Tag: Marine Le Pen

  • Un nou mandat pentru Macron

    Un nou mandat pentru Macron

    Lumea occidentală a respirat ușurată după anunțarea
    rezultatelor oficiale ale scrutinului prezidențial din Franța, care au confirmat
    victoria lui Emmanuel Macron în fața contracandidatei sale de extremă dreapta.
    O victorie a lui Marine le Pen, percepută ca o apropiată a Rusiei lui Vladimir
    Putin, ar fi venit cu transformări majore în politica externă a țării.
    Programul politic al acesteia prevedea, între altele, retragerea Franței din
    Comandamentul Comun al NATO, revizuirea relațiilor Parisului cu Washingtonul,
    dar și oprirea cooperării industriale cu Germania în domeniul armamentului. Iar
    principal beneficiar al unei crize în interiorul Uniunii ar fi fost
    președintele rus, s-a scris în presa europeană.

    De cealaltă parte, realegerea
    lui Macron înseamnă continuitate pentru Franța pe principalele sale orientări
    economice, europene și internaționale. După un mandat de cinci ani jalonat cu
    crize precum demonstrațiile antisistem ale mișcării vestelor galbene sau
    pandemia de COVID-19, Emmanuel Macron a anunțat obiective ambițioase. Prin
    investiții și schimbări profunde să asigurăm proiecte concrete pentru fiecare,
    încurajând creativitatea și inovarea în țara noastră și să facem din Franța o
    mare națiune ecologică. Știu că mulți dintre compatrioții noștri m-au votat nu
    pentru a susține ideile pe care le sprijin, ci pentru a le bloca pe cele ale
    extremei drepte. Vreau să le mulțumesc și să le spun că sunt conștient că acest
    vot mă obligă pentru anii următori,
    a transmis liderul de la Elysee. În primul
    său discurs după victorie, Macron a promis o metodă refondată pentru a
    conduce Franța, asigurând că nimeni nu va fi lăsat pe margine.

    Care vor fi provocările pentru Emmanuel
    Macron în următorii 5 ani? Francezii așteaptă în primul rând măsuri pentru
    creșterea puterii de cumpărare, afectată în etape succesive de criza sanitară,
    apoi de cea energetică, de războiul din Ucraina și de sancțiunile europene
    impuse Rusiei, care au bulversat întreaga piață europeană și chiar mondială,
    spune corespondentul Radio România la Paris, Daniela Coman: Macron are un program complex de măsuri
    sociale pentru spijinirea populației sărace, a mamelor singure, a altor
    categorii defavorizate, precum și de modernizare a relațiilor de muncă. A
    promis că în al doilea mandat al său va plasa ecologia și lupta împotriva
    schimbărilor climatice în centrul acțiunilor guvernului. Educația și Sănătatea
    vor fi supuse unor reforme profunde și vor beneficia de investiții record
    astfel încât să nu mai existe între cetățeni inegalități de acces la aceste
    servicii publice. Apoi, președintele dorește ca Franța să-și dobândească
    independența industrială, energetică și agricolă prin crearea unor filiere de
    activitate sută la sută franceze.
    A promis că va construi șase centrale nucleare de nouă generație și va
    iniția o reformă a prețului electricității la nivelul UE. Apoi, întărirea și
    modernizarea armatei prin investiții în echiparea sa cu tehnologie de vârf și
    dublarea numărului de rezerviști, astfel încât Franța să-și asigure
    independența de apărare și să poată face față unui război de mare intensitate
    care ar putea lovi continentul european ca și provocărilor hibride și
    atacurilor cibernetice.


    Obiective ambițioase pentru îndeplinirea cărora Macron are nevoie
    de o nouă majoritate în Parlament, de un guvern de aceeași culoare, un guvern
    care să nu îi fie ostil. Bătălia politică nu s-a încheiat pe 24 aprilie,
    urmează în iunie două tururi de alegeri parlamentare foarte importante.

    Pe plan
    extern, va căuta Franța să-și impună mai puternic vocea în Europa? Invitat la
    Radio România, analistul de politică externă Ștefan Popescu a
    vorbit despre leadershipul european și
    politica externă a Franței.Vom vedea, spune el, în ce măsură Franța își va putea impune un
    leadership în Europa după ce Bundestagul a votat acea mărire de credit pentru
    Apărare extraordinară, de peste 100 de miliarde. Franța nu poate ține pasul cu
    aceste cheltuieli, consideră Ștefan Popescu, datoria publică a Franței
    depășește PIB, este chiar la 120% : Acest
    lucru va strica puțin echilibrele europene pe termen mediu și deja există un
    proces de reflecție în Franța, am văzut în presa franceză discuții. Pentru că Uniunea
    Europeană este o construcție bazată pe echilibru de putere în care Germania
    este prima vioară din punct de vedere economic, iar Franța compensează cu
    statutul său de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și prin
    forțele sale militare, inclusiv cele convenționale. Or, dacă Germania rupe
    acest echilibru, nu știu în ce măsură Franța va accepta un rol de partener
    junior al Germaniei. Există foarte multe provocări europene pe agenda lui
    Macron și nu știu în ce măsură în acest peisaj european Franța va putea
    reconstrui un leadership. Pentru că ideea de bază este autonomia strategică
    europeană. Prin urmare, Europa să devină un pol de putere care să creeze o a
    treia cale între China și SUA. Prin această revenire a SUA pe continent,
    justificată, desigur, având în vedere amenințarea de la estul frontierelor
    europene, nu știu în ce măsură aceste planuri ale Franței vor mai putea fi de
    actualitate, cel puțin în forma în care ea le-a imaginat.

    Deocamdată, din
    postura de președinte al țării ce asigură în prezent președinția prin rotație a
    UE, Emmanuel Macron este unul dintre cei mai vocali lideri ai momentului,
    într-o ecuație geopolitică marcată de acțiunile unei Rusii atât de
    imprevizibile.


  • Nachrichten 22.04.2022

    Nachrichten 22.04.2022

    Der rumänische Premierminister Nicolae Ciucă traf am Freitag in Bukarest mit dem ukrainischen Außenminister Dmitro Kuleba zusammen. Die beiden erörterten die Sicherheitslage in der Region nach der russischen Militäraggression. Der Premierminister stellte die Bemühungen der Behörden vor, die gemeinsam mit der Zivilgesellschaft, Freiwilligen und internationalen humanitären Organisationen mehr als 800.000 ukrainischen Flüchtlinge unterstützen, die seit Ausbruch des Krieges nach Rumänien gekommen sind. Dmitro Kuleba gab einen umfassenden Überblick über die militärische Lage vor Ort und dankte der Regierung in Bukarest und den rumänischen Bürgern für ihre Unterstützung und Solidarität seit dem Ausbruch des Krieges. Bei einem offiziellen Besuch in Bukarest sprach Dmitro Kuleba auch mit seinem rumänischen Amtskollegen Bogdan Aurescu. Rumänien unterstütze die europäische Perspektive der Ukraine nachdrücklich und sei bereit, sich am Wiederaufbau zu beteiligen: Der Krieg ist der Moment der Wahrheit, in dem man das wahre Gesicht eines Menschen sieht, und Rumänien hat sein wahres Gesicht gezeigt, ein freundliches Gesicht. Es hat nicht nur geredet, sondern auch gehandelt. Das werden wir nie vergessen, sagte der Kiewer Beamte. Er beglückwünschte die rumänische Regierung, die seit Beginn dieser Aggression eine sehr kluge Politik verfolgt, und dankte ihr für die Aufnahme von Flüchtlingen aus seinem Land. Kulebas Besuch in Bukarest folgt auf seinen Besuch in Bulgarien, das der Ukraine militärische Hilfe verweigert hat.



    Für orthodoxe Christen (die Mehrheit in Rumänien) und griechische Katholiken ist es der Karfreitag. Es ist der Tag, an dem Jesus Christus, der Mensch gewordene Sohn Gottes, die tragischste aller menschlichen Erfahrungen machte: den Tod. Er wurde zwischen zwei Räubern gekreuzigt und der Gotteslästerung und Rebellion gegen die römische Autorität beschuldigt. Nach den Texten der Evangelien bebte die Erde, als Jesus am Kreuz seinen Geist aufgab, und der Himmel verfinsterte sich. Nachdem er vom Kreuz genommen worden war, wurde Jesus in das Grab gelegt, das Josef von Arimathäa, ein reicher Mann jener Zeit, zur Verfügung gestellt hatte. Das Begräbnis Jesu wird heutzutage durch das Aufstellen des Heiligen Epitaphs in der Mitte der Kirchen und das Tragen um die heiligen Stätten symbolisiert. Diese Prozession findet am Freitag Abend statt. Dann wird die Verkündigung des Herrn, das Begräbnislied Jesu, gesungen werden. Am Sonntag feiern die Orthodoxen und die griechisch-katholischen Christen die Auferstehung Jesu. Mehr als 9.000 Polizeibeamte werden vom 22. bis 25. April täglich landesweit im Einsatz sein, um die öffentliche Ordnung und Sicherheit in belebten Gebieten und in der Nähe von Gotteshäusern aufrechtzuerhalten.



    Nach zwei Absagen aufgrund der Coronavirus-Pandemie wurde am Freitag in Paris die Internationale Buchmesse eröffnet. Die Veranstaltung kehrt als Festival mit einem neuen Konzept zurück. Die Organisatoren erwarten rund 100 000 Besucher. Ehrengast der diesjährlichen internationalen Buchmesse ist Indien. In den nächsten drei Tagen sind zahlreiche Treffen mit Schriftstellern und Buchvorstellungen geplant. Rumänien ist mit einem eigenen Stand vertreten, der vom Rumänischen Kulturinstitut in Paris, mit Radio Romania Actualități als Medienpartner, organisiert wurde.



    In einer Videobotschaft erklärte der ukrainische Präsident Wolodymyr Zelenskyj, dass Russland einen Vorschlag für einen Waffenstillstand über die orthodoxe Osterzeit an diesem Wochenende abgelehnt habe, fügte aber hinzu, dass er weiterhin auf Frieden hoffe. Der Gottesdienst beginnt am Samstagabend und dauert bis Sonntagmorgen. Wolodymyr Zelenskyj widersprach auch den Behauptungen von Kremlchef Wladimir Putin, die strategisch wichtige Hafenstadt Mariupol sei am Donnerstag von der russischen Armee erobert worden. Die Stadt wurde kurz nach Beginn der russischen Invasion von russischen Truppen eingekreist, bombardiert und fast vollständig zerstört. Etwa 120.000 Zivilisten konnten Mariupol nicht verlassen. Andereseits hat US-Präsident Joe Biden zusätzliche Waffen im Wert von 800 Millionen Dollar für die Ukraine zugesagt und erklärt, er werde vom Kongress mehr Geld zur Unterstützung des ukrainischen Militärs fordern. Vor Ort haben die russischen Streitkräfte nach Angaben eines ukrainischen Beamten 42 Dörfer im Osten von Donezk besetzt und rücken auf Kramatorsk vor, das weiterhin mit Raketen beschossen wird. Der Bürgermeister von Charkow, der zweitgrößten Stadt der Ukraine, berichtet, dass die Stadt unter schwerem Beschuss steht. Moskau setzt seine Offensive im Donbass-Gebiet, das aus Donezk und Lugansk besteht, fort und versucht, seine Kontrolle auf die östlichen Regionen auszuweiten



    Die Grenzpolizei gab am Freitag bekannt, dass am Donnerstag mehr als 84.000 Personen über die Grenzübergänge nach Rumänien eingereist sind, darunter 7.608 ukrainische Staatsbürger (1,2 % weniger als am Vortag). An der Grenze zur Ukraine reisten 3.845 ukrainische Staatsbürger nach Rumänien ein (minus 15,2%) und an der Grenze zur Republik Moldau 1.334 ukrainische Staatsbürger (plus 1,5%). Die Zahl der in den Zuständigkeitsbereichen tätigen Teams wurde erhöht. Gleichzeitig ist das System mit den anderen zuständigen Institutionen integriert, um Daten und Informationen auf operationelle Weise auszutauschen und gemeinsam die notwendigen Maßnahmen für die Verwaltung der Fälle zu ergreifen.

    Die Moldaurepublik hat erneut bestätigt,
    dass ihr europäisches Engagement fest ist, sagte der rumänische
    Premierminister Nicolae Ciucă am Freitag, nachdem die Regierung in Chisinau den
    ersten Teil des EU-Beitrittsfragebogens beantwortet hatte. Die Moldaurepublik
    hat den ersten EU-Beitrittsfragebogen ausgefüllt und am Freitag im Rahmen einer
    Zeremonie in Anwesenheit der gesamten Führung des Landes an den EU-Botschafter
    in Chisinau, Janis Mazeiks, geschickt. Die moldauische Präsidentin Maia Sandu
    sagte, die europäische Integration sei das Projekt des Landes und das Licht am
    Ende des Tunnels. Janis Mazeiks verwies auf die Schnelligkeit, mit der der
    Fragebogen ausgefüllt wurde, und betonte, dass dies ein erster Schritt auf dem langen
    Weg zur EU-Mitgliedschaft sei. Die Moldaurepublik unterzeichnete ihren Antrag
    auf EU-Mitgliedschaft am 3. März, nachdem die Ukraine und Georgien ähnliche
    Schritte unternommen hatten.


    In Frankreich ist der Wahlkampf zu Ende gegangen. Vor der für Sonntag angesetzten zweiten Runde der Präsidentschaftswahlen haben die beiden Kandidaten, der amtierende Präsident Emmanuel Macron und die Leiterin der Rechtsextremen Marine le Pen, ihre letzten Treffen mit den Wählern abgehalten. Dem Korrespondenten von Radio Rumänien zufolge war Marine Le Pen in den Norden des Landes, wo sie die treuesten Anhänger hat und wo sie in der ersten Runde die meisten Stimmen erhielt, da sie nicht riskieren wollte, auf mögliche feindliche Wähler zu treffen. Stattdessen besuchte Emmanuel Macron ein Gebiet in der Nähe von Paris, in dem die so genannten schwierigen Viertel mit einer armen Bevölkerung, die hauptsächlich aus afrikanischen Einwanderern besteht, bewohnt sind. Diese haben in der ersten Runde mit großer Mehrheit für den Vorsitzenden der linksradikalen Partei Frankreich unbesetzt, Jean-Luc Melenchon, gestimmt, der den Präsidenten nicht nur mit Applaus begrüßte, sondern ihn auch direkt mit den Problemen, denen sie gegenüberstehen, konfrontierte. Der Amtsinhaber gewinnt weiter an Boden. Der Abstand zwischen ihm und seiner Gegenkandidatin Marine Le Pen ist auf 15 Prozentpunkte angewachsen. Laut einer von der Tageszeitung Le Parisien in Auftrag gegebenen Meinungsumfrage werden am Sonntag 57,5 % der Franzosen für Macron stimmen und nur 42,5 % für Marine Le Pen.

  • ¿Qué cambian las elecciones de Francia?

    ¿Qué cambian las elecciones de Francia?

    El centrista Emmanuel Macron, líder del movimiento ¡En Marcha! creado hace un año y Marine Le Pen, representante del Frente Nacional de extrema derecha se enfrentarán en la segunda vuelta de las elecciones presidenciales de Francia. El escrutinio del próximo 7 de mayo marcará una novedad: la ausencia de los representantes de la derecha conservadora y de la izquierda socialista. Los analistas explican que esta situación se debe a una campaña electoral confusa en un país en que los partidos tradicionales no funcionan muy bien al igual que en el resto de Europa y en un momento en que en el mundo occidental europeo tienen lugar profundas transformaciones porque las instituciones no hacen frente a las evoluciones políticas y de la sociedad. “Quiero construir una mayoría para gobernar y para transformar las cosas, declaró el candidato favorito de las elecciones Emmanuel Macron poco después de saber los resultados de la primera vuelta de los comicios. “Dicha mayoría estará formada, según precisaba Macron, de personajes y talentos nuevos, y cualquier persona la podrá integrar. No voy a preguntar a los que se sumarán de dónde vienen sino si están de acuerdo con renovar nuestra vida política, asegurar la vida de los franceses, liberar las energías del mercado laboral de modo que cada una de estas personas pueda progresar en el seno de la sociedad indistintamente de dónde viene.



    Al situarse en el polo opuesto en cuanto a su posición frente a Europa, Marine le Pen ha continuado su campaña electoral afirmando que los franceses tienen una oportunidad histórica. “Porque, según ella, el gran objetivo de estas elecciones es la mundialización sin reglas que pone en peligro la civilización. Los franceses tienen que hacer una elección simple: seguir el mismo camino, sin fronteras y sin protección, cuya consecuencia es deslocalizar los empleos, la competencia internacional desleal, la migración en masa y la libre circulación de los terroristas o elegir una Francia con fronteras que proteja los empleos, el poder adquisitivo, la seguridad y la identidad nacional.



    Al analizar los resultados de la primera vuelta de las elecciones, Valentin Naumescu, conferenciante en la Universidad Babes-Bolyai de Cluj Napoca, considera que la clasificación del candidato proeuropeo Emmanuel Macron para la segunda vuelta es una buena noticia porque probablemente el próximo 7 de mayo será proclamado futuro presidente de Francia:




    “A través de esta nueva presidencia, Francia seguirá en la UE y en la democracia liberal. Ésta es una buena noticia. Sin embargo notamos que los dos grandes partidos tradicionales de Francia, los republicanos y los socialistas han perdido el apoyo popular y demócratico fracasando por primera vez en la historia de la quinta república en clasificar a sus candidatos para la segunda vuelta. Es una señal de que asistimos a un cierto tipo de polarización política, en un nuevo eje. Si hasta ahora el eje de la polarización política era centro-derecha y centro-izquierda, con extremos por debajo del 10% y con partidos de centro insignificantes, ahora asistimos a un cambio espectacular de la zona política. Y se trata también de una polarización política e ideológica, de valores diferentes, pero este aumento de los extremos, de los populistas y de los movimientos nacionalistas antieuropeos de derecha o de izquierda han fomentado también una reacción de la mayoría racional, decente, del cuerpo democrático francés reunido alrededor del centro. Es decir se trata de una oportunidad inesperada concedida al centro político liberal, proeuropeo, de reinventarse políticamente y entrar en una competición contra la extrema derecha francesa de la cual esperamos que salga ganando.





    La ascensión o la consolidación del extremismo genera una reacción normal de movilización al voto entre una mayoría racional, decente y equilibrada que quiere defender sus valores, ha dicho Valentin Naumescu:




    No soy tan optimista como para decir que la ola populista antieuropea haya desaparecido. No ha desaparecido, sino que ha alcanzado el nivel más alto de toda la historia de posguerra de Europa, pero afortunadamente aún no ha formado una masa crítica capaz de ganar las elecciones. Y esta es la parte llena del vaso.





    Según Valentin Naumescu, este aspecto puede ser considerado la señal más importante de las elecciones presidenciales de Francia, el hecho de que una parte importante, y afortunadamente mayoritaria en la sociedad francesa, quiere proteger sus valores, igual que los holandeses cuando se movilizaron el pasado 15 de marzo, y acudieron a las urnas en una proporción de un 83%. El pasado 23 de abril, en la primera vuelta de las elecciones francesas, el nivel de participación alcanzó un 80%. Se trata de modelos de compromiso político, de responsabilidad, y todo esto indica que no hemos perdido la batalla, ha dicho Valentin Naumescu. Lo cierto es que en el actual contexto internacional, estas elecciones presidenciales de Francia son tal vez las más importantes en las últimas décadas, ya que en esta ocasión, los franceses no elegirán solo a un presidente, sino también el camino de su país y de la UE en el futuro.



  • Präsidentenwahl in Frankreich: Steht die liberale Demokratie auf dem Spiel?

    Präsidentenwahl in Frankreich: Steht die liberale Demokratie auf dem Spiel?

    Die rechtsextreme Marine Le Pen (48, Front National) und der wirtschaftsliberale Emmanuel Macron (39) — sie machen das Rennen um die Nachfolge des Präsidenten François Hollande (62) unter sich aus. Die Stichwahl am Sonntag markiert damit eine Premiere: die Abwesenheit der Vertreter der konservativen Rechten und der sozialistischen Linken. Die Situation lie‎ße sich ganz einfach erklären, glauben mehrere Experten. Der konfuse Wahlkampf sei für den Ausgang der ersten Wahlrunde verantwortlich. Wie überall in Europa geht es den traditionellen Parteien im heutigen Frankreich schlecht. Darüber hinaus befindet sich Westeuropa in einem tiefen Wandel, weil die Institutionen den politischen und sozialen Entwicklungen irgendwie hinterher laufen.



    Er wolle bereits jetzt eine Mehrheit bilden, um regieren und die Dinge verändern zu können“, erklärte der Sieger des ersten Urnengangs, Emmanuel Macron, kurze Zeit nach Veröffentlichung der Ergebnisse. In einem Jahr haben wir das Gesicht der französischen Politik verändert“, sagte noch Macron, dessen Bewegung En marche!“ (Vorwärts!“) erst vor einem Jahr gegründet wurde. Seine Regierungsmehrheit werde er sich mit neuen Gesichtern und neuen Talenten“ sichern, eröffnete Macron am Sonntagabend nach der ersten Wahlrunde. Jede und jeder kann dabei seinen Platz haben“, betonte er. Ich will der Präsident der Patrioten sein gegen die Bedrohung durch die Nationalisten“, sagte der 39-Jährige noch. Macron reagierte damit auf Le Pen, die vor ihren Anhängern alle Patrioten“ aufgerufen hatte, sie zu unterstützen.



    Le Pen nannte ihr Ergebnis historisch“. Es sei an der Zeit, das französische Volk von der arroganten Elite“ zu befreien. Mit Macron, den sie als Erbe des scheidenden Präsidenten François Hollande titulierte, werde sich nichts ändern: Frankreichs Überleben steht auf dem Spiel.“ Am Wahlabend hatte Marine Le Pen ihren Anhängern noch zugerufen: Die Franzosen stehen vor einer sehr einfachen Entscheidung. Entweder wir machen weiter mit der totalen Deregulierung und tragen die Konsequenzen, nämlich: die Auslagerung von Arbeitsplätzen, unfaire internationale Konkurrenz, Masseneinwanderung und freier Reiseverkehr von Terroristen. Oder aber ihr entscheidet euch für Frankreich, für Grenzen, die unsere Arbeitsplätze und unsere Kaufkraft sichern sowie unsere Sicherheit und unsere nationale Identität schützen.“



    Valentin Naumescu ist Dozent an der Klausenburger Universität Babeş-Bolyai. Er sprach im Zusammenhang mit der ersten Wahlrunde der Präsidentschaftswahl in Frankreich von einer guten Nachricht, dem sehr wahrscheinlichen Wahlsieg des europafreundlichen Kandidaten Emmanuel Macron.



    Durch das Mandat des neuen Präsidenten wird Frankreich nach wie vor in der EU und auf den gro‎ßen Pfaden der liberalen Demokratie engagiert bleiben. Das ist die gute Nachricht. Wenn wir aber genau hinsehen, bemerken wir, dass die beiden gro‎ßen Traditionsparteien in Frankreich nach dem Krieg, die Republikaner und die Sozialisten, die Unterstützung des Volkes, die demokratische Unterstützung verloren haben. Zum ersten Mal in der Geschichte der 5. französischen Republik ist es den Kandidaten der zwei Parteien nicht gelungen, sich für die Stichwahl zu qualifizieren. Das ist ein Zeichen dafür, dass wir es mit einer gewissen politischen Polarisierung zu tun haben, entlang einer neuen Achse. Wenn die Achse der politischen Polarisierung bislang von mitte-rechts bis mitte-links reichte, mit den Extremparteien bei Wahlergebnissen von bis zu 10% und unbedeutenden zentristischen Parteien, so beobachten wir gerade einen spektakulären Ruck der politischen Trennlinie, über die Extreme in die Mitte. Und es handelt sich hier ebenfalls um eine politische Polarisierung, um unterschiedliche Wertesysteme, aber dieser Zulauf der Extremen, der Populisten, der antieuropäischen, nationalistischen Bewegungen, egal ob von rechts oder links, ist auch auf die vernünftige, anständige Mehrheit übergeschwappt, auf den demokratischen Korps in Frankreich, der mittig platziert ist. Es ist also eine unverhoffte Gelegenheit für die politische, liberale, proeuropäische Mitte, sich neu zu erfinden und, hoffentlich mit Erfolg, in einen Wettkampf mit der französischen extremen Rechte zu treten.“




    Der Aufstieg oder die Stärkung der Extremisten führe zu einer natürlichen Reaktion der vernünftigen, ausgeglichenen Mehrheit, die ihre Werte verteidigen möchte, erklärt ferner Valentin Naumescu, Universitätsprofessor in Klausenburg.



    Mein Optimismus geht nicht so weit, dass ich sagen kann, die antieuropäische, populistische Welle ist vorbei. Nein, sie nicht vorbei, sie ist so stark wie noch nie in der europäischen Nachkriegsgeschichte, aber zum Glück vereint sie noch keine kritische Masse, die Wahlen gewinnen könnte. So gesehen, ist das Glas halb voll.“




    Laut Valentin Naumescu sei dies das wichtigste Signal der Präsidentschaftswahlen in Frankreich: Die Tatsache, dass ein beachtlicher Teil der Bevölkerung, zum Glück noch die Mehrheit der französischen Gesellschaft, seine Werte verteidigen möchte. Genauso wie die Niederländer am 15. März, als die Wahlbeteiligung bei beispielhaften 83% lag. In Frankreich lag die Wahlbeteiligung bei knapp 80% bei der ersten Wahlrunde. Beide Urnengänge sind Beispiele für politisches Engagement, für Verantwortung, all diese Dinge zeigten uns, dass der Krieg noch nicht verloren sei, glaubt Valentin Naumescu. Angesichts des internationalen Kontextes und ihrer Bedeutung sei die Präsidentschaftswahl in Frankreich wohl die wichtigste der letzten Jahrzehnte, glaubt der Professor. Frankreich würde nicht nur seinen Präsidenten wählen, sondern auch den Weg, den das Land und die EU in Zukunft gehen werden.

  • Ce schimbă alegerile din Franţa?

    Ce schimbă alegerile din Franţa?

    Centristul Emmanuel Macron, lider al unei mişcări
    înfiinţate cu doar un an în urmă – En Marche! – şi Marine le Pen, reprezentanta Frontului Naţional, de
    extremă dreaptă, se vor confrunta în turul al doilea al prezidenţialelor
    din Franţa. Scrutinul din 7 mai va marca, astfel, o premieră – absenţa reprezentanţilor
    dreptei conservatoare şi ai stângii socialiste. Explicaţia analiştilor pentru
    această situaţie este simplă – survine pe fondul unei campanii electorale confuze,
    într-o Franţă în care partidele tradiţionale funcţionează destul de prost, aşa
    cum se întâmplă, de altfel şi în restul Europei, şi într-un moment în care în
    lumea occidentală europeană au loc profunde transformări, pentru că
    instituţiile au rămas oarecum în defazaj faţă de evoluţiile politice şi faţă de
    evoluţia societăţii.

    Vreau
    încă de pe acum să construiesc o majoritate pentru a guverna şi a transforma
    lucrurile, declara la scurt timp după
    aflarea rezultatelor primului tur de scrutin, cel mai bine plasat dintre
    candidaţi, Emmanuel Macron. Aceasta va fi compusă, preciza el, din chipuri noi, din noi talente, şi oricine îşi poate
    găsi locul în ea. Nu-i voi întreba pe cei care mi se alătură de unde vin, ci
    dacă sunt de acord cu reînnoirea vieţii noastre politice, cu asigurarea vieţii
    francezilor, cu eliberarea energiilor pe piaţa muncii, astfel încât fiecare să
    poată progresa în sânul societăţii, indiferent de unde vine, dacă sunt de acord
    cu redinamizarea construcţiei europene.

    Situându-se la polul opus în ceea ce
    priveşte poziţia faţă de Europa, Marine le Pen şi-a continuat campania
    electorală spunându-le francezilor că se află în faţa unei oportunităţi
    istorice. Pentru că, spune ea, marea miză a acestor alegeri este mondializarea
    fără reguli, care ne pune în pericol civilizaţia. Francezii au de făcut o
    alegere simplă – fie continuăm pe aceeaşi cale, fără frontiere şi fără
    protecţie, a cărei consecinţă sunt delocalizarea locurilor de muncă, concurenţa
    internaţională neloială, migraţia în masă, libera circulaţie a teroriştilor,
    fie alegem Franţa cu frontiere care ne protejează locurile de muncă, puterea de
    cumpărare, securitatea şi identitatea naţională.

    Analizând rezultatele
    primului tur de scrutin, Valentin Naumescu, conferenţiar doctor la
    Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, consideră că, în primul rând, este vestea bună a
    calificării cadidatului proeuropean Emmanuel Macron în turul al doilea, acesta
    urmând să fie, foarte probabil, ales pe 7 mai drept viitorul preşedinte al
    Republicii Franceze: Prin această nouă preşedinţie Franţa va rămâne
    angajată în UE şi în liniile mari ale democraţiei liberale. Aceasta este vestea
    bună. La o privire mai atentă, însă, observăm că cele două mari partide
    tradiţionale ale Franţei postbelice, republicanii şi socialiştii, au pierdut
    suportul popular, suportul democratic, nereuşind, pentru prima dată în istoria
    celei de-a 5-a republici, să-şi califice candidaţii în turul al doilea. Acesta
    este un semn că asistăm la un anumit tip de polarizare politică, pe o nouă axă.
    Dacă până acum axa polarizării politice era centru-dreapta – centru stânga, cu
    extreme sub 10% şi cu partide de centru nesemnificative, iată că asistăm la o
    spectaculoasă schimbare a faliei politice după aliniamentul extreme – centru.
    Şi este vorba tot de o polarizare politică şi ideologică, de seturi diferite de
    valori, dar această creştere a extremelor, a populiştilor, a mişcărilor
    naţionaliste antieuropene, fie ele de dreapta sau de stânga, au alimentat, aşa
    cum era firesc, şi o reacţie a majorităţii raţionale, decente, a corpului
    democratic francez grupat în jurul centrului. Deci, este o nesperată şansă
    acordată centrului politic liberal, proeuropean, de a se reinventa, practic,
    politic şi de a intra într-o competiţie, sperăm câştigătoare, împotriva
    extremei drepte franceze.

    Ascensiunea sau consolidarea extremismului produce
    reacţia firească de mobilizare la vot a unei majorităţi raţionale, decente,
    echilibrate, care doreşte să-şi apere valorile, mai spune Valentin Naumescu: Nu sunt într-atât de optimist să spun că valul populist antieuropean a
    trecut. Nu a trecut, este la cel mai mare nivel din istoria postbelică a
    Europei, dar, din fericire, nu formează încă o masă critică în stare să câştige
    alegerile. Aceasta este partea plină a paharului.
    Potrivit lui Valentin
    Naumescu, acesta poate fi considerat cel mai important semnal al
    prezidenţialelor din Franţa, faptul că o parte importantă, şi din fericire încă
    majoritară a societăţii franceze, doreşte să-şi apere valorile – aşa cum au
    făcut-o şi olandezii, pe 15 martie, când procentul numărul celor care s-au
    mobilizat la vot a fost unul exemplar, de 83%. La primul tur al alegerilor din
    Franţa, pe 23 aprilie, rata de participare a fost de aproape 80%. Sunt exemple
    de angajare politică, de responsabilitate, şi toate lucrurile acestea ne arată
    că încă bătălia nu este pierdută, crede Valentin Naumescu. Cert este că date
    fiind miza şi contextul internaţional, prezidenţialele de acum din Franţa sunt
    poate între cele mai importante din ultimele decenii, francezii
    nealegându-şi doar un preşedinte, ci drumul pe care va merge ţara lor şi
    Uniunea Europeană în viitor.

  • The elections in France – what is at stake?

    The elections in France – what is at stake?

    Centrist Emmanuel Macron, leader of the En Marche! movement, set up only a year ago, and Marine Le Pen, the representative of the far-right National Front, face off in the second round of elections in France for the presidency. Analysts provide a simple explanation for this: a confused election campaign in a country where the traditional political parties don’t fare that well, at a time when the Western world undergoes profound changes, where institutions are at a disadvantage in terms of political evolutions and the evolution of society.



    Shortly after finding out the results of the first round of the presidential elections, Emmanuel Macron said that he wanted to build a governing majority to change things. He said it would be made up of new faces and new talent, with opening towards anyone. He said that he would not ask where people are from, but if they agree to refresh political life, securing a decent life for the French people, allowing everyone to progress in society, irrespective of their place of origin, if they agree to the idea of a European construction.



    Marine Le Pen, who opposes a united Europe, continued their election campaign by telling French voters that they are faced with a historic opportunity. The stakes of this election, she says, is globalization without rules, which endangers civilization. The French have a simple choice, she said, to either continue on the same path, without borders and without protection, the consequence being outsourcing jobs, unfair international competition, mass migration, and the free circulation of terrorists. Her counter-proposal is protecting jobs, purchasing power, as well as national security and identity.



    Analyzing this first round of elections, Valentin Naumescu, a professor with the Babes-Bolyai University of Cluj, hailed the fact that Emmanuel Macron, the pro-European candidate, won the first round of the elections, which makes it very likely that he will become the next president of the French republic on May 7:



    This new French presidency will still be engaged with the EU, and within the broad strokes of liberal democracy. That is the good news. If we look closer, however, we notice that the two biggest post-war parties in France, the republicans and the socialists, have lost popular support, democratic support, since for the first time in the history of the fifth republic they didn’t manage to field a candidate that makes it to the second round. This is a sign that we are witnessing a certain type of political polarization, on a new axis. So far, the axis of political polarization is center right to center left, with extremes under 10% and with insignificant center parties. Now we are seeing a spectacular shift of the political rift, between extreme parties, on the one hand, to center parties, on the other. It is a political and ideological polarization, of various sets of values, but this is a rise in extremism, in populism, in anti-European nationalist movements, be they on the left or the right, which have naturally fed a reaction from the rational, decent majority of the French democratic group. This is an unhoped for opportunity for the pro-European liberal political center to reinvent itself and to get into the competition, hopefully a winning one, against the French extreme right.



    The ascent and consolidation of extremism results in the natural reaction to mobilize the rational majority to vote, according to Valentin Naumescu:



    I am not optimistic enough to say that the anti-European populist wave has passed. It has not, it is at the highest level in post-war Europe, but fortunately it does not have critical mass in order to win elections. This is the full part of the glass.



    According to Valentin Naumescu, this may be the most important signal sent by the presidential elections in France, the fact that a major part of French society, fortunately still in the majority, wishes to defend its values, just like the Dutch did on March 15, when the voter turnout was 83%. In the first round of elections in France, on April 23, the turnout was almost 80%. These are examples of political and civic engagement, showing that the battle is not yet lost, according to Valentin Naumescu. What is certain is the fact that, given the international context, the presidential elections in France may be the most important in the last few decades. The French are not as much electing their president, as choosing their path and that of the European Union. (Translated by C. Cotoiu)

  • April 29, 2017 UPDATE

    April 29, 2017 UPDATE

    BREXIT – Romanias president Klaus Iohannis on Saturday participated in a special session of the European Council focusing on the Brexit issue. According to Iohannis, the situation of the almost three million community citizens living in the UK must be addressed first as well as that of the British residents in the EU. The financial obligations resulting from the Brexit must come next. The 27 heads of state and government have unanimously adopted the guiding lines of the negotiations mandate the EU and Britain are going to have after the UK has activated the exit clause. Under the principles adopted on Saturday, the European Council has made known its intention to maintain a close relation with Britain in the future. The 27 have announced that negotiations will be carried out in a unitary and transparent manner by all the member states. The effective exit will take place at the end of March 2019 when Romania is to hold the EU Rotating presidency.



    TEST – Russia has put its air defence system in the Far East on a state of high alert to make sure that no missile launched by North Korea accidentally land on its territory. According to sources from South Korea and the United States, Pyongyangs missile test on Saturday failed. The missile didnt leave the North Korean territory and was not a threat to the USA, sources with the US army have been quoted by Reuters as saying. President Trump reacted saying that North Korea disrespected China with this test. The US administration has called for stepped up international pressure against the Stalinist regime in Pyongyang.



    HOLIDAY – The mini-holiday on Labour Day is officially opening the summer holiday season here in Romania, with the seaside resorts on the Black Sea coast seeing a massive inflow of tourists. Romanians by tens of thousands have flooded particularly the resorts of Mamaia and Vama Veche. Over 26 thousand employees of the Romanian Interior Ministry will be on duty these days protecting the tourists, Romanian Interior Minister Carmen Dan has announced. According to her, 10 thousand policemen, 5 thousand firefighters, over 43 hundred border policemen and roughly 7 thousand gendarmes have been deployed for the tourists protection.



    POPE – Pope Francis on Saturday celebrated a mass at a church in Cairo, the venue of a bloody ISIS attack in December when 30 Christians were killed. The Pontiff had earlier urged the leaders of all religious denominations to distance themselves from any form of violence in the name of God and made an appeal for unity against religious violence. During a peace conference he attended the Pontiff has said that religious leaders must affirm that violence and hatred arent compatible with faith and that any human life is sacred. The Pope spoke at the Al Azhar University, the cradle of Sunni culture, where Grand Imam, Sheikh Ahmed al-Tayeb said the militants interpreted religious texts in an ignorant manner. Islam is the state religion in Egypt but the Coptic Christians account for 10% out of the countrys 90 million inhabitants. The conference has also been attended by Constantinoples Ecumenical Patriarch Bartholomew.



    ELECTION – The nationalist candidate for the presidential election in France, Marine Le Pen has said that if she wins the second round due on May 7th she will appoint DLF party leader Nicolas Dupont-Aignan as the countrys Prime Minister. In the elections first round Eurosceptic Dupont-Aignan has mustered 1.7 million votes. Polls show Le Pen behind her centrist opponent Emmanuel Macron. Le Pen obtained 21.3% of the votes in the first round, three percent less than Macron.




  • Reacţii după prezidenţialele din Franţa

    Reacţii după prezidenţialele din Franţa

    Emmanuel Macron, candidatul mişcării de centru En Marche!, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, cu aproape 24% din voturi. În turul al doilea, prevăzut pe 7 mai, centristul Macron se va confrunta cu lidera Frontului Naţional, Marine Le Pen, care a întrunit aproape 22% din sufragii.



    Pentru Uniunea Europeană, care aşteaptă cu sufletul la gură verdictul crucial al prezidenţialelor franceze, vestea rea este calificarea în finală a reprezentantei extremei dreapta, antieuropeană, politiciană autoproclamată “candidata poporului”. Vestea bună ar fi aceea că dreapta şi stânga tradiţionale îi vor fi alături lui Macron în turul decisiv. Atât candidatul dreptei, fostul premier în administraţia Sarkozy, Francois Fillon, cât si cel al stângii, Benoit Hamon, şi-au anunţat sprijinul pentru Emmanuel Macron.



    De asemenea, cel mai mare sindicat din Franţa a pledat în favoarea unui vot pro- Macron în data de 7 mai.“Vreau să fiu preşedintele patrioţilor împotriva ameninţării reprezentate de naţionalişti”, a declarat tânărul politician francez în seara primului tur de scrutin. “Într-un singur an, am schimbat faţa politicii franceze”, a mai spus Macron, care a promis că va fi vocea speranţei pentru Franta şi Europa.



    Marile publicaţii europene merg pe mâna liderului organizaţiei civice În Mişcare! (liberal-socială), fondată în urmă cu doar un an, creditat cu şanse mari să devină cel mai tânăr preşedinte al Franţei. În vârstă de 39 de ani, Emmanuel Macron a explodat practic în politica din Hexagon. A fost timp de doi ani, între 2014 şi 2016, ministru al Economiei în administraţia Hollande, fără, însă, a se înregimenta în partid, şi nu a mai candidat, până acum, la vreo funcţie publică.



    Din poziţia de ministru al Economiei, a provocat nemulţumiri în rândul socialiştilor, prin măsuri considerate a fi mai degrabă de dreapta, pro-piaţă. A demisionat anul trecut pentru a intra în cursa prezidentială, ca reprezentant al propriei mişcări politice de centru, o entitate situată la limita între partid politic şi mişcare cetăţenească. Macron nu este un politician anti-sistem, dar se anunţă un câştigător ce provine din afara lui.



    Dacă la aceasta se adaugă eşecurile usturătoare ale dreptei şi stângii tradiţionale, se poate vorbi despre o schimbare de paradigmă în politica franceză. Aceste alegeri marchează, de altfel, două premiere, ambele dureroase pentru sistemul politic consacrat: după 6 decenii, preşedintele în funcţie, socialistul Francois Hollande, nu candidează pentru un nou mandat, iar reprezentanţii dreptei conservatoare şi stângii socialiste nu se califică în turul al doilea. Franţa va rămâne, cel mai probabil, şi după 7 mai, un pilon al edificiului european, dar ceva fundamental în politica ei internă se va schimba.

  • Was bringt das Jahr 2017 in der Weltpolitik?

    Was bringt das Jahr 2017 in der Weltpolitik?

    Das erste globale Event ist die Ablösung im Wei‎ßen Haus — am 20. Januar tritt Donald Trump in Washington sein Amt an. Er will schnell die Transpazifische Partenerschaft TPP aufkündigen, die als Obamacare bekannten Gesundheitsversicherungen auflösen und neu gestalten und die umweltpolitischen Ma‎ßnahmen der Regierung von Barack Obama rückgänig machen. Die Financial Times kommentiert, das besonders das erste Treffen zwischen Donald Trump und Russlands Präsident Wladimir Putin Aufmerksamkeit verdient — schlie‎ßlich vermuten die US-Geheimdienste, dass der Kreml-Chef versucht hat, den unerwarteten Sieg des republikanischen Kandidaten herbeizuhacken. Sicherheitsexperte und Politologe Iulian Chifu bleibt gelassen:



    Das ist ein extrem wichtiges Ereigns, schlie‎ßlich geht es um die US-Regierung. Wir müssen aber ganz klar wissen, dass Regierungen die Au‎ßen- und Sicherheitspolitik der Ländern nicht substantiell ändern, sondern nur Prioritäten neu ordnen und Nuancen anders setzen. Die Informationsgrundlage des gesamten Verwaltungsapparats ist ja die gleiche. Eine neue Regierung unter Trump kommt, und wir werden sehen, wieviel Kontinuität bleibt und welche Schwerpunkte der neue Präsident setzt.“




    Judy Dempsey, Forscherin bei Carnegie Europe in Brüssel und au‎ßenpolitische Journalistin schreibt in einem Leitartikel für die Washington Post, dass Trumps Absicht, die Beziehungen zu Russland neu zu beleben, die Schwächen der europäischen Verbündeten der USA offenbaren wird. Diese können Russland nicht alleine Paroli bieten, wenn die USA nicht zu ihren Sicherheitsengagements stehen“. Laut Dempsy haben die US-Regierungen Europa gewarnt, die Verteidigungsetats aufzustocken, aber es hat sich wenig getan, wie die Terrorattacken der letzten Zeit zeigen, so Dempsy.



    Spätestens im März will dann die britische Premierministerin, Theresa May, den Austritt ihres Landes aus der EU beantragen. Für die Union geht so ein für die Sicherheitsfrage wichtiges Mitglied verloren. Au‎ßerdem besteht keine Erfahrung im Umgang mit Austritten aus der Union, glaubt Iulian Chifu:



    Gro‎ßbritannien und der Brexit sind ein extrem wichtiges Problem für die EU, auch weil wenige Leute wissen, wie dieser Brexit aussehen wird. Es ist zum ersten Mal, dass ein Land die EU verlässt und diese Erfahrung wird nicht unbedingt die angenehmste sein, wenn man von den Voraussetzungen des Brexits ausgeht und von der Tatsache, dass viele britische Branchen nach Europa übersiedeln werden. Was den Brexit-Machern und den Euroskeptikern vorschwebt scheint utopisch — also die Idee, dass man im Binnemarkt bleibt und alle Privilegien und Freizügigkeiten genie‎ßt, im Gegenzug aber die Arbeitnehmerfreizügigkeit in Gro‎ßbritannien einstellt. Es bestehen im Moment viele Fragezeichen und es wird eine neue Erfahrung sein. Es bleibt abzusehen, wie das Land diese Erfahrung verdaut, nicht nur in diesem Jahr, sondern auch während den Verhandlungen und nach dem eventuellen Austritt.“




    Von gro‎ßer Tragweite wird dem Politologen Iulian Chifu nach auch die Wahl eines neuen Präsidenten in Frankreich sein — wobei mit Marine Le Pen, die gut in den Meinungsumfragen steht, durchaus auch eine Präsidentin möglich ist:



    Es ist eine interessante Lage — eine sozialistische Partei, deren bestplatzierter Kandidat und Ex-Premierminister Manuel Valls erst an vierter Stelle liegt. Wir haben eine neue Kraft auf der mitte-links-orientierten Seite, mit Emmanuel Macron, der es noch vor Frau Le Pen in die Stichwahl schaffen könnte. Und wir haben den konservativen Kandidaten François Fillon, der die meisten Siegeschancen hat, der aber heute viel aus Frau Le Pens Argumente übernimmt und eher ganz rechts tendiert. Er will zwar nicht wie Frau Le Pen aus der EU austreten, aber es geht hier um Freizügigkeit und das Verhältnis zu Russland.“




    In einer nächsten Ausgabe befassen wir uns mit den Wahlen in Deutschland, der Situation in Syrien und den kommenden NATO-Gipfeln.

  • 17.04.2016 (mise à jour)

    17.04.2016 (mise à jour)

    Séismes — Le président roumain, Klaus Iohannis, a transmis, dimanche, un message de condoléances à son homologue équatorien, Rafael Correa, suite au séisme qui a eu lieu dans ce pays, soldé par plus de 200 morts et de nombreux blessés. « En ces moments difficiles, nous sommes solidaires de votre pays et nos pensées vont vers ceux qui ont été touchés par le tremblement de terre qui s’est produit en Equateur » – affirme le chef de l’Etat roumain. Antérieurement, M Iohannis avait également transmis au premier ministre japonais Shinzo Abe un message de condoléances, dans lequel il exprime sa compassion et sa solidarité à l’égard des personnes touchées par les séismes dévastateurs qui se sont produits au Japon ces derniers jours. Le ministère des Affaires étrangères présente aussi ses condoléances aux familles de ceux qui ont perdu la vie suite aux tremblements de terre au Japon, soldés par de nombreuses victimes et par des dégâts matériels. Dans un communiqué, la diplomatie de Bucarest exprime toute sa compassion vis-à-vis des personnes affectées par ces tragiques événements et l’espoir qu’elles puissent dépasser au plus tôt cette période difficile. Des dizaines de personnes ont perdu la vie et un millier ont été blessées suite à deux séismes qui se sont produits dans le sud de l’archipel japonais. De nombreux immeubles se sont écroulés, des réseaux d’eau et d’électricité ont été détruits et des routes — endommagées.



    Information — Le Département pour les Roumains du monde du gouvernement de Bucarest prépare la création de centres d’information dans les Etats voisins. Jusqu’à la fin de l’année en cours, de tels centres, avec pour mission de promouvoir l’enseignement en langue roumaine, seront créés en République de Moldova, Ukraine, Serbie et Albanie. C’est la déclaration faite à Radio Roumanie par le ministre délégué aux Roumains du monde, Dan Stoenescu. Les centres d’information seront créés en collaboration avec des universités ou des lycées des pays voisins et vont promouvoir des actions culturelles tant pour les ethniques roumains de ces régions que pour tous ceux qui souhaitent en savoir davantage sur la Roumanie. M Stoenescu a encore annoncé que le projet « les Ambassadeurs de la langue roumaine » commencerait lui aussi cette année. Dans ce projet, des étudiants et diplômés de Lettres enseigneront dans des villages roumains de l’étranger.



    Front National – Marine Le Pen, la dirigeante du parti français Front National et membre du Parlement européen, a affirmé que l’Union européenne n’était pas adaptée aux défis du XXIe siècle. Elle a ajouté que le parti qu’elle dirige, considéré dextrême droite, n’est pas financé par la Russie. Marine Le Pen a fait ces déclarations lors dune conférence internationale organisée par le Mouvement pour une Europe des nations et des libertés à Sinaia (sud de la Roumanie). La veille, l’eurodéputé libéral Cristian Busoi avait estimé que sa présence serait de nature à induire la défiance des Roumains à l’égard de l’Union européenne et qu’elle soutiendrait, de manière tacite ou expresse, l’intérêt russe de diviser et de maîtriser l’Europe. Les eurodéputés socialistes roumains Victor Boştinaru et Ioan Mircea Paşcu ont demandé aux autorités roumaines compétentes d’expliquer qui a approuvé le déroulement de la conférence sur le territoire de la Roumanie et pour quelle raison. Paşcu et Boştinaru ont attiré l’attention qu’en dehors du Front national, le MENL réunit des partis d’extrême droite tels le FPÖ d’Autriche, le Vlaams Belang de Belgique ou la Ligue du Nord d’Italie, avec des positions hostiles à l’Union européenne et à l’OTAN et favorables à la Fédération de Russie, qui financerait majoritairement, selon eux, de telles formations politiques.



    Maths — Les équipes féminines de la Roumanie, participantes à la 5e édition de l’Olympiade européenne de mathématiques pour filles, ont remporté cinq médailles d’argent et trois de bronze — informe un communiqué du ministère de l’Education remis dimanche à la presse. Selon la source citée, la Roumanie, en tant que pays hôte, a eu deux équipes formées de 4 élèves, toutes les 8 étant primées. Présent à la festivité de remise des prix, le ministre Adrian Curaj a exprimé son espoir que des initiatives de ce genre attireraient un nombre d’élèves aussi grand que possible vers les sciences exactes.



    Restrictions — Le ministère des Affaires étrangères de Bucarest salue la levée des restrictions imposées aux citoyens roumains et bulgares sur le marché du travail de Suisse à partir du 1er juin. Selon le ministère roumain des Affaires étrangères, cette mesure est un facteur favorisant le renforcement de la coopération politique et économique entre les deux Etats. Le gouvernement suisse a précisé que si le flux de travailleurs roumains et bulgares dépasse de 10% la moyenne des trois dernières années, il pourra activer le 1er juin 2017 ou le 1er juin 2018 une clause de sauvegarde et pourra introduire de nouvelles restrictions sur le marché intérieur de l’emploi, valables jusqu’au 31 mai 2019.



    Tennis — L’équipe de Fed Cup de Roumanie a été éliminée du groupe mondial après avoir perdu, dimanche, 1-3, le match contre l’Allemagne à Cluj-Napoca (nord-ouest). Dans le dernier match de simple, Monica Niculescu (31e mondiale) s’est inclinée, 6-0, 6-7, 3-6, devant Andrea Petkovic (30 WTA). Antérieurement, la meilleure joueuse roumaine du moment, Simona Halep, n° 6 mondiale, a été dépassée par Angelique Kerber, 3e au classement WTA, 2-6, 2-6. Samedi, dans le premier match, Irina Begu (35e WTA) avait perdu devant Angelique Kerber, et Simona Halep, avait dépassé Andrea Petkovic (30 WTA) en trois sets, 6-4, 6-7, 6-4. Le match de double ne compte plus que pour le palmarès.