Implementat de NASA, cu sprijinul Agenției Spațiale Europene (ESA), programul Artemis își propune să readucă un echipaj uman pe Lună, echipaj din care va face parte, pentru prima dată, și o femeie. Planul este ca a treia misiune Artemis să lanseze astronauți către satelitul natural al Pământului în 2025 – acesta urmând a fi primul echipaj care va aseleniza după o pauză de peste 50 de ani de la misiunea Apollo 17. Ca parte a acestei colaborări, ESA pune la dispoziție Modulul European Utilitar pentru Orion, sursa de energie care alimentează și propulsează nava spațială. Pentru a stabili principii comune, direcții și bune practici aplicabile întregului program de explorare în scopuri pașnice a Lunii, a planetei Marte, a asteroizilor și cometelor, NASA a inițiat un set de declarații – Acordurile Artemis – pe care România le-a semnat, la începutul lunii martie. România a devenit, astfel, a 16-a țară semnatară și, alături de celelalte, își asumă responsabilitatea de a lua măsurile adecvate pentru a se asigura că entitățile, precum și operatorii din domeniul privat care acționează în numele său respectă principiile acestor documente.
Ne-am alăturat programului Artemis de explorare a Lunii în primul rând datorită unui spirit de colaborare. (…) Unul dintre cele mai clare beneficii ale participării în această misiune unică este capacitatea Artemis de fi un magnet ce atrage tânăra generație spre știință, descoperiri, inovare – lucruri pe care roboții încă nu le pot face. Este, de asemenea, o modalitate de a muta focusul de la conflictele între oameni la provocarea de a descoperi, explora și apăra Planeta, declară președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), dr. fizician Marius-Ioan Piso, cel care a semnat acordurile în numele României.
Acordurile Artemis conțin, reafirmă și dezvoltă mai multe principii ale dreptului spațial, în conformitate cu normele și practicile care reies din Tratatul care guvernează, din 1967, activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extra-atmosferic. Este vorba despre principii precum explorarea pașnică, transparența, asistența de urgență, furnizarea de date științifice sau conservarea patrimoniului, principiile stabilite în aceste Acorduri fiind destinate să se aplice activităților spațiale civile desfășurate de agențiile de resort ale fiecărui semnatar.
Invitat la Radio România, Marius-Ioan Piso a explicat că Tratatul de acum 55 de ani este încă valabil, nu au apărut modificări, vorbim doar de reglaje fine care nu au schimbat esența, dar necesare pentru o adaptare la condițiile de astăzi:
Problemele care sunt în discuție, problemele fundamentale sunt cele legate în primul rând de proprietatea pe alte planete, corpuri cerești, zone de univers, aceasta este o discuție, și problemele legate de resurse, de utilizarea resurselor din domeniul spațial, adică de posibilitatea de a modifica, să zicem, Universul pentru a aduce niște resurse pe Pământ. Și mai este un subiect care este evident pentru toată lumea, este cel de utilizare în scopuri pașnice. În rest nu sunt modificări – fine tuning este pentru resurse în primul rând, unde și pe plan european este o inițiativă, s-a constituit un centru de resurse spațiale, în Luxemburg, care funcționează pentru Europa – așa că poți să păstrezi comparația veche între dreptul spațiului și dreptul mărilor, în loc de Lună ne putem gândi la Antarctica, diferențele sunt destul de mici, diferențele sunt doar în sensul capacității și costurilor necesare pentru a îndeplini niște scopuri.
În ceea ce privește resursele din domeniul spațial, este vorba despre ipoteticele diamante din meteoriți, asteroizi, care sunt vânate, explică dr. Marius-Ioan Piso, sau ipotetice metale grele. Pe de altă parte, de exemplu în cazul Lunii, concentrația de heliu, a izotopului 3 al heliului (Heliu -3) este semnificativ mai mare decât cea de pe Pământ, iar acesta poate fi într-un mod mai comod utilizat drept combustibil pentru viitoarele reactoare de fuziune, deci vorbim de un scop comercial. Dar, adaugă directorul Agenției Spațiale Române:
Luna este, în primul rând, interesantă pentru știință, este esențială. Luna poate conferi amplasamente pentru detectori, pentru sisteme de măsură, pentru experimente, care nu pot fi în condiții umane, să spunem, rezolvate pe Pământ. De asemenea, Luna poate să ne dea foarte multe informații despre ce s-a întâmplat și ce se întâmplă în zona noastră circumterestră. Toată suprafața lunară funcționează ca un fel de magnetofon, un fel de înregistrator al istoriei de vreo 4-5 miliarde de ani de când există și aceste lucruri pot fi descifrate. Vreau să mai adaug un scop important pentru Lună – utilizarea satelitului nostru ca bază pentru misiunile către alte planete, spre Marte, de exemplu. Adică să se efectueze de acolo aceste zboruri pentru că este mult mai simplu, aici utilizăm gravitația foarte redusă a Lunii, cam o şesime față de cea de pe Pământ, și atunci acesta ar fi un al treilea scop.
Mai mult decât oricând, este important să lucrăm împreună dincolo de graniţe pentru a ne consolida parteneriatele şi a asigura utilizarea paşnică a spaţiului extra-atmosferic, a declarat la ceremonia de semnare a documentelor, Administratorul NASA, Bill Nelson, potrivit căruia aderarea României la Acordurile Artemis este un pas important spre îndeplinirea acestui scop. Statele Unite se bucură de relaţii diplomatice cu România de mai bine de 140 de ani, iar NASA salută spiritul exploratoriu pe care îl aduce România în domeniul spaţiului, pe măsură ce trasăm împreună un nou curs, a mai spus Bill Nelson.
