Uniunea Europeană ar trebui să îi protejeze mai bine pe jurnalişti. A fost
mesajul transmis de deputaţii europeni în timpul unei dezbateri organizate luna
trecută în plenul Parlamentului European, în urma asasinării jurnalistului
slovac de investigații Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová. S-a insistat
atunci asupra importanței unor reguli mai bune la nivel național și european
pentru a proteja jurnaliștii, bloggerii și pe cei care dau informații. Astfel
că, la sfârşitul lui martie, deputaţii din Comisia Libertăţi Civile au votat o
rezoluţie non-legislativă prin care solicită statelor membre ale Uniunii să
asigure o finanțare publică adecvată pentru protejarea și promovarea unei prese
pluraliste, independente și libere. De asemenea, este solicitată şi consolidarea
sprijinului financiar acordat furnizorilor de servicii publice și jurnalismului
de investigație şi abținerea de la implicarea în deciziile editoriale.
Violența față de jurnaliști și presiunile exercitate asupra acestora,
înrăutățirea condițiilor economice și de muncă în mass-media, știrile false și
neutralitatea internetului s-au aflat printre subiectele analizate în raportul
privind libertatea presei. Raportoarea Barbara Spinelli, Grupul Confederal al
Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică: Trăim
vremuri dificile în ceea ce privește libertățile mass-media. Există atacuri,
atacuri letale împotriva jurnaliștilor, dar există și o teamă generală, mai
ales la nivelul clasei politice în ceea ce priveşte știrile de pe internet. Se
vede în acest mare discurs despre ştirile false şi cred că se exagerează foarte
mult, pntru că ştirile false au existat şi în presa centrală. Deci, efortul meu
s-a concentrat pe o folosire mai echilibrată a acestui temen foarte periculos de
ştiri false, utilizat în general şi foarte des pentru a reduce la tăcere
criticile, în special în perioadele electorale. Raportul încearcă să se
adapteze la revoluţia presei, marcată de apariţia internetului şi a ştirilor
furnizate prin acesta. Este o extindere a libertăţii presei, o extindere
democratică puternică, dar care aduce şi riscuri în acelaşi timp. Am insistat
în special asupra legilor privind defăimarea. În opinia mea, ele trebuie să fie
dezincriminate în Europa. Grupurile politice nu au fost de acord asupra acestui
punct, dar raportul insistă asupra faptului că legile privind defăimarea ar
putea avea un impact negativ asupra libertății presei. Sunt mulţumită că a
trecut ideea cu privire la o protecţie puternică a avertizorilor de
integritate, care, în prezent, nu sunt suficient de bine protejaţi. Un fel de
clauză orizontală, în raport, este aceea că toate restricțiile impuse
presei trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și, în particular, pe
articolul 19 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, şi
anume: măsurile trebuie să fie necesare, proporționale și legitime. Nu există
excepții de la aceste trei condiții.