Tag: Mark Percival

  • Mark Percival: „Ich bin stolz, rumänischer, britischer und europäischer Bürger zu sein“

    Mark Percival: „Ich bin stolz, rumänischer, britischer und europäischer Bürger zu sein“

    1988 ist der Brite Mark Percival zum ersten Mal nach Rumänien gekommen. Ein Land im Ostblock war für den Briten damals eine andere Welt. Die Reise nach Rumänien war ein Meilenstein in seinem Leben, denn jetzt ist Mark Percival rumänischer Staatsbürger. Wie er sich in Rumänien niedergelassen hat, erläutert unser Gesprächspartner in den folgenden Minuten:



    Ich lebe hier seit 15 Jahren, seit Dezember 2017, als ich den Eid abgelegt habe, bin ich offiziell rumänischer Staatsbürger. Ich hatte auch früher vor, diesen Schritt zu unternehmen, aber ich habe meine Absicht in die Tat umgesetzt, als die britischen Staatsbürger sich für den Brexit entschieden. Jetzt habe ich doppelte Staatsbürgerschaft, ich bin stolz, rumänischer, britischer und natürlich auch europäischer Staatsbürger zu sein. Als ich den Eid abgelegt habe, trug ich eine rumänische Nationaltracht.“




    Mark Percival hat Jura und Europäische Studien an der Londoner Universität abgeschlossen, als Hauptfach studierte er die ost- und zentraleuropäische Geschichte. Er spricht au‎ßer seiner Muttersprache Englisch noch Rumänisch, Deutsch und Lateinisch. Derzeit ist er in Bukarest an einem multinationalen Unternehmen für Finanzberatung als Business Writer tätig. Nach 15 Jahren in Rumänien fühlt er sich halb Rumäne. Doch wie hat er die rumänische Staatsbürgerschaft erworben?



    Schwer war es nicht. Auch vorher war ich in der rumänischen Gesellschaft ganz gut integriert, ich konnte auch früher die Sprache, ich hatte in London meinen Doktortitel im Bereich Beziehungen zwischen Rumänien und Gro‎ßbritannien erhalten, ich kannte also auch die Geschichte des Landes. Das hei‎ßt jedoch bei Weitem nicht, dass ich die Geschichte des Landes nicht lernen musste. Man muss Geschichte, Landeskunde, Geographie, Kultur sowie die Verfassung und vier Strophen aus der Nationalhymne lernen. Das war alles nicht neu für mich, musste jedoch zusätzlich lernen, um sicher zu sein. Ich hatte auch mit viel Bürokratie zu tun, rund vier Monate lang musste ich alle Unterlagen sammeln. Das war im Jahr 2016, ich erinnere mich, dass ich lange gewartet habe, bis ich zum Interview eingeladen wurde. Bei der Prüfung musste ich als erstes nach Diktat schreiben, so wurden meine Rumänischkenntnisse überprüft, dann kriegte ich bei der mündlichen Prüfung Fragen über die Verfassung Rumäniens, über Landeskunde, Geschichte, Geographie, so zum Beispiel welche Fischarten leben im Donaudelta? Bei der Zeremonie zur Eidablegung trug ich die Nationaltracht Rumäniens, das war eine nette Geste, meiner Meinung nach.“




    In den neunziger Jahren studierte Mark in Rumänien beim Geschichtsinstitut Nicolae Iorga“ die rumänisch-jugoslawischen Beziehungen. Dann hat er auch Rumänisch gelernt und viele Freundschaften angeknüpft. Er führt sein Leben zwischen Rumänien und Gro‎ßbritannien, Rumänien und die rumänische Kultur liegen ihm aber ganz nah am Herzen. Was bedeutet für Mark Percival Rumänien?



    Ich fühle mich hier integriert. Rumänien ist ein schönes Land. Ein gro‎ßes Problem stellt hier meiner Ansicht nach das politische System dar. Rumänien fehlt es leider auch an einer guten Infrastruktur, die den europäischen Standards entspricht. Ich freue mich jedoch, dass es auch neue Parteien in der Opposition gibt, das ist ein gro‎ßer Fortschritt. Ich mag das rumänische Essen, die Landschaft, die Kultur, die Traditionen der Rumänen, die Osterbräuche finde ich wunderbar, dasselbe kann ich über die Gottesdienste in der rumänisch-orthodoxen Kirche sagen. In Rumänien werden die alten Traditionen auch heute ganz gut erhalten.“

  • Mark Percival, un englez cu cetăţenie română, pentru care România este a doua patrie

    Mark Percival, un englez cu cetăţenie română, pentru care România este a doua patrie

    În 1988 britanicul Mark Percival sosea în România pentru prima oară. O
    țară din blocul comunist pe atunci necunoscută și deopotrivă fascinantă pentru
    multă lume. Acea călătorie i-a schimbat viața, iar Mark este acum cetățean
    român. Ascultăm în continuare povestea stabilirii sale în România: Eu sunt de mult în România, de vreo 15 ani
    și am devenit oficial cetățean român în decembrie 2017, când am depus jurământul.
    Mă gândeam oricum să fac acest pas, dar m-am mobilizat după ce s-a votat
    Brexit-ul. Acum am dublă cetățenie, sunt mândru să fiu cetățean român, mândru
    să fiu cetățean britanic și cetățean european, evident. Când am depus
    jurământul am purtat costum național.



    Mark Percival este britanic, a urmat la Universitatea din Londra Studii
    Europene și de Drept, cu specializare în istorie est și central-europeană.
    Cunoaște mai multe limbi străine, printre care româna, germana și latina. Acum
    este business writer în București la o companie multinațională de audit și
    consultanță financiară. Experiența românească de peste 15 ani l-a marcat
    profund, iar acum se simte pe jumătate român. Cum a fost experiența obținerii
    cetățeniei aflăm în minutele care urmează: Nu
    mi s-a parut chiar așa de greu. Eu sunt deja
    destul de integrat, știam limba română, nu era o problemă să o învăț. Am facut
    un doctorat în istorie la Londra despre relațiile dintre Anglia și România,
    așadar cunoșteam și istorie. Totuși, era de studiat, pentru că trebuie
    să știi cam tot. Autoritatea pentru Cetățenie are un manual pe site și trebuie
    să înveți și istorie, și geografie și cultură, civilizație, patru strofe din
    imn, trebuie să știi Constituția, așadar era destul de mult de învățat. Nu era
    totul nou pentru mine, dar totuși aveam de învățat, ca să fiu sigur pe mine și
    pregătit.

    Nu pot să spun că a fost foarte greu nici pe partea administrativă. A
    durat cam patru luni ca să strâng actele după ce m-am hotărât să fac cerere de
    cetățenie. Am depus dosarul prin noiembrie 2016, am așteptat, am așteptat, eram
    nerăbdător să dau interviul și mă duceam la ei din lună în lună. În cele din
    urmă, am dat interviul și a mers bine. A început cu dictarea, adică trebuia să
    dovedesc că știu să scriu în română. Au citit dintr-o lege, sau din
    Constituție, nu mai țin minte. Au verificat că știu să scriu corect în limba
    română, cu diacritice și asta a fost prima fază. Apoi au pus întrebări din
    Constituție, de istorie, de geografie, ce pești găsești în Delta Dunării, întrebări
    de acest fel. Au terminat cu imnul. Culmea este că eram pregătit să cânt imnul
    și m-am ridicat în picioare. Mi-au spus nu, nu, stați jos, nu e ceremonia, doar
    trebuie să recitați. Apoi am avut ceremonia de jurământ, când am purtat costum
    național. Mi s-a părut un gest drăguț. Am luat niște ore de pregătire înainte
    de examinare. M-am dus la o profesoară ca să mă pregătesc cu oameni care au
    luat examenul de cetățenie. O prietenă a ei e pasionată de costumele naționale
    românești și am vorbit cu ea. I-am spus: vă rog, am ceremonia de jurământ,
    vreau să port costum național. E a găsit o cămașă foarte frumoasă din perioada
    interbelică, din zona Hunedoarei.



    Mark a călătorit de-a lungul și de-a latul României, o țară pe care a
    ajuns nu doar să o cunoască, ci și să o iubească profund. A cunoscut-o în diferite
    perioade istorice și în diverse etape de dezvoltare. Iată cum era România
    comunistă prin ochii lui Mark Percival. E
    o țară foarte frumoasă. Eu am venit prima oară aici în 1988, chiar pe timpul
    lui Ceaușescu. Am venit pentru că îmi plac aventurile, îmi place să călătoresc.
    Lumea vorbea atunci de România ca de cel mai groaznic regim comunist din blocul
    de Est și eram curios să văd cum este. În mod ciudat, nu era chiar așa de greu
    de vizitat ca turist atunci. Puteai să vii cu trenul international, cu bilete
    de tren pentru tineri. Nici cu viza nu era așa dificil, puteai să o obții la
    graniță, în tren. Am venit atunci și țin minte ce am descoperit. Am văzut
    sloganele peste tot: Trăiască Partidul Comunist Român în frunte cu secretarul
    său general, tovarășul Nicolaie Ceaușescu! Când am venit în București țin minte
    că ce m-a frapat era aglomerația din troleibuze, autobuze și nu aveam hartă, nu
    aveam nimic. Am fost și la Constanța cu trenul într-o zi. Orașul care m-a impresionat cel mai mult a fost
    Brașovul. În noiembrie ’87
    auzisem la radio, la știrile BBC, despre evenimentele de la Brașov din 15
    noiembrie 1987 și m-am dus acolo, în acea primă vizită în România. M-am gândit
    atunci: wow, ce oraș superb cu acest regim comunist și toată această nebunie!
    Wow, ce țară frumoasă, nedescoperită este România! Și cred că de atunci a
    pornit curiozitatea pentru această țară.




    Mark a
    revenit în anii ’90 pe meleagurile noastre, unde a studiat mai întâi cu
    ajutorul unei burse relațiile româno-iugoslave la Institutul de Istorie Nicolae
    Iorga din București. A învățat la perfecție limba română, și-a făcut prieteni
    și s-a intregat în noul lui cămin. Viața lui Mark se desfășoară între Anglia și
    România, dar el se simte profund atașat de valorile și cultura românească. Cum
    este acum realitatea de aici și ce înseamnă România pentru Mark Percival?

    Eu m-am integrat, am mulți prieteni și m-am integrat
    cultural. Este o țară foarte frumoasă. Problema este cu sistemul politic, asta
    e partea proastă. Vedem cât de slabă e infrastructura, de exemplu, acestea sunt
    lucrurile care nu merg bine. Dar, dacă vedeți ce se întâmplă în Marea
    Britanie acum, nu e grozav nici acolo. Mă bucur, totuși, că există un partid
    nou, că totuși văd progres, chiar pe planul acesta politic. Încet- încet facem
    progres. Ce îmi place aici este mâncarea, peisajul, cultura, îmi plac foarte
    mult obiceiurile de sărbători. Sunt minunate obiceiurile de Paște din România.
    Când prind un Paște aici îmi plac mesele tradiționale, cu miel. Și slujbele
    sunt foarte frumoase. Eu stau aproape de biserica Elefterie în Cotroceni, care
    are un cor superb. Am fost de mai multe ori acolo. Îmi place spiritualitatea în
    tradițiile românești, iar Paștele este deosebit. Din păcate, în Vest a devenit
    pentru mulți doar un fel de weekend prelungit, dar aici este ceva special și
    apreciez acest lucru foarte mult.