Tag: Marta Petreu

  • Giornata Mondiale della Poesia: la poetessa Marta Petreu e l’Europa in versi a Roma

    Giornata Mondiale della Poesia: la poetessa Marta Petreu e l’Europa in versi a Roma

    Sarà la poetessa Marta Petreu a rappresentare la Romania alla serata “LEuropa in versi”, organizzata dal cluster EUNIC Roma il 21 marzo, in occasione della Giornata Mondiale della Poesia. Una celebrazione istituita dallUNESCO per riconoscere allespressione poetica un ruolo privilegiato della promozione del dialogo interculturale, della comunicazione e della Pace, come ricorda lAccademia di Romania in Roma, organizzatore dellevento assieme agli Istituti Nazionali di Cultura dellUnione Europea, riuniti nel cluster EUNIC della Capitale Italiana, e in collaborazione con FUIS – Federazione Unitaria Italiana Scrittori, con il patrocinio della Commissione Nazionale Italiana per lUNESCO e la Rappresentanza in Italia della Commissione Europea.



    Il 21 marzo, dalle ore 19:00, la maratona poetica, moderata dal critico letterario Marco Dotti, riunirà allAccademia dUngheria (Via Giulia 1) 13 poeti che racconteranno la Poesia di altrettanti paesi europei: Christoph W. Bauer per lAustria), Petya Laleva per la Bulgaria, Petr Borkovec per la Repubblica Ceca, Daniela Attanasio per lItalia, Indré Valantinaité per la Lituania, Krzysztof Siwczyk per la Polonia, Caterina Nunes de Almeida per il Portogallo, Marta Petreu per la Romania, Mariàn Milčák per la Slovacchia, Gašper Malej per la Slovenia, Ángela Segovia per la Spagna, Nora Gomringer per la Svizzera e Dániel Levente Pál per lUngheria. Le poesie verranno lette dai poeti in lingua originale, con la traduzione italiana proiettata in simultanea su uno schermo.



    Lo scopo di queste iniziative è anche quello di celebrare la diversità linguistica, la bellezza delle lingue nella loro espressione forse più sonora, che è quella della poesia, spiega a Radio Romania Internazionale il prof. Roberto Merlo dellUniversità degli Studi di Torino, che ha anche tradotto in italiano il volume “LApocalisse secondo Marta. Poesie 1981-2014”, pubblicato nel 2016 presso leditrice Joker di Milano. “Ho tradotto Marta Petreu perchè credo che sia una grandissima poetessa e perchè, ovviamente, sento unaffinità personale con i suoi versi. Tradurre Marta Petreu è stato cercare le parole per dire cose che sentivo anchio attraverso le parole di qualcun altro”, puntualizza il prof. Roberto Merlo.



    Per la poetessa Marta Petreu, la serata di poesia europea contemporanea sarà seguita il giorno dopo da un incontro con gli studenti di romenistica della Facoltà di Lettere e Filosofia della Sapienza Università di Roma, insieme al prof. Roberto Merlo e alla prof.ssa Angela Tarantino, docente di Lingua e Letteratura Romena del Dipartimento di Studi Europei, Americani e Interculturali della Facoltà di Lettere e Filosofia dellUniversità La Sapienza. Levento, organizzato dallAccademia di Romania in Roma, in partenariato con lUniversità La Sapienza – Dipartimento di Studi Europei, Americani e Interculturali, si svolgerà il 22 marzo dalle ore 15:00, presso la sede Marco Polo del prestigioso ateneo (Circonvallazione Tiburtina 4).




  • Traducătorul Jean-Louis Courriol

    Traducătorul Jean-Louis Courriol

    La sfârşitul anului trecut, traducătorul Jean-Louis
    Courriol a fost distins cu două premii importante. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Tibiscus din Timişoara şi
    Premiul Eugen Lovinescu acordat de Muzeul Literaturii Române. Nu sunt primele
    distincţii româneşti pe care Jean- Louis Courriol le primeşte pentru traducerea
    şi promovarea literaturii române în spaţiul francez. În 2015, la Festivalul
    Internaţional de Carte Transilvania, lui Jean-Louis Courriol i s-a acordat
    distincţia Ambasador de onoare al literaturii române în spaţiul european.
    Pasionat în aceeaşi măsură de poezie şi de proză, Jean-Louis Courriol a tradus şi publicat în Franţa scriitori
    clasici, unii dintre ei consideraţi intraductibili, dar şi autori contemporani.
    Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Marta Petreu,
    Ion Băieşu, Augustin Buzura sunt doar câteva dintre numele pe care cititorii
    francezi le-au descoperit datorită invitatului meu la Club Cultura.

    Prima
    întâlnire cu România s-a petrecut pentru Jean Louis Courriol la începutul
    anilor ’70, pe când eram un foarte tânăr agregé de limbi clasice. Descoperind
    că româna e un fel de latină modernă, a dorit să o aprofundeze. Trimis apoi de
    statul francez ca lector la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, a
    început să vorbească -după cum îi place să glumească asemenea unui moldovean
    ce se dă drept bucureştean. Şi a ajuns la prima traducere a unui scriitor
    român în limba franceză. Alegerea lui Camil Petrescu n-a fost deloc
    întâmplătoare: Camil Petrescu era unul dintre autorii preferaţi ai viitoarei
    sale soţii, Florica Ciodaru Courriol, la rândul ei, cunoscută traducătoare.
    L-am întrebat pe Jean-Louis Courriol care dintre cărţile literaturii române i-au
    marcat existenţa. E
    greu de spus, pentru că sunt multe. Dar dacă ar fi să mă opresc la un singur
    nume, evident, Mihai Eminescu. Nu
    mai puţin, Liviu Rebreanu. Şi Marin Sorescu. L-aş menţiona însă şi pe Cezar
    Petrescu, în România considerat, din păcate, un scriitor secundar. Aşa cum a
    spus şi Marta Petreu, este important să reevaluăm literatura română din
    perspectiva altor culturi, eu o reconsider din perspectiva literaturii
    franceze, în care continui să cred. Dar nu trebuie să uităm că literatura
    franceză nu este mai presus de literatura română. Pentru mine, literatura
    română este o referinţă la fel de importantă ca literatura franceză. După cum
    şi limba română este o a doua limbă maternă, aşa o consider. Dacă n-aş fi prea
    mândru. Dar sunt.


    Într-un interviu acordat
    scriitoarei Marta Petreu, Jean-Louis Courriol afirma că literatura română a dat
    capodopere încă netraduse. Între traducerile sale, Liviu Rebreanu pare să ocupe
    un loc aparte, cu şase cărţi traduse: Pădurea Spânzuraţilor, Ciuleandra,
    Metropole, Amândoi, Gorila, şi Adam şI Eva. Jean-Louis Courriol, despre
    întâlnirile cu opera scriitorilor români. Marin
    Sorescu este una din cele mai importante întâlniri,, pentru că este poetul care
    m-a apropiat de Mihai Eminescu. Pentru că -aşa cum am spus şi la decernarea
    titlului de Doctor Honoris Causa- Mihai Eminescu mi se părea un monument
    aproape de neatins, de asemenea, un monument care fusese poate prea lăudat. Dar
    când am citit Toate trebuiau să poarte un nume de Marin Sorescu, probabil cel
    mai frumos omagiu adus lui Mihai Eminescu, m-am apropiat încetul cu încetul de
    opera lui. Aşa că prin Marin Sorescu am ajuns la Mihai Eminescu. Şi prin Liviu
    Rebreanu am ajuns la Eminescu. Şi prin Eminescu am ajuns la Rebreanu. Şi prin
    Rebreanu am reajuns la Marin Sorescu. Şi pot continua stabilind conexiuni



    În afara
    traducerilor, Jean-Louis Courriol a predat limba şi literatura română la Universitatea din Lyon. Din 2000, este profesor
    asociat la Universitatea din Piteşti, care a creat un Institut Liviu Rebreanu
    de Cercetare în Traducere Literară şi simultană. Aici, Jean-Louis Courriol şi
    Florica Ciodaru Courriol îi iniţiază pe studenţi în secretele traducerii
    literare şi simultane. În viziunea lui Jean-Louis Courriol promovarea
    literaturii române nu se face uşor. Colaborarea cu soţia sa îl ajută însă
    foarte mult. E foarte greu, dar mă ajută mult faptul că
    Florica mi-este aproape. Sigur că editorii francezi, dar nu numai francezi, cei
    străini, în general, nu ne aşteaptă cu braţele deschise. Dar nu este numai vina
    lor, se întâmplă să fie de vină şi traducerile, care uneori n-au convins. Şi
    n-au convins pentru că uneori nu s-a tradus, poate, ce era mai relevant din
    literatura română. Eu sunt convins că literatura română nu poate pătrunde în
    alte spaţii culturale dacă nu este cunoscută de la rădăcini. Dacă nu sunt
    cunoscuţi- măcar parţial- Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil
    Petrescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Marin Preda. Opinia mea este că fără a-i
    cunoaşte pe aceşti autori, e greu de promovat literatura română. Evident, se
    poate da o lovitură cu un volum al unui scriitor actual, dar acesta va fi doar
    un succes pe termen scurt.



  • Rumänien beim Buchsalon in Paris

    Rumänien beim Buchsalon in Paris

    Mit der Teilnahme Rumäniens am 34. Pariser Buchsalon hat die rumänische Literatur an Sichtbarkeit auf dem französischen Literaturmarkt gewonnen“, erklärte der Leiter des Rumänischen Kulturinstituts ICR, Lilian Zamfiroiu. Das vom Rumänischen Kulturinstitut zusammengestellte Programm lief unter dem Motto Des livres à venir, lavenir des livres“ / Cărţile viitorului, viitorul cărţii“ / Die Bücher der Zukunft, die Zukunft der Bücher“ und enthielt Rundtischgespräche, Buchvorstellungen und Treffen mit Verlegern, Schriftstellern, Übersetzern und Journalisten.



    Die Schriftsteller George Arion, Sylvain Audet, George Banu, Jean-Pierre Brach, Roxana Bauduin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Alexandru Călinescu, Corina Ciocârlie, Cosmin Ciotloş, Florica Ciodaru Courriol, Benoit-Joseph Courvoisier, Augustin Cupşa, Mark Despot, Reginald Gaillard, Michel Gavaza, Dinu Flamând, Dominique Ilea, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Bujor Nedelcovici und Matei Vişniec beteiligten sich vom 21.-24. März am 34. Internationalen Buchsalon in Paris. Am rumänischen Stand wurden aufregende Debatten geführt, zu den Themen Avangardă şi modernitate“ (Avantgarde und Moderne“), Ezoterism şi sacralitate în lumea de azi“ (Esoterik und Sakralität in der heutigen Welt“), Les livres à venir, lavenir des livres“ (Die Bücher der Zukunft, die Zukunft der Bücher“), Livres français, lecteurs roumains / Livres roumains, lecteurs français“ (Cărţi franceze, cititori români / Cărţi româneşti, cititori francezi“ Französische Bücher, rumänische Leser / Rumänische Bücher, französische Leser“), Realitate şi ficţiune în sport. O altă scriitură?“ (Realität und Fiktion im Sport. Eine andere Schreibart?“) und “Présences de la peinture contemporaine roumaine en France“ (Pictori contemporani români în Franţa“, Rumänische Kunstmaler der Gegenwart in Frankreich“).



    Die Journalistin und Schriftstellerin Adela Greceanu war beim Pariser Buchsalon dabei und meinte, Rumänien habe ein lebendiges, vielfältiges Programm präsentiert und viel Interesse bei den ausländischen Lesern und Journalisten hervorgerufen. Adela Greceanu über den diesjährigen Internationalen Buchsalon in Paris:



    In den letzten Jahren ist der Pariser Buchsalon zum wichtigen Ereignis auf dem europäischen Literaturmarkt geworden. Das diesjährige Gastland Argentinien hatte einen beeindruckenden Stand, der von der Ausstellung »Julio Cortázar« dominiert wurde. 2014 feiert die literarische Welt 100 Jahre seit der Geburt des gro‎ßen argentinischen Schriftstellers, und gedenkt gleichzeitig seinem 30. Todestag. Für mich war es ein au‎ßerordentliches Geschenk, dass Argentinien als Gastland in Paris eingeladen war, dass ich noch nicht veröffentlichte Fotos von Julio Cortázar und vor allem ein Heft mit Notizen für seinen Anti-Roman »Rayuela: Himmel-und-Hölle« sehen konnte. Dieses Heft befand sich in einem Schaufenster und man konnte es digital durchblättern. In Bezug auf die Präsenz Rumäniens beim Buchsalon scheint es mir sehr wichtig, dass ich rumänische Bücher auch an anderen Ständen sah, und nicht nur am Stand Rumäniens. Ich habe den Eindruck gewonnen, dass die rumänische Literatur immer bekannter wird. Die Bücher von Gabriela Adameşteanu waren beim Verlag Gallimard zu sehen, der Roman »Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane« (»Leben und Taten von Ilie Cazane«) wurde vom Verlag Zulma verkauft, und beim Stand des Verlags Actes Sud sah ich den Roman »Ferestrele zidite« (»Zugemauerte Fenster«) von Alexandru Vona.




    Eine Debatte, die ein zahlreiches Publikum anzog, war Perspektiven der europäischen Integration der Moldaurepublik“. Daran beteiligten sich der Botschafter der Republik Moldau in Frankreich, Oleg Serebrian, der Historiker, Schriftsteller und Direktor des Kischinjower Verlags Cartier“, Matei Cazacu, und der moldawische Schriftsteller Emilian Galaicu-Păun. Botschafter Oleg Serebrian sprach über die Bemühungen seines Landes um die EU-Integration. Beginnend mit 2009 wurden diese Aktionen beschleunigt. Wir hatten viele Erfolge auf diesem Weg; vor allem das Unterschreiben des Freihandelsabkommens war ein wichtiger Schritt vorwärts für die moldawische Wirtschaft. In einigen Jahren werden wir auch die positiven Wirkungen dieser Schritte spüren“, sagte Oleg Serebrian. Die Schriftstellerin und Journalistin Adela Greceanu dazu:



    Nach der Debatte unterhielt ich mich mit dem Schriftsteller Emilian Galaicu-Păun in einem Interview über die EU-Integration der Republik Moldau. Dabei sagte er mir, wie wichtig es war, da‎ß dieses Jahr moldawische Schriftsteller, die in rumänischer Sprache schreiben, am Stand Rumäniens beim Pariser Buchsalon anwesend waren. Für diese Schriftsteller bedeutet das eine Anerkennung der Tatsache, da‎ß sie sowohl der rumänischen Literatur als auch der Literatur der Europäischen Union angehören.“




    Florica Ciodaru Courriol präsentierte beim Pariser Buchsalon ihre französische Übertragung des Romans Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului“ (Notre maison dans la plaine de lArmageddon“, Unser Haus auf der Armageddon-Ebene“) von Marta Petreu. Der Verlag L’Âge dHomme“, der die französische Übertragung vorstellte, hat bereits Werke der rumänischen Autoren Mateiu Caragiale, Lucian Blaga, Vintilă Horia und Ion Caraion veröffentlicht. Über den Roman von Marta Petreu sagte die Übersetzerin Florica Ciodaru Courriol:



    Ich liebe diesen Roman. Es handelt sich um einen autobiographischen Roman, der auch grausame Momente enthält wie zum Beispiel die Obduktion des Vaters. Kurzum: Es handelt sich um die Geschichte einer Bauernfamilie aus Siebenbürgen, die sich über ein Jahrhundert erstreckt. Parallel zu dieser Geschichte ist das Buch auch ein Bildungsroman — wir erleben die Entwicklung der jungen Erzählerin, die mit der Autorin Marta Petreu vieles gemeinsam hat. Für die Leser aus dem Westen wäre es interessant, zu erfahren, was in einer Region in Rumänien in einer Zeitspanne von etwa 100 Jahren geschehen ist — die Geschichte beginnt vor dem Zweiten Weltkrieg, es wird der Einmarsch der sowjetischen Truppen in Cluj/Klausenburg beschrieben, es folgen die Desertion des Vaters aus der Armee, die Zwangskollektivierung, die marxistische Erziehung in der Schule, die Religionsprobleme in Siebenbürgen. Marta Petreu bringt die Erzählung bis in die Gegenwart, sie klagt gegen den Verfall der rumänischen Wirtschaft und gegen die Zerstörung der Umwelt. Der Roman ist vielschichtig und kann aus vielen Gesichtspunkten betrachtet werden. Im Vorwort zur französischen Ausgabe schrieb ich, es handele sich um einen metaphysischen Roman.“




    Zum Schlu‎ß einige Eindrücke von Florica Ciodaru Courriol über die diesjährige Auflage des Pariser Buchsalons:



    Das rumänische Programm war von höchster Qualität, es war eine Bestätigung nach dem vorigen Jahr, als Rumänien Gastland des Pariser Buchsalons war. Dieses Jahr wurde der Poesie besondere Aufmerksamkeit geschenkt, und ich finde es sehr gut, weil die Poesie oft im Hintergrund bleibt, sowohl in Rumänien als auch in Frankreich. Wir warten weiterhin auf Reaktionen betreffend die Rezeption der rumänischen Literatur in Frankreich.“




    Der Internationale Buchsalon in Paris ist sowohl den Profis im Verlagswesen als auch dem breiten Publikum gewidmet. Nachdem Rumänien im Jahr 2013 Gastland des Pariser Buchsalons war, kam die rumänische Literatur mit mehr als 20 neuen Titeln auf den französischen Literaturmarkt, unter anderen mit Werken von Radu Aldulescu, Ana Blandiana, Lucian Boia, Norman Manea, Lucian Dan Teodorovici, Adina Rosetti, Răzvan Radulescu, Varujan Vosganian.



    Audiobeitrag hören: