadá. El Cabaret Voltaire y las vanguardias europeas. El acto se desarrollará en el Auditorio de la Casa del Lector — Centro Matadero Madrid.



    El 19 de febrero, el día del nacimiento de Constantin Brâncuşi, se iniciará una serie de actividades dedicadas al escultor rumano que tendrán lugar a lo largo del año. A las 19:00 horas, se proyectará en la sede del Instituto Cultural Rumano la película Brâncuşi de Cornel Mihalache. Después, tendrá lugar la presentación del trabajo Una Columna sin Fin para la espiritualidad rumana a cargo de Ileana Bucurenciu, doctora en filología hispánica, ex profesora de la Universidad de Bucarest, lectora de lengua y cultura rumanas en el Centro de Lenguas Extranjeras de la Universidad de Alcalá, especialista en traducciones literarias español/rumano.



    El 29 de febrero, en la Biblioteca Camp de lArpa-Caterina Albert de Barcelona, tendrá lugar una jornada literaria dedicada al escritor rumano Marin Sorescu, en la que se presentará la segunda edición del libro Per Entre els dies. Antología poética (Entre días) traducido al catalán por Corina Oproae y Xavier Montoliu Pauli. El acto comenzará a las 19:00 horas.



    Además de los cursos organizados en Madrid y Barcelona, los españoles que desean aprender rumano pueden participar por primera vez en un curso piloto de lengua rumana organizado en Valencia del 29 de febrero al 18 de mayo de 2016.



    Para más información sobre estos actos y otros acontecimientos organizados por el Instituto Cultural Rumano de Madrid, visiten la página web www.icr.ro.




    Ioana Anghel, directora del Instituto Cultural Rumano de Madrid, ha ampliado más detalles sobre las próximas actividades: