Radio România Internațional

Tag: Maros Sefcovic

  • Planul de acțiune pentru energia eoliană europeană

    Planul de acțiune pentru energia eoliană europeană

    Uniunea
    Europeană și-a propus să atingă un nivel de cel puțin 42,5% de energie
    regenerabilă până în 2030. În acest sens, capacitatea energiei eoliene va crește
    de la 204 GW în 2022 la mai mult de 500 de GW în 2030.


    Comisia Europeană a
    prezentat planul de acțiune pentru energia eoliană europeană pentru a se
    asigura că tranziția către o energie curată va merge mână în mână cu
    competitivitatea industrială. Planul de acțiune caută să mențină un lanț
    sănătos și competitiv de producere a energiei.


    Executivul comunitar încurajează
    statele membre ca împreună cu instituțiile europene și producătorii să treacă
    la acțiune prin punerea în aplicare a politicilor actuale și a legislației.
    Șase principale arii de acține au fost stabilite: accelerarea dezvoltării
    printr-o creștere a predictibilității, achiziționarea de echipamente, acces la
    finanțare, un mediu internațional corect și competitiv, încurajarea
    parteneriatelor pentru energie regenerabilă, angajarea industriei eoliene și a
    statelor membre.


    Maroš
    Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene, a remarcat câștigurile aduse
    până acum de sectorul energiei eoliene din Uniunea Europeană.

    Vrem ca puterea eoliană să
    continue să fie o poveste europeană de succes, atât din punctul de vedere al
    energiei, cât și al industriei de profil. Aceasta pentru că este, într-adevăr,
    o poveste europeană de succes.

    Permiteți-mi să vă ofer câteva cifre. În 2022,
    puterea eoliană a furnizat, în medie, 16% din electricitatea consumată în Uniunea
    Europeană și, în multe zile, mai mult de o treime, deci mai mult de 30%.
    Ecosistemul nostru competitiv integrat de aproape 250 de fabrici, construit ca un
    lanț de valoare în aproape toate statele membre, are o capacitate suficientă să
    acopere cea mai mare parte a cererii curente.

    Principalii producători europeni
    contează pentru aproape 85% din piața europeană de energie eoliană. Sectorul
    eolian a cunoscut o importantă creștere și a devenit creator important de
    slujbe pentru Europa. El contribuie cu 36 până la 42 miliarde euro la PIB-ul
    european și a creat 300.000 de slujbe de bună calitate.



  • Consumatorul avizat şi schimbările climatice

    Consumatorul avizat şi schimbările climatice

    Comisia Europeană acordă un interes deosebit promovării
    politicilor verzi, dintre care obiectivul unei reduceri nete cu cel puţin 90% a
    emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, comparativ cu nivelul din 1990,
    urmează să facă obiectul unei propuneri a Comisiei Europene la începutul anului
    2024.


    Pentru o mai bună acceptare a politicilor verzi
    comsumatorul european trebuie să fie unul avizat. Astfel Maroš Šefčovič,
    vice-preşedinte executiv al Comisiei Europene, a început seria discuţiilor verzi
    pe care le-a anunţat, în prima jumătate a lunii octombrie, în care a afirmat:

    Tranziţia Verde a Europei nu este o opţiune. Vara trecută şi chiar şi
    cea de dinaintea ei au arătat că este o necesitate, dar trebuie făcută de aşa
    manieră încât nicio zonă şi nimeni să nu fie lăsat în urmă, trebuie introduse
    măsuri care să ducă pe toată lumea înainte. Acesta trebuie să fie scopul nostru
    şi aceasta trebuie să ne fie argumentarea atunci când ne adresăm cetăţenilor.


    De ce toate acestea sunt importante pentru Comisie şi pentru mine personal? Pentru
    că deşi nu avem reţetele, nu ştim dacă avem toate soluţiile, dar dacă suntem
    deschişi să ascultăm problemele unora şi altora dintre noi şi dacă ne pasă vom
    putea mereu colabora cu partenerii noştri pentru a găsi o soluţie echilibrată
    care să ne ajute în vremuri de schimbare ca acestea, dar care să fie în acelaşi
    timp şi responsabilă social, iar oamenii să înţeleagă că este o soluţie bună
    pentru ei, că are legătură directă cu modul în care schimbările climatice sunt
    gestionate în viitor pentru copiii lor şi pentru copiii copiilor lor şi că vom
    contribui şi la crearea de locuri de muncă în Europa.


    Cum pot fi împuterniciţi consumatorii? Maroš Šefčovič, vice-preşedinte executiv al
    Comisiei Europene:

    Dorim să creştem susţinerea cetăţenilor
    pentru Pactul Verde European, pentru că cetăţenii noştri au trecut prin multe:
    inflaţie mare, preţuri crescânde la energie, astfel încât trebuie să angajăm
    publicul cu contribuţia societăţii civile, în discutarea tuturor acestor
    aspecte. Astfel, este bine să începem aceste dialoguri pe teme privind Pactul
    Verde. Este important deoarece consumatorii joacă un rol cheie, în conturarea
    unei Europe mai verzi, iar dacă privim din perspectiva corectă toţi suntem
    consumatori.

    Deja consumatorii joacă un rol tot mai activ, în tranziţia verde,
    pentru că au de ales: ei pot alege un consum sustenabil pentru mediu, sau nu.
    Şi cred că este răspunderea noastră să alegem responsabil şi că ne îndreptăm
    spre o schimbare pozitivă.

    Mă bucur că avem acorduri politice provizorii, care
    împuternicesc consumatorii în privinţa Pactului Verde, credem că acestea vor
    contribui şi la o mai bună protejare a consumatorilor, şi consider că este
    foarte important să informăm corect consumatorii cu privire la impactul
    alegerilor noastre asupra mediului.


    Intenţia impactului acestor discuţii verzi este să reunească aproximativ 140
    de participanţi reprezentativi, inclusiv membrii ai organizaţiilor Societăţii
    Civile,la nivel naţional şi internaţional, precum şi factori de decizie
    europeni.


  • Gaze pentru platforma energetică a Uniunii Europene

    Gaze pentru platforma energetică a Uniunii Europene

    La finele lunii aprilie a anului 2023, Comisia Europeană lansa prima licitație internațională comună pentru achiziția de gaze naturale în cadrul Platformei Energetice a Uniunii Europene. Războiul Rusiei în Ucraina a fost factorul declanșator al acestei noi inițiative comune, dar el nu este singura explicație.

    Anunțul din primăvară se înscria, așa cum afirma vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, într-o etapă istorică deoarece pentru prima dată, ne folosim de greutatea economică colectivă a UE pentru a ne spori securitatea energetică și pentru a face față prețurilor ridicate la gaze.

    După două luni, la sfârșitul lunii iunie, a doua licitație de achiziții a fost lansată cu rezultate pozitive. Comparativ cu prima licitație pentru un volum total de aproximativ 12 miliarde metri cubi de gaze, la cea de-a doua licitație solicitarea a fost cu 4 miliarde de metri cubi mai mult, adică aproximativ 16 miliarde.

    Ofertele din partea a 25 de furnizori au depășit cele mai optimiste așteptări, așa cum a spus vicepreședintele Šefčovič. Livrările vor începe în luna august 2023 și se vor încheia în luna martie 2025, cu o durată de 20 de luni. La cea de-a doua licitație, oficialul european citat a arătat în ce a constat succesul cererii Uniunii, a modelului pe care blocul european îl practică și pe care l-ar dori extins.

    Rezultatele pozitive ale acestei licitații arată că există o
    nevoie și o valoare adăugată clare în unirea tuturor forțelor, grupând cererile
    noastre și funcționarea împreună pentru a garanta rezerve de gaz stabile și
    susținute pentru piața Uniunii Europene. Vom găzdui o a treia licitație de
    achiziții după vacanța de vară și vom lua în considerare din nou să îmbunătățim
    suplimentar sistemul pe baza reacțiilor pe care le vom primi. Acum este
    important să ne asigurăm că un model care funcționează poate fi un model care
    rămâne. Mai mult decât să organizăm următoarea rundă de licitație pentru
    achiziția de gaz, cred că ar trebui să fim siguri că platforma de energie a
    Uniunii Europene și a mecanismului comun de achiziție vor fi menținute astfel
    încât noua piață să devină un punct de întâlnire regulat pentru furnizori și
    industria europeană. Cred de asemenea că ar trebui acum să mergem în direcția
    extinderii acestui model către alte mărfuri, inclusiv resurse regenerabile de
    gaz, hidrogen și materii prime strategice.



  • Change of presidency at the EESC

    Change of presidency at the EESC

    This week the European Economic and Social Committee elected Austrias Oliver Röpke as its new president. Joining him at the helm of the EESC will be Krzysztof Pater (Poland) as vice-president for the budget and Aurel Laurenţiu Plosceanu (Romania) as vice-president for communication.



    In his inauguration speech, Oliver Röpke promised to make the EESC a true civil society gateway and open its doors to the EU accession countries. According to the agenda of his presidency, which will run under the motto “Stand up for democracy, speak up for Europe”, the Committee is expected will take on a more active role to stand up for democracy and strive for a more resilient, prosperous and inclusive Europe in the run-up to the 2024 European elections.



    Attending the event, Eugen Cojocariu spoke to European Ombudsman Emily OReilly about the change of leadership and the Ombudsmans role in dealing with the challenges generated by the war in Ukraine, as well as to European Commission vice-president Maroš Šefčovič about the introduction of a new EU-wide mechanism for the joint purchase of gas.







  • Comisia Europeană adoptă programul de lucru pentru 2023 și își fixează prioritățile

    Comisia Europeană adoptă programul de lucru pentru 2023 și își fixează prioritățile

    Măcinată de o serie de crize care au avut consecințe serioase asupra vieții cetățenilor europeni, Comisia Europeană își propune pentru 2023 șase priorități: o reformă cuprinzătoare a pieței de energie electrică din UE, în contextul războiului din Ucraina, o Europa pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor și o Europă mai puternică în plan internațional. Alte două priorități se referă la promovarea modului de viață european și elaborarea unui pachet privind apărarea democrației.

    Vicepreședintele Maros Šefčovič, punctează principiile care stau la baza agendei Comisiei Europene pentru 2023:

    Permiteți-mi să încep prin a spune că este o adevărată dovadă a angajamentului nostru de a construi o Uniune care să stea fermă și unită în fața unui set unic de crize, ale căror efecte sunt resimțite atât de acut în viața de zi cu zi a europenilor. Acest program de lucru stabilește o agendă îndrăzneață, explicând modul în care intenționăm să abordăm cele mai presante provocări, inclusiv criza energetică. În același timp, subliniază modul în care dorim să dublăm sarcinile generaționale pe termen lung, făcând Uniunea noastră europeană verde, digitală, mai echitabilă și mai rezistentă.

    În contextul războiului din Ucraina, Comisia Europeană propune pentru anul viitor o reformă cuprinzătoare a pieței energiei electrice, inclusiv decuplarea prețului la energie electrică de prețul la gaze. Totodată, Comisia va propune crearea unei noi Bănci europene a hidrogenului, care va investi trei miliarde EURO în lansarea unei piețe a hidrogenului în UE.

    În domeniul securității și apărării, pentru a-și apăra interesele, pacea și stabilitatea, Comisia va prezenta strategia spațială a UE pentru securitate și apărare, precum și o nouă strategie în materie de securitate maritimă. De asemenea, își va actualiza instrumentarul de sancțiuni pentru a include corupția.

    În ceea ce privește promovarea modului de viață european, sunt anunțat legi privind digitalizarea documentelor de călătorie din UE și facilitarea călătoriilor.


  • Conectarea tranzițiilor ecologice şi digitale în noul context geopolitic

    Conectarea tranzițiilor ecologice şi digitale în noul context geopolitic

    Tranziţia verde şi cea digitală sunt două priorităţi care domină agenda politică a Comisiei conduse de preşedinta Ursula von der Leyen.


    Uniunea Europeană îşi accelerează eforturile de atingere a statutului de lider global în ambele domenii. Tranziţia verde, către o economie nepoluantă, circulară dar performantă ne va asigura un mediu natural prietenos şi o hrană mai sănătoasă. Pentru aceasta este însă nevoie de tehnologii noi. Care se obţin prin cercetare. Iar cercetarea nu poate fi făcută decât cu ajutorul inteligenţei artificiale. Cu alte cuvinte, digitalizarea. Tranziţia verde şi cea digitală merg, aşadar, împreună. Ce ar fi dacă cele două ar fi corelate? Dacă s-ar dezvolta împreună, printr-o strategie comună, care să ţină cont de priorităţile şi ritmul de evoluţie al fiecăreia? Este lucrul la care s-au gândit şi experţii Comisiei, când au elaborat recentul Raport de Analiză Strategică de Perspectivă pentru anul 2022.

    Documentul poartă titlul: Corelarea tranziţiei verzi cu cea digitală în noul context geopolitic. Aceasta şi pentru că cele două crize majore care au afectat şi continuă să afecteze Europa – pandemia de coronavirus şi agresiunea rusă din Ucraina – au scos la iveală o serie de provocări şi slăbiciuni care au făcut mai urgentă ca oricând trecerea la un statut superior de siguranţă şi independenţă energetică, alimentară şi strategică.

    Iată cum a explicat noul concept Maroš Šefčovič, vicepreşedinte al Comisiei şi responsabil pentru Relațiile interinstituționale și previziune:

    Cu noua viziune putem identifica tendinţele majore existente, putem explora noi alternative şi elabora noi politici orientate spre viitor, pentru a face Europa mai rezilientă. Astfel vom sprijini şi tranziţia noastră către un viitor mai ecologic, mai digital şi mai echitabil.

    Raportul de Analiză Prospectivă Strategică pentru anul 2022 identifică zece domenii-cheie de acţiune, în care este necesar un răspuns politic. Printre acestea se află întărirea autonomiei strategice în sectoarele esențiale, gestionarea strategică a aprovizionării Europei cu materiale critice, o nouă putere de reglementare şi standardizare, adaptarea sistemelor de educație și formare la rapida transformare tehnologică, investiţiile, un nou cadru de monitorizare şi noi regulamente pentru piaţa unică europeană. Nu în ultimul rând, promovarea unei securități cibernetice solide.


  • Divergențe între Uniunea Europeană și Marea Britanie privind Irlanda de Nord

    Divergențe între Uniunea Europeană și Marea Britanie privind Irlanda de Nord

    Referendumul
    din 2016 prin care Marea Britanie își anunța intenția de părăsi Uniunea
    Europeană se materializa în 2020. Negocierile dintre blocul comunitar și
    Regatul Unit au privit evitarea unei frontiere tari între Irlanda de Nord și
    Irlanda și menținerea unei piețe unice între cele două părți ale insulei. Protocolul
    privind Irlanda de Nord nu a satisfăcut partea britanică și disensiunile au
    apărut curând. În martie 2021, Bruxellesul protesta împotriva deciziei
    unilaterale a Marii Britanii de a prelungi perioada de grație privind
    controalele produselor agroalimentare cu Irlanda de Nord. Iar recent, guvernul
    Marii Britanii a publicat un proiect de lege prin care intenționează să renunțe
    la o parte din obligațiile asumate în 2020.



    Uniunea Europeană
    se opune însă deciziei unilaterale afirmând că modificarea acordului încalcă
    legislația internațională. Ca urmare, blocul european anunță acțiuni în
    justiție împotriva Londrei. Vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič a
    afirmat că blocul european a căutat să găsească soluții reciproc avantajoase în
    relația cu Marea Britanie. Însă comportamentul unilateral al guvernului de la
    Londra deteriorează încrederea dintre cei doi parteneri:

    Nu există nicio justificare legală, nicio justificare
    politică pentru schimbarea unilaterală a unui acord internațional. Deschiderea
    ușii către schimbarea unilaterală este o breșă în legea internațională. Să o
    spunem direct: este ceva ilegal. Marea Britanie provoacă daune mari încrederii
    reciproce și respectului între Uniunea Europeană și Marea Britanie. Ea creează
    o incertitudine adâncă și aruncă o mare umbră în cooperarea noastră. Niciodată
    acordurile internaționale n-au fost mai importante. De aceea, Comisia Europeană
    a decis să deschidă acțiuni legale împotriva Marii Britanii pentru
    nerespectarea unor părți semnificative ale protocolului privind Irlanda de
    Nord. Ne-am abținut să începem aceste acțiuni în ultimii ani deoarece am vrut
    să construim o atmosferă pozitivă pentru a găsi soluții. Deciziile guvernului
    britanic ne-au lăsat fără alte alegeri în afara aceleia de a acționa.


  • Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE – raport 2021

    Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE – raport 2021

    Nu întâmplător, cel de-al doilea Raport anual de analiză strategică de perspectivă, adoptat recent de Comisie, poartă numele Consolidarea capacității și a libertății de acțiune a Uniunii Europene pe termen lung. Documentul prezintă o perspectivă multidisciplinară asupra autonomiei strategice a Uniunii Europene, într-o ordine mondială din ce în ce mai multipolară și mai contestată. Raportul din acest an are ca punct de plecare documentul similar de anul trecut – primul astfel de Raport elaborat vreodată de Comisie şi care a introdus reziliența ca nou principiu călăuzitor pentru elaborarea politicilor Uniunii.

    Raportul pe anul 2021 prezintă şi analizează patru tendinţe principale la nivel global, identificate de Comisie ca fiind de natură să afecteze capacitatea și libertatea de acțiune ale Uniunii Europene. Acestea sunt:

    – schimbările climatice și alte provocări legate de mediu;
    – hiperconectivitatea digitală și transformarea tehnologică;
    – presiunile asupra democrației şi valorilor democratice;
    – schimbările în ordinea și demografia mondială.

    Ca răspuns la aceste provocări, Comisia a identificat zece domenii de acțiune, prin care Uniunea Europeană îşi poate spori autonomia strategică şi îşi poate întări poziția de lider mondial în perspectiva anului 2050.Iată o explicaţie oferită de Maroš Šefčovič, vicepreşedinte al Comisiei, responsabil cu relaţiile interinstituţionale şi analizele de perspectivă:

    Spre exemplu, pentru a asigura sănătatea cetăţenilor europeni, construim o Uniune Europeană a Sănătăţii, care investeşte în lucrătorii din domeniu, în modelele inovative de îngrijire medicală şi în noile tehnologii. Pentru a ne asigura că această Uniune este sustenabilă, trebuie să securizăm suficiente cantităţi de energie nepoluantă şi accesibilă ca preţ, dar şi componentele de importanţă strategică necesare, fără să creăm noi dependenţe de materii prime.

    Să enumerăm, aşadar, cele 10 domenii de acţiune identificate de Comisie:

    – Asigurarea unor sisteme sanitare și alimentare durabile;
    – Asigurarea unei energii nepoluante și accesibile ca preț;
    – Întărirea capacităților de gestionare a datelor şi dezvoltarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de vârf;
    – Asigurarea şi diversificarea aprovizionării cu materii prime strategice;
    – Asigurarea poziției oferite de avantajul primului venit în ceea ce privește stabilirea standardelor la nivel mondial;
    – Construirea unor sisteme economice și financiare solide și bine adaptate viitoarelor provocări;
    – Dezvoltarea și păstrarea competențelor și a talentelor care corespund ambițiilor Uniunii Europene;
    – Consolidarea capacităților de securitate și apărare și a accesului la spațiul cosmic;
    – Colaborarea cu partenerii mondiali pentru a promova pacea, securitatea și prosperitatea;
    – Consolidarea rezilienței instituțiilor.


  • 31/05/2021 (mise à jour)

    31/05/2021 (mise à jour)

    Allègement — De nouvelles restrictions imposées en Roumanie dans le contexte de la pandémie seront levées à partir du 1er juin. Il sera à nouveau possible d’organiser des fêtes privées, mais avec un nombre limité de personnes, alors que les compétitions sportives peuvent à nouveau se tenir dans des espaces clos en présence du public. Les clubs et discothèques peuvent rouvrir, tout comme les piscines et les aires de jeux pour enfants aménagées à l’intérieur. Le nombre des participants sera quand même limité, mais il peut être élargi si toutes les personnes sont vaccinées. Un millier de personnes au maximum pourront participer à des activités culturelles tenues dans des espaces clos. Ce sera valable dans toutes les localités où le taux de contamination est inférieur à 3 cas par mille habitants dépistés en 14 jours. Qui plus est, dans les bureaux où un maximum de 5 personnes travaillent et que toutes soient complètement vaccinées, il sera possible de renoncer au masque de protection.



    Pandémie – Plus d’un million de doses du vaccin Pfizer sont arrivées ce lundi en Roumanie, soit la tranche la plus importante livrée jusqu’ici. Il pourra être administré aux adolescents de 12-15 ans, vu que lAgence européenne des médicaments a recommandé lutilisation du vaccin anti-Covid Pfizer/BioNTech pour cette tranche d’âge. Depuis le début de la campagne de vaccination en décembre dernier, quelque 4 millions 300 mille Roumains ont été immunisés, dont plus de trois quarts ont reçu les deux injections. Le week-end dernier, plusieurs marathons de vaccination ont été organisés sur l’ensemble du pays. Entre temps, le nombre des nouveaux cas de contamination est toujours à la baisse en Roumanie. Tout le territoire national est actuellement est dans le scénario dit « vert », avec un taux d’incidence des infections inférieur à 1 cas par 1 000 habitants dépisté en 14 jours. Lundi, 153 nouveaux cas de Covid-19 ont été rapportés en Roumanie et 36 décès. 425 personnes sont en soins critiques.



    Centre — Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a déclaré, lundi, à Bucarest, dans le cadre de la cérémonie d’inauguration du siège du Centre euro-atlantique en matière de résilience, que ce dernier était « un instrument absolument nécessaire » et a exprimé sa conviction qu’il apportera de la valeur ajoutée dans le contexte géopolitique actuel. L’activité du Centre sera ciblée sur des domaines spécifiques, dont la réponse à des technologies émergentes et perturbatrices, mais aussi les communications ou le transport, et la Roumanie souhaite impliquer non seulement les meilleurs spécialistes roumains, mais aussi des experts des Etats de l’UE et de l’OTAN ainsi que des pays partenaires de la région. Ont également pris part à la cérémonie d’inauguration le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, l’adjoint au secrétaire général de l’OTAN, Mircea Geoană, et le vice-président de la Commission européenne aux Relations interinstitutionnelles et à la prospective, Maroš Šefčovič.



    Inauguration — Le vice-président de la Commission européenne aux Relations interinstitutionnelles et à la prospective, Maroš Šefčovič, s’est déclaré, lundi, très impressionné par l’activité de la Roumanie en matière de résistance aux vulnérabilités, évoquant, dans ce contexte, le Centre euro-atlantique en matière de résilience, inauguré ce lundi à Bucarest. Dans un discours au Forum de sécurité Atlantique — mer Noire 2021, accueilli par l’Institut Aspen de Roumanie, Maroš Šefčovič a souligné que l’Union européenne et l’OTAN devaient être mieux préparés car « nous sommes à une époque où nous allons vers le multilatéralisme et vers un monde multipolaire, où de grandes puissances sont en compétition ». Le responsable européen a participé, aux côtés de l’adjoint au secrétaire général de l’OTAN, Mircea Geoană, et du ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, au panel « Réponse aux défis — l’OTAN et l’UE dans un monde post-pandémie ».



    OTAN – L’Organisation du Traité de l’Atlantique Nord a répondu « avec la plus grande capacité d’adaptation », alors qu’elle est présentement confrontée à « l’environnement sécuritaire le plus provocateur en toute une génération ». La déclaration a été faite lundi par l’adjoint au secrétaire général de l’OTAN, le Roumain Mircea Geoană, qui se trouve en Roumanie pour visiter, ce lundi, le commandement de la Division multinationale Sud-Est, qui participe à l’exercice Steadfast Defender 21. Mircea Geoană a souligné que cet exercice était « prévu depuis longtemps, il n’est dirigé contre personne et son caractère est strictement défensif ». Environ 4 000 militaires et plus de 600 véhicules et aéronefs de 12 Etats de l’Alliance prennent part, en Roumanie, à Noble Jump 2021, l’étape de Réaction rapide de l’exercice allié Steadfast Defender 21, qui a lieu présentement dans une vingtaine de pays alliés ou partenaires de l’OTAN. Cette étape a commencé le 19 mai lorsque, selon le scénario de l’exercice, l’OTAN a alerté la Force réunie à niveau de réaction très élevé de l’Alliance en vue de son déplacement de Turquie en Roumanie, par la Bulgarie.



    Plan — Le Plan national de relance et de résilience de la Roumanie a été soumis officiellement aujourd’hui à la Commission européenne, selon l’annonce faite par Cristian Ghinea, le ministre des Investissements et des Projets européens au gouvernement de Bucarest. 30 documents séparés pour chaque composante du Plan ont été téléversés dans le système informatique de la Commission. Après qu’une première variante eût été rejetée par l’Exécutif communautaire, le Plan revisité sera rendu public le 2 juin, la Roumanie comptant parmi les seuls Etats membres à le faire, selon Cristian Ghinea. Questionné si c’est normal que l’opinion publique apprenne quel est le contenu du Plan, après sa soumission à Bruxelles, le premier ministre libéral Florin Cîţu a fait valoir que le document avait déjà été présenté dans les commissions parlementaires de spécialité, et les experts du PSD, principal parti de l’opposition, ont vu le projet qui sera présenté à la Commission européenne. Le leader du PSD, Marcel Ciolacu, s’est déclaré déçu que le Plan n’ait pas été discuté en détail et que seuls les principes sur lesquels il reposait aient été présentés. Le leader de la gauche a reproché que les réformes incluses par le gouvernement dans ce plan ni les enveloppes qui seront dévolues aux PME ne soient pas connues. Bruxelles met près de 30 milliards d’euros à la disposition de la Roumanie.



    Incident — « La Roumanie est un pays sûr et l’assassinat d’Arad n’est qu’un cas singulier », a déclaré le ministre roumain de l’Intérieur, Lucian Bode, en réaction à l’incident survenu samedi dans cette ville de l’ouest la Roumanie. Samedi, la voiture d’un homme d’affaires connu a explosé et il est décédé. L’homme d’affaires en question détenait une des peu nombreuses fermes de poisson-chat africain d’Europe de l’Est, aménagée il y a plusieurs années sur le terrain d’une ancienne usine, située à quelques km de la ville d’Arad. L’enquête est désormais menée par le Parquet général. Le préfet de la ville d’Arad, Tóth Csaba, a demandé que des mesures de maintien de l’ordre public soient renforcées.



    Naissances — La Roumanie a enregistré, l’année dernière, le plus petit nombre de nouveau-nés depuis 1930 à présent. 178 000 enfants ont été enregistrés aux offices de l’état civil du pays. Les données de l’Institut national de la statistique indiquent aussi qu’en 2020, le taux de fertilité a baissé par rapport aux années antérieures, pour se chiffrer à 34 nouveau-nés pour 1 000 femmes d’âge fertile. Au 1er janvier dernier, le nombre des enfants de 0 à 18 ans domiciliés en Roumanie a été de près de 3 900 000, en baisse de presque 38 000 par rapport à l’année antérieure.



    Parquet européen — Le Parquet européen, le nouvel organe de lutte contre la fraude de l’UE, démarre son activité le 1er juin, sous la coordination de la Roumaine Laura Codruţa Kövesi, ancienne cheffe du Parquet national anticorruption de Roumanie. Selon les estimations du premier procureur européen, la corruption, le détournement de fonds et la fraude sous ses multiples facettes causent des pertes annuelles de quelque 500 millions d’euros au budget de l’UE. Par conséquent, la mission des procureurs anti-fraude européens sera de réprimer les actions illégales et de s’assurer qu’aucun centime d’euro n’est gaspillé à cause de la corruption ou de la fraude, a déclaré de son côté la vice-présidente de la Commission européenne aux Valeurs et à la Transparence, Vera Jurova. Pour mener à bonne fin sa mission, la nouvelle institution dispose d’un budget annuel d’environ 45 millions d’euros.


  • 30/05/2021 (mise à jour)

    30/05/2021 (mise à jour)

    Coronavirus — Le nombre de nouveaux cas de Covid-19 continue de baisser en Roumanie. A présent, Bucarest et tous les départements du pays sont en zone dite « verte », le taux d’incidence cumulé sur 14 jours étant inférieur à un cas par millier d’habitants. Dimanche, 158 nouveaux cas ont été rapportés, 29 personnes sont décédées des suites de l’infection et 443 malades sont en soins critiques. Côté chiffres, les dernières 24 heures, plus de 76 000 personnes ont été vaccinées dans le pays. Pendant tout le week-end, de nouveaux événements pour encourager la population à se faire vacciner contre la Covid-19 ont eu lieu en Roumanie, tels que des déplacements d’équipes mobiles sur les marchés ou la vaccination au volant. Depuis le début de la campagne, fin décembre dernier, près de 4,3 millions de personnes ont été immunisées, dont 3,5 millions ont reçu les deux injections. Plus d’un million de doses de vaccin Pfizer arrivent lundi en Roumanie, soit la tranche la plus conséquente. LAgence européenne des médicaments a recommandé vendredi lutilisation du vaccin anti-Covid Pfizer/BioNTech pour les 12-15 ans.



    Diaspora — « Nous avons besoin des compétences de tous les Roumains pour construire un pays prospère où ceux qui sont partis puissent revenir avec joie », affirmait le président Klaus Iohannis aujourd’hui, dans un message à l’occasion de la Journée des Roumains de la diaspora, célébrée le dernier dimanche de mai. Le chef de l’Etat les a tous remerciés pour la responsabilité dont ils ont fait preuve et pour la solidarité à l’égard de ceux qui sont restés au pays. Il a mentionné les moments difficiles qu’ils ont connu pendant la pandémie — tant les Roumains du monde que ceux restés au pays. Le président a informé les Roumains du monde que bénéficiant de fonds européens, qui faciliteront des investissements massifs dans tous les secteurs, la Roumanie connaîtrait un ample processus de développement et de réformes. « La Journée des Roumains de la diaspora est un moment pour réfléchir à l’importance de sauvegarder notre identité et nos valeurs nationales, que chaque Roumain porte au fond de son cœur », a souligné dans son message le ministre des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu. Selon lui, renforcer le dialogue et les relations avec les membres des communautés roumaines est une ligne d’action prioritaire du ministère, outre la promotion de l’héritage historique et culturel.



    Visite — Le vice-président de la Commission européenne pour les Relations interinstitutionnelles et la prospective, Maroš Šefčovič, fera, lundi, une visite en Roumanie, apprend-on par la Représentation de la Commission européenne à Bucarest. Le haut responsable européen aura des rencontres avec le premier ministre Florin Cîţu, avec Leonard Orban, conseiller présidentiel pour les affaires européennes, ainsi qu’avec les présidents des deux Chambres du Parlement, Anca Dragu et respectivement Ludovic Orban. Au cours de sa visite, le vice-président Šefčovič prononcera un discours au Forum de sécurité Atlantique — mer Noire 2021, accueilli par l’Institut Aspen de Roumanie, et prendra part à l’inauguration du Centre euro-atlantique pour la résilience.



    PNL — Le Conseil national du PNL (principal parti au pouvoir en Roumanie) a fixé, ce dimanche, la date du Congrès du parti au 25 septembre et a élu la commission chargée de son organisation. Avant le commencement du Conseil, le premier ministre Florin Cîţu a annoncé sa candidature à la présidence du parti, soulignant que le PNL avait besoin d’un nouveau souffle. Florin Cîţu, actuellement vice-président du parti, a promis à ses collègues que le PNL serait au pouvoir au moins 8 ans et qu’ensemble, ils transformeraient la Roumanie en un pays libéral dont tous les Roumains puissent bénéficier. Le président en exercice du PNL, Ludovic Orban, a affirmé que ce serait une belle compétition qui montrera aux Roumains que les libéraux disposent de ressources humaines fortes et que c’est un parti à même d’assurer la bonne gouvernance.



    Migrants — 15 ressortissants de Syrie, de Somalie et d’Irak, dont deux enfants, qui avaient traversé le Danube dans une embarcation gonflable, ont été interpellés par les policiers roumains aux frontières de Drobeta Turnu Severin (sud-ouest). Selon l’Inspection générale de la Police aux frontières, à l’enquête, les adultes ont déclaré avoir quitté le territoire de la Serbie en essayant de franchir clandestinement la frontière de la Roumanie sur le Danube, à l’aide d’une embarcation. L’enquête est en cours.



    Gymnastique — La Roumanie a conquis les médailles d’or à l’épreuve de groupe, samedi, à la 16e édition des Championnats du monde de gymnastique aérobic de Bakou, selon le site de la Fédération roumaine de gymnastique. L’équipe d’or est composée de Gabriel Bocşer, Teodora Cucu, Daniel Ţavoc, David Gavrilovici et Mihai Alin Popa. A cette édition, la Roumanie a également obtenu une médaille d’argent à l’épreuve par équipes et une de bronze à l’épreuve de trio, par Teodora Cucu, Daniel Ţavoc et David Gavrilovici. Le classement par équipes est dressé sur la base des meilleurs résultats enregistrés au trio, aux paires mixtes, au groupe, à la danse aérobic et à l’épreuve individuelle masculine ou féminine.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Ana Bogdan (102e WTA) s’est qualifiée, ce dimanche, au deuxième tour du tournoi de Roland Garros, deuxième du Grand Chelem de l’année, après avoir vaincu l’Italienne Elisabetta Cocciaretto (113e du monde) par 6-1, 6-3. Au deuxième tour, Ana Bogdan rencontre la Japonaise Naomi Osaka, qui a éliminé ce dimanche la Roumaine Patricia Țig (63e WTA) par 6-4,7-6. Les autres Roumaines qui se sont qualifiées directement au tableau principal sont Sorana Cîrstea (61e WTA), Mihaela Buzărnescu (173e WTA), Irina Begu (74e WTA), alors qu’Irina Bara est arrivée par les qualifications. Accidentée, Simona Halep, n° 3 mondiale, qui a triomphé sur la terre battue parisienne en 2018, ne participe pas à cette édition.

  • Inițiative pentru simplificarea legislației UE și reducerea birocrației

    Inițiative pentru simplificarea legislației UE și reducerea birocrației

    Platforma Pregătiți pentru viitor a Comisiei Europene a selectat 15 inițiative menite să contribuie la simplificarea legislației Uniunii, la reducerea birocrației pentru cetățeni și întreprinderi și la asigurarea faptului că politicile europene răspund provocărilor noi și emergente. Aceste eforturi vor face parte din primul program anual de lucru al platformei, care urmează să fie adoptat luna aceasta.

    Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă și, totodată, președintele platformei, a subliniat că: Simplificarea a devenit mai importantă ca niciodată, mai ales în contextul eforturilor de relansare a economiei Europei, lovită de pandemie. Trebuie să ne asigurăm că legislația Uniunii oferă beneficiile preconizate pentru economie și societate, dar și să o simplificăm, să reducem sarcina administrativă ori de câte ori este posibil și să anticipăm provocările viitoare.

    Platforma va emite avize care acoperă o gamă largă de domenii, de la concurență, finanțe, sănătate, mediu, statistică și transport la vamă și piața internă.

    Acestea vor ține cont de faptul că întreprinderile au nevoie de sprijin în vederea adoptării de soluții digitale, iar modernizarea sectorului public trebuie accelerată pentru a reduce sarcinile de reglementare. În ceea ce privește obligațiile eficiente de etichetare, autorizare și raportare, se va urmări identificarea blocajelor cauzate de disparitățile dintre statele membre, depunerea de eforturi în vederea simplificării procedurilor pentru a facilita investițiile în infrastructura viitoare și în inovare și găsirea unui echilibru adecvat între eforturile de raportare și evaluarea eficacității legislației Uniunii pentru a veni în special în ajutorul întreprinderilor mici și mijlocii.

    Toate persoanele interesate sunt invitate să contribuie la activitatea platformei accesând portalul Exprimați-vă părerea – Simplificați!. Toate ideile primite până la 30 aprilie cu privire la cele 15 tematici selectate vor fi luate în considerare de platformă la elaborarea avizelor din acest an.


  • Strategia UE pe termen lung pentru reducerea gazelor cu efect de seră

    Strategia UE pe termen lung pentru reducerea gazelor cu efect de seră

    Comisia Europeană îşi doreşte o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Prezentată la finalul anului trecut, noua strategie climatică promite un viitor mai sigur pentru europeni, atât din punctul de vedere al sănătăţii populaţiei, cât şi al economiei din ţările membre. În ultimele decenii, ca efect al industrializării, dar şi al transportului tot mai dezvoltat, poluarea cu gaze cu efect de seră a influenţat tot mai mult echilibrul climatologic al Planetei. Comisia Europeană aduce în discuţie, tot mai frecvent, nevoia Uniunii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

    Maros Sefcovic, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisar al Uniunii energiei: Am afirmat de mai multe ori că o Uniune a energiei nu poate fi construită la Bruxelles. Datorită cooperării între statele membre şi datorită implicării la nivel naţional, nu doar că dăm de ştire întregii lumi, dar schimbăm şi felul în care economia este transformată în toate statele membre. Discutăm, aşadar, despre subiectele care vor fi foarte importante pe agenda Consiliului European, dar şi în instituţiile aflate la conducerea statelor membre. Cred că alegerile europene ne-au arătat foarte clar că problemele cauzate de schimbările climatice sunt unele urgente. Votanţii noştri, mai ales cei care fac parte din tânăra generaţie, ne demonstrează că, în sfârşit, Uniunea Europeană abordează combaterea schimbărilor climatice nu doar ca pe o problemă presantă, ci şi ca pe ooportunitate care ne ajută să ne concentrăm asupra economiei, să ne modernizăm stilul de viaţă.

    Noua strategie arată modul în care Europa poate deschide calea către neutralitatea climatică, investind în soluţii tehnologice realiste, împuternicind cetăţenii şi conducând acţiuni în domenii-cheie precum politica industrială, finanţele sau cercetarea.

    În urma invitaţiilor formulate de Parlamentul Europeanşi de Consiliul European, viziunea Comisiei privind un viitor neutru din punct devedere al climei acoperă aproape toate politicile Uniunii şi este conformă cu obiectivul acordului de la Paris de a menţine creşterea temperaturii globale lamult sub 2°C. Viziunea strategică a Comisiei este o invitaţie adresată tuturor instituţiilor europene, parlamentelor naţionale, sectorului de afaceri, organizaţiilor neguvernamentale, oraşelor şi comunităţilor, precum şi cetăţenilor, în special tinerilor, să participe activ pentru ca Uniunea Europeană să poată continua sădea dovadă de leadership în domeniul climatic. De asemenea, Executiul european îşi doreşte să încurajeze alţi parteneri internaţionali să susţină acest demers.


  • Accelerarea măsurilor de implementare a Acordului de la Paris

    Accelerarea măsurilor de implementare a Acordului de la Paris

    Uniunea Europeană ar putea deveni prima economie majoră a lumii neutră din punct de vedere al impactului asupra climatului până în 2050. Acest obiectiv ambițios necesită cheltuieli semnificative și, deocamdată, nu există un consens în privința sa.

    Un număr tot mai mare de studii arată că schimbările climatice generate de încălzirea globală sunt mai rapide decât se credea anterior. Un studiu recent arăta, de pildă, că permafrostul din regiunea arctică a Canadei se topește cu 70 de ani mai devreme decât se estima. Topirea permafrostului, un strat de sol și roci care este înghețat de mii de ani, poate avea un impact catastrofal asupra mediului dat fiind că ar duce la eliberarea unor cantități mari de metan, gaz care are un efect de seră mai mare decât dioxidul de carbon eliberat prin exploatarea hidrocarburilor.

    Cercetătorii europeni de la Climate Action Tracker, un grup care urmărește progresul făcut de țări pentru a atinge țintele de reducere a emisiilor convenite prin Acordul de la Paris din 2015, constatau că și dacă planurile actuale se respectă până la sfârșitul secolului temperatura globală va crește cu 3 grade Celsius; pentru a o menține la un grad și jumătate, emisiile de gaze de seră ar trebui reduse la jumătate până în 2030. În acest context, Europa și-a fixat obiective și mai ambițioase de reducere a emisiilor, ceea ce necesită, însă, cheltuieli semnificative în perioada 2021 – 2027, după cum afirma vice-președintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic:

    Având în vedere țintele mai ambițioase convenite anul trecut de Parlamentul European și statele membre sunt necesare investiții suplimentare de aproximativ 260 de miliarde de euro pe an și de aceea sunt atât de importante planurile naționale: pentru a asigura investițiile necesare petru acest sector. Ceea ce este important și cred că ar trebui repetat acest lucru cât de des este posibil, e că nu trebuie să privim respectivele investiții ca un cost: trebuie privite ca o oportunitate, ca o investiție în viitor, pentru că ne permite să modernizăm economia Uniunii Europene conform viziunii noastre pe termen lung ca Uniunea să devină neutră din punct de vedere al impactului asupra climatului până în 2050, ceva ce ar fi fără precedent, mai ales că este vorba de o economie atât de de mare cum este cea europeană.

    Noile planuri, puternic susținute de Franța și Germania, ar fi trebuit aprobate la summitul din 19 – 20 iunie, însă au întâmpinat o opoziție acerbă din partea a trei state est-europene – Ungaria, Cehia și Polonia – care au citat preocupări de natură economică. Pentru a da, totuși, un semnal către mediul de afaceri, 24 dintre state au impus adoptarea unei note la documentul final al summitului, în care se afirmă că majoritatea statelor consideră că neutralitatea trebuie atinsă până în 2050.


  • Tinerii propun Comisiei Europene soluţii pentru protejarea mediului înconjurător

    Tinerii propun Comisiei Europene soluţii pentru protejarea mediului înconjurător

    Comisia Europeană se angajează într-un dialog consistent cu tinerii europeni, pentru a aborda într-un mod cât mai eficient problemele legate de mediul înconjurător. Schimbările climatice cauzate de poluarea care a atins, în ultimele decenii, niveluri alarmante reprezintă unul dintre subiectele principale de pe agenda oficialilor europeni şi nu numai. Noua generaţie este cea mai interesată de preîntâmpinarea problemelor de mediu, aşadar câţiva adolescenţi l-au provocat pe Maros Sefcovic, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru Uniunea energiei, la un dialog live pe pagina de Facebook a Executivului:

    Sunt foarte impresionat de faptul că, la vârsta voastră, sunteţi deja implicaţi în mod activ în a aborda problemele legate de schimbările climatice. Fiul meu are 19 ani şi îmi spune şi el cât de important este pentru generaţia voastră,din cauza tuturor schimbărilor care se întâmplă pe planeta noastră, în special înceea ce priveşte speciile de animale ameninţate de extincţie. Vedem cum, în fiecare an, numărul acestora creşte şi sunt foarte impresionat de ceea ce faceţi şi aş vrea să vă spun câte ceva despre ceea ce face şi Uniunea Europeană, despre cât de mult ne dorim ca noile tehnologii să se dezvolte, pentru a ne ajuta să deschidem calea la nivel de continent, să luptăm împotriva schimbărilor climatice.

    Maros Sefcovic le-a explicat tinerilor felul în care Comisia Europeană s-a implicat în prevenirea potenţialelor catastrofe naturale provocate de schimbările climatice:

    În toţi cei cinci ani în care am lucrat în Comisia Juncker, am făcut tot ceea ce am putut pentru ca Acordul de la Paris să fie nu doar semnat,cât şi implementat. Cred că noi, în calitate de reprezentanţi ai europenilor, am făcut tot posibilul ca problematica schimbărilor climatice să se afle în topul agendei politice internaţionale. Ştiu că, pentru cei tineri, acest lucru nu contează doar la nivelul politic, ei vor să vadă implementarea deciziilor politice. Putem vedea acest lucru în oraşele mari, pe drumurile europene. De asemenea, putem vedea ceea ce se întâmplă în ţările în curs de dezvoltare, cum ar fi cele din Africa, unde oamenii suferă cel mai mult din pricina schimbărilor climatice. Ei vor învăţa din greşelile noastre şi nu vor mai alege varianta combustibililor fosili, preferată în Europa în ultimii 200 de ani, ci vor avea la dispoziţie soluţii mai curate, care deja există.

    Un autobuz electric, autonom, a găzduit dialogul dintre tinerii implicaţi în combaterea schimbărilor climatice şi vicepreşedintele Comisiei Europene. Maros Sefcovic consideră că transportul electric ar putea fi, pe termen lung, o soluţie durabilă pentru un mediu înconjurător mai sănătos.


  • 30.03.2019

    30.03.2019

    Rumänien nimmt heute gemeinsam mit rund 170 anderen Ländern an der Aktion Earth Hour teil. Damit soll vor dem Klimawandel und dem Verlust der biologischen Vielfalt gewarnt werden. Zwischen 20.30 und 21.30 Uhr werden in mehreren Städten des Landes, darunter auch in der Hauptstadt Bukarest, in einer symbolischen Geste Lichter ausgeschaltet, um das Bewusstsein für die Bedeutung des Schutzes unseres Planeten zu schärfen. Au‎ßerdem finden verschiedene Aktionen, wie Aufführungen, Radrennen statt. Wenn jeder Einwohner Rumäniens an der Earth Hour teilnehmen und sein Licht für eine Stunde ausschalten würde, dann würden mehr als 1 Million Kilowatt eingespart, genug, um eine Gemeinschaft von 2.200 Menschen für ein Jahr mit Elektrizität zu beliefern.




    Die Uhren in Rumänien werden heute Abend auf Sommerzeit umgestellt. Die Uhren werden um 3.00 Uhr nachts eine Stunde vorgestellt auf 4.00 Uhr. Damit soll in den Sommermonaten so viel natürliches Licht wie möglich genutzt werden. Die diesjährige Umstellung auf die Sommerzeit könnte eine der letzten sein, da das Europäische Parlament in dieser Woche einen Gesetzentwurf zur Abschaffung der obligatorischen Zeitumstellung in der Europäischen Union ab 2021 verabschiedet hat. Die EU-Mitgliedstaaten entscheiden selbst, ob sie für immer die Standardzeit oder die Sommerzeit beibehalten wollen.




    Die Premierminister Rumäniens, Bulgariens, Griechenlands und Serbiens haben in Snagov, nahe Bukarest, eine gemeinsame Erklärung verabschiedet. Darin sprechen sich die vier Staaten für die Fortsetzung der EU-Ausweitung aus. Diese stelle eine gute Gelegenheit dar, um die Wandlungsfähigkeit der EU, in einer Zeit schwieriger Herausforderungen unter Beweis zu stellen, hei‎ßt es in einer Mitteilung der rumänischen Regierung. Rumänien, Bulgarien und Griechenland haben gleichzeitig die Fortschritte der serbischen Regierung bei den EU-Beitrittsverhandlungen begrü‎ßt und ermutigen Serbien den jetzigen Rhythmus beizubehalten. Die vier Regierungschef sprachen sich auch für die Umsetzung gemeinsamer regionaler Projekte in den Bereichen Transport, Energie, IT und Kommunikation, Jugend und Sport. Damit wolle man die Entwicklung und Interkonnektivität der Region vorantreiben.




    Neue Tests für Grundschüler der 3. und 7. Klasse und differenzierte Abiturprüfungen sind einige der von Bildungsministerin Ecaterina Andronescu vorgeschlagenen Änderungen im Bildungssystem, die ein entsprechendes Projekt vorgestellt hat. Sie möchte vier Arten von Abiturprüfungen einführen: Naturwissenschaften, Sozialhumanistik, Beruf und Technik. Sie schlägt auch vor, dass die Kinder beginnend mit der 7. Klasse in der Grundschule zu ihrer zukünftigen Karriere konsultiert werden und dass die Schüler der 4. Klasse neben ihren generalistischen Lehrer auch Fachlehrer haben sollten. Diese Vorschläge werden Gegenstand öffentlicher Diskussionen mit Lehrern, Gewerkschaften und Eltern sein.




    Die slowakischen Wähler gehen heute in der zweiten Runde der Präsidentschaftswahlen zur Wahl. Spitzenreiterin im Rennen ist die 45-jährige Juristin Zuzana Caputova, die sich die Bekämpfung der Korruption engagiert hat. Als 45-jährige geschiedene Mutter von zwei Kindern hat sie gute Aussichten die erste Präsidentin in diesem EU-Land werden. Sie erhielt in Meinungsumfragen 60 % der Stimmabsichten. Ihr Herausforderer, Maros Sefcovic, der von der Regierung unterstützt wird, ist EU-Vizekommissar für Energieunion. In der ersten Runde erhielt Zuzana Caputova 40,5 % der Stimmen und Sefcovic 18,6 %. Zu ihren Wahlversprechen gehören Umweltschutz, Altenhilfe und Gerechtigkeit für alle. Sie wurde mit dem französischen Präsidenten Emmanuel Macron verglichen, einem politischen Au‎ßenseiter, der eine liberale politische Bewegung ins Leben rief.