Radio România Internațional

Tag: martisor

  • Jurnal românesc – 03.03.2025

    Jurnal românesc – 03.03.2025

    Partidele, alianţele politice şi electorale, organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi mai au la dispoziţie două săptămâni pentru a depune la Biroul Electoral Central candidaturile pentru alegerile prezidenţiale din luna mai. Potrivit ordonanţei de guvern care a stabilit calendarul electoral şi care, în prezent, se află în dezbaterea Parlamentului, campania electorală va începe la 4 aprilie şi va dura o lună. În ţară, scrutinul se va desfăşura pe 4 mai, iar, în străinătate, pe parcursul a trei zile, respectiv 2, 3 şi 4 mai. Votul pentru un eventual al doilea tur va avea loc pe 18 mai, în aceleaşi condiţii. Săptămâna trecută, Parlamentul l-a revocat pe Toni Greblă din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente şi l-a numit ca interimar pe vicepreşedintele instituţiei, Zsombor Vajda, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului a aprobat setul de reguli privind desfăşurarea în audiovizual a campaniei electorale.

     

    Ca în fiecare an, rețeaua de reprezentanțe a Institutului Cultural Român a organizat în această perioadă evenimente pentru a celebra tradiția Mărțișorului, simbol al primăverii în cultura românească, expoziții, ateliere de creație și recitaluri aducând împreună comunitățile de români din afara granițelor în jurul unor tradiții. ICR Budapesta, în parteneriat cu Ambasada României în Ungaria, a organizat pe 28 februarie un recital de muzică clasică, în cadrul evenimentului, Ambasadorii României și Republicii Moldova  susținând scurte prezentări despre Mărțișor și simbolistica sa în cele două țări.Tot pe 28 februarie, ICR Madrid a organizat, la Muzeul de Artă și Tradiții Populare din Madrid, în colaborare cu asociația hispano-română Salva, un atelier de confecționat mărțișoare.

    Filiala Seghedin a ICR Budapesta, în parteneriat cu Autoguvernarea Românilor din Seghedin și Consulatul General al României la Seghedin, a sărbătorit venirea primăverii cu o expoziție despre tradiția Mărțișorului și un  atelier de confecționare de mărțișoare. Vineri, și ICR Stockholm a găzduit un eveniment în cadrul căruia au fost expuse mărțișoare din România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord, au fost proiectate filme despre tradiția Mărțișorului din cele patru țări, au avut loc demonstrații de dans popular și momente muzicale. Nu în ultimul rând, pe 28 februarie, 1 martie și 2 martie, Biserica Ortodoxă Română “Pogorârea Sfântului Duh și Ștefan cel Mare” din Viena și ICR Viena au organizat târguri de Mărțișor.

     

    Editura Casa Radio participă la a cincea ediţie a festivalului internaţional de literatură pentru copii şi tineri, “Primăvară românească, pretutindeni!”, care se desfăşoară online în perioada 1-5 martie 2025. Organizat de Fundaţia Romanian Business School şi Şcoala Metropolitană ARC, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, festivalul se bucură anul acesta de o participare impresionantă a mai multor asociaţii, biblioteci, şcoli şi cluburi de lectură ale românilor din Canada, Islanda, Bulgaria, SUA, Franţa, Spania, Serbia, Cehia, Italia, Liban, Republica Moldova, Belgia și Iordania. Tematica acestei ediţii este “Continuitate şi schimbare în viaţa culturală a românilor de pretutindeni”.

    Festivalul este structurat pe trei dimensiuni: concursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească pentru elevi (8-11 ani şi 12-15 ani), momente artistice cu participarea unor muzicieni, actori şi scriitori profesionişti şi o serie de dezbateri, care îşi propun să acopere aspecte diverse din realitatea culturală complexă în care se manifestă scriitorii din diaspora, educatorii şi părinţii care doresc să păstreze limba şi civilizaţia română vii în inimile copiilor.

     

    Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău în colaborare cu Biroul Național al Agenției Universitare a Francofoniei din Moldova organizează o serie de proiecții cu filme românești în contextul Zilelor Francofoniei în Republica Moldova. Anul acesta, în perioada 4-21 martie 2025, la Bălți și la Chișinău vor fi prezentate 4 producții cinematografice noi, subtitrate în limba franceză: Warboy (2023, regia Marian Crișan), Anul nou care n-a fost (2024, regia Bogdan Mureșan), R.M.N. (2022, regia Cristian Mungiu) și De ce mă cheamă Nora când cerul meu e senin (2023, regia Carla Teaha).  Proiectul este organizat în colaborare cu instituții de învățământ care au ca obiect de activitate studiul intensiv al limbii franceze, respectiv Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți; Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”; Universitatea Tehnică a Moldovei; Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

     

     

  • Jurnal românesc – 24.02.2025

    Jurnal românesc – 24.02.2025

    Londra este cea de-a treia capitală din lume cu cei mai mulţi vorbitori de limbă română, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadoarea României în Marea Britanie, Laura Popescu. Aceasta a precizat că primarul Londrei, Sadiq Khan, a lăudat comunitatea română din Regat, care ajunge la peste 1,2 milioane de persoane. ‘Mi-a spus că românii îmbogăţesc semnificativ Londra, economic, cultural, spiritual, că sunt foarte bine pregătiţi profesional, fiecare în domeniul lui, că sunt harnici, că au o etică deosebită a muncii şi că sunt foarte rezilienţi’, a explicat diplomatul. Laura Popescu a adăugat că afecţiunea Regelui Charles al III-lea pentru România a determinat mulţi britanici să descopere, la rândul lor, frumuseţea ţării noastre. ‘Vizitele sale regulate şi implicarea activă în proiecte de conservare, ecoturism şi restaurare a satelor transilvănene au adus un plus de vizibilitate internaţională României. Prin prezenţa sa în România, prin mesajele de susţinere, a contribuit într-adevăr la aducerea ţării noastre pe harta mondială a turismului sustenabil’, a mai spus diplomatul. În 2025 se împlinesc 145 de ani de relaţii bilaterale România – Marea Britanie, iar cu această ocazie, spune ambasadorul, vor fi organizate, pe parcursul anului, mai multe evenimente, alături de Institutul Cultural Român din Londra.

    Scriitorul Radu Vancu reprezintă România, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Varşovia, la cea de-a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură Odesa (ILO), devenit itinerant ca urmare a războiului din Ucraina. Ediţia din acest an are loc în Polonia, în perioada 22 – 28 februarie, şi transformă Palatul Potocki din Piaţa Mare a Cracoviei într-un spaţiu de dialog pentru 22 de scriitori din 13 ţări, autori cunoscuţi atât pentru succesul cărţilor lor, cât şi pentru forţa şi claritatea vocilor lor civice. Potrivit ICR, pe 26 februarie, Radu Vancu se va întâlni cu publicul la un eveniment literar dedicat volumului său ‘Kaddish’, avându-l ca partener de dialog pe poetul şi traducătorul polonez, Jakub Kornhauser. Alături de Radu Vancu, vor susţine lecturi publice şi vor participa la dezbateri scriitori din Ucraina, Germania, Italia, Belgia, Austria, Lituania, Estonia, Peru, Spania, Elveţia şi Ţările de Jos. Acestora li se vor alătura nume importante ale literaturii poloneze contemporane. Lecturile publice şi dezbaterile, în limbile engleză, germană, ucraineană, română şi polonă, cu traducere, au loc între 24 şi 28 februarie. Până în prezent, aproape 300 de scriitori au luat parte la evenimentele din cadrul festivalului.

    Institutul Cultural Român Tel Aviv organizează şi găzduieşte expoziţia de sculptură intitulată ‘Brâncuşi, de la Târgu Jiu până în Israel’, care cuprinde lucrări ale artistului israelian Dan Reisner inspirate de sculptorul român Constantin Brâncuşi. Vernisajul expoziţiei, dedicată marcării Zilei Naţionale ‘Constantin Brâncuşi’, va avea loc pe 27 februarie. Un alt proiect al său propune re-crearea traseului parcurs de Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu la Paris, prin prisma omului contemporan şi a clişeelor de imagine legate de opera lui Brâncuşi. Acesta are, de asemenea, o lucrare inspirată din Coloana Infinitului a lui Brâncuşi, amplasată recent într-o zonă de companii high-tech din Tel Aviv.

    Cu ocazia Mărțișorului, Institutul Cultural Român de la Tokyo, în parteneriat cu Ambasada României în Japonia, organizează un eveniment ce combină muzica și arta vizuală. Acesta va avea loc pe 3 martie, la Ambasada României din Tokyo, și va include un concert susținut de interpreți români și vernisajul unei expoziții de mărțișoare handmade. Concertul va aduce pe scenă două nume remarcabile ale muzicii românești: Antonia Beteag – soprană, câștigătoarea anul trecut a Marelui Premiu al Romanian International Performing Competition Tokyo și Constantin Sandu – pianist concertist cu reputație internațională, profesor de pian și șef al Departamentului de Muzică la Școala Superioară de Muzică și Artele Spectacolului din Porto. În aceeași zi, va avea loc și vernisajul unei expoziții de mărțișoare realizate de un grup de elevi ai Colegiului Național de Arte „Nicolae Tonitza”. Expoziția, care va fi deschisă până la finalul lunii martie, reunește 30 de mărțișoare din ceramică, inspirate din simboluri tradiționale românești din diverse regiuni ale țării.

  • Muzică 100%

    Muzică 100%

    În luna Mărțișorului și a Zilei Internaționale a tuturor femininelor, frumoasa interpretă Dana Florian vine la MUZICĂ 100 %, numai la Radio România Internațional. Cântece jazz, despre iubire, flori, bucurie dar și aspecte sociale, toate cu inegalabil farmec și zâmbet de soare, proprii Danei Florian.
    Realizatoare: Olivia Sima

     

  • Mărţişorul. Tradiţie, artă sau comerţ

    Mărţişorul. Tradiţie, artă sau comerţ

    De la vremurile în care tinerii îşi legau un fir împletit alb cu roşu la încheietura mâinii ca semn al iubirii purtate a trecut mult timp. Timp în care firului împletit i s-au adăugat tot felul de pandantive, obiceiul diversificându-se. Tradiţia “Mărţişorului” este inclusă, din 2017, pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, în urma solicitării iniţiate de România, Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova, ţări în care există această sărbătoare străveche.

     

    La sfârşit de februarie şi în primele zile ale lunii martie, în zonele considerate cu vad comercial din marile oraşe ale României, creatorilor de mărţişoare li se oferă posibilitatea de a-şi vinde produsele, oferite doamnelor şi domnişoarelor la început de primăvară. Şi în acest an, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti a fost organizat Târgul Mărţişorului. Am vorbit pe tema mărţişorului cu mai mulţi creatori şi comercianţi de mărţişoare, în încercarea de a vedea cât mai este tradiţie, cât un mod de viaţă şi cât un obiect comercial.

     

    Din Mehedinţi, Bârlogeni a venit la târgul din capitală Teodore Adrian Negoiţă, care ne-a povestit:

    “Mărţişoare sub forma unor linguri miniaturale, cu motive populare româneşti şi cu un cuvânt în limba română, pentru că e foarte frumos să ne amintim limba noastră înainte de alte limbi pe care le vorbim, să vorbim limba română şi am zis să fie o amintire pentru mărţişor: şi motive tradiţionale şi un cuvânt românesc. Un al doilea model pe care l-am adus sunt opincuţele miniaturale, de asemenea cu un cuvânt românesc şi mai multe modalităţi de a fi prinse. Sunt făcute fără calapod, la mână liberă, totul este prins cu mâna şi la final se ambalează într-un pliculeţ ca să poată fi dăruit. Iar al treilea model, al treilea proiect pe care l-am avut au fost crucile cu răvaş, în care este denumirea crucii, o explicaţie despre ea, practic o iniţiere în arta tradiţională românească şi în cultura satului.”

     

    Teodore Adrian Negoiţă ne-a vorbit despre cum îşi asumă rolul de păstrător al tradiţiei:

    “Tradiţia, păstrarea ei ţine de noi, aşa că fiecare în parte trebuie să facă ce ţine de el, adică gestul corect de a se întoarce la origini. De exemplu la mărţişoarele mele nu au niciun sistem de prindere, aşa se făcea. Chiar clienţi mai în vârstă spun “bunica aşa făcea! Nu exista decât coasere pe haine sau prins la mână. Astea sunt cele tradiţionale.”

     

    Panaitescu Ioana, reprezentanta brandului Pasărea Măiastră Design, ne-a vorbit însă despre diversificarea modelelor:

    “Am venit la târg ca să îmi expun piesele, noua colecţie. Noua colecţie este în mare parte inspirată din cultura japoneză, avem broşe care sunt inspirate după păpuşile tradiţionale japoneze, numite Kokeshi, acelea sunt din lemn, dar acestea sunt din porţelan, ca să le dau o notă personală. Sunt din porţelan, pictate la 1220 de grade, pictate manual, au detalii cu aur şi platină. Procesul este unul complex, durează cam două săptămâni. Este o tradiţie japoneză combinată cu tradiţia românească, am zis să le combin. Este şi o sursă de venit.”

     

    Ruxandra Berde, de la Zuluf, ne-a spus: “Facem mărţişoare şi în timpul anului şi broşe, pe care le vindem în librării şi în florării. Este un moment în care lumea chiar caută obiecte drăguţe pe care să le ofere ca şi cadou şi ele rămân şi pot fi folosite şi în rest. Lumea şi le pune pe ghizdane, pe haine şi de obicei ele reprezintă persoana respectivă, pentru că sunt simboluri cu care se identifică. De exemplu, reprezintă un hobby, o pasiune, sau un animal preferat. Este adevărat că am diversificat tematica noastră de mărţişoare, poate din dorinţa de a face ceva un pic mai universal şi ceva care să rămână şi după 1 martie, pentru că, dacă am face doar floricele sau buburuze, sunt purtate o zi şi noi ne dorim să facem ceva care să aibă un scop mai util. Se vând foarte bine, mai ales la târgul acesta, pentru că este un târg cunoscut, care are o tradiţie.”

     

    Răzvan Supureanu, de la alelieruldecarte.ro, ne-a povestit că mărţişoarele sale reinterpretate au născut multe proiecte frumoase:

    “E de fapt “Atelierul de carte”, noi facem hârtie manuală, tipar manual, legătorie de carte, iar primăvara, de mulţi ani, am născocit mărţişorul plantabil, adică hârtia reciclată manual, în care introducem în masa hârtiei, nu deasupra, ci înăuntru, semniţe de plante şi acestea pot fi plantate. Se pun pe pământ, se acoperă cu un strat foarte fin de pământ şi se îngrijesc ca orice sămânţă.”

     

    Patrimoniul imaterial cuprinde tradiţii, expresii orale, practici sociale şi ritualuri, iar România are în prezent 7 elemente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii: “Ritualul Căluşului”, “Doina”, “Ceramica Tradiţională de Horezu”, “Colindatul de ceată bărbătească”, “Jocul fecioresc din România”, “Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei” şi “Mărţişorul”. În prezent, Comitetul de Evaluare al UNESCO analizează includerea a încă două dosare: “Tradiţii de creştere a cailor lipiţani” şi “Arta cămăşii cu altiţă”.

     

  • Jurnal românesc – 01.03.2024

    Jurnal românesc – 01.03.2024

    ***Preşedintele Klaus Iohannis a acceptat patru propuneri de numiri din partea Ministerului de Externe în funcţia de ambasadori ai României în Arabia Saudită, Croaţia, Japonia și Portugalia. La aceste misiuni posturile erau vacante. Sebastian Mitrache a fost propus ambasador în Arabia Saudită, Daniela Mihaela Cămărăşan – în Croaţia, Ovidiu Raeţchi – în Japonia şi Daniela Grigore Gîtman – în Portugalia. În stabilirea propunerilor de numiri în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României s-au avut în vedere criterii stricte de profesionalism, subliniază MAE. Ulterior audierilor în comisiile de specialitate din Parlamentul României şi obţinerii avizului acestora, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, preşedintele Iohannis va semna decretele de acreditare şi scrisorile de acreditare.

     

    ***Institutul Cultural Român marchează sărbătoarea Mărţişorului prin evenimente la New York, Stockholm, Varşovia, Lisabona, Nicosia, Tel Aviv, Veneţia, Madrid, Chişinău, Viena, Paris, Istanbul, Roma şi Londra. La Nicosia au loc, până pe 3 martie, ateliere de creaţie ale artistului iconar Radu Dincă. La ICR New York a fost programată, pentru 1 martie, o seară de performance, poezie şi fotografie. ICR Lisabona şi Ambasada României în Portugalia, în colaborare cu Institutul Limbii Române, organizează, sâmbătă, ateliere pentru copii, iar Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, sub patronajul Consulatului General al României la Trieste, organizează, tot sâmbătă, o expoziţie, un atelier de confecţionare de mărţişoare, un spectacol de teatru şi un recital muzical susţinute de copii din regiunile Veneto şi Friuli Venezia Giulia. La Chişinău, ICR sprijină organizarea concertului extraordinar ‘Fratz’, care va aduce pe 6 martie, pe aceeaşi scenă, formaţiile româneşti de rock Voltaj şi Zdob şi Zdub, în cadrul Festivalului Internaţional de Muzică ‘Mărţişor’ 2024. Iar ICR Tel Aviv va găzdui, pe 7 martie, un nou episod din seria ‘Voci feminine în cultura românească din Israel’, care le va avea ca protagoniste pe artistele israeliene originare din România Iris Dan (poetă şi traducătoare), Victoria Sara Dazin (prozatoare şi artistă vizuală) şi Beatrice Bernath (artistă vizuală şi poetă). Evenimentul va cuprinde şi un intermezzo muzical în interpretarea pianistei Liana Herman şi a sopranei Terry Gabor. Amintim că Mărţişorul a fost inclus în 2017 în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, după o candidatură comună a României, Bulgariei, Macedoniei şi Republicii Moldova.

     

    ***Marți 5 martie, Biblioteca Metropolitană din București va găzdui o dublă lansare de carte. Maestrul Eugen Doga își va lansa, în premieră națională, volumul “Viața e ca și o gamă în DO major”, apărut la editura Anamarol. Directoarea editurii – scriitoarea Rodica Elena Lupu – își va lansa, și ea, cartea “Eugen Doga – Un om între oameni”. Autor al celebrelor valsuri “Dulcea și tandra mea fiară” și “Gramofon”, considerate printre cele mai frumoase din toate timpurile, Eugen Doga a compus muzica a peste 100 de filme între care “Anna Pavlova”, “Șatra”, “Maria-Mirabela” sau “Lăutarii”, zeci de balete, precum și lucrări simfonice. Este, de asemenea, autorul unor lucrări muzicale de estradă. La evenimentul de marți, de la Biblioteca Metropolitană din București, compozitorul din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, va susține, de altfel, și un recital extraordinar.

     

    ***Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii şi ARTEXIM organizează o serie de conferinţe şi recitaluri pentru promovarea ediţiei a 19-a a Concursului Internaţional George Enescu în cele mai importante metropole europene. Turneul de promovare debutează luni, 4 martie, la Viena, cu un recital cameral susţinut de câştigătoarele ediţiei din 2022 a Concursului, violonista Maria Marica şi pianista Alexandra Segal, care va cuprinde lucrări de George Enescu, Franz Schubert, Claude Debussy şi Johannes Brahms. Recitalul va fi precedat de o conferinţă la care vor participa ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, directorul artistic al Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu – maestrul Cristian Măcelaru, Andreea Dincă, directorul Institutului Cultural Român din Viena şi Cristina Uruc, manager interimar Artexim. Concursul Internaţional George Enescu 2024, proiect cultural strategic finanţat de Guvernul României prin Ministerul Culturii, se va desfăşura, la Bucureşti, între 31 august şi 29 septembrie.

  • Tradiţia mărţişorului

    Tradiţia mărţişorului

    Venirea primăverii este marcată în România prin tradiții și obiceiuri vechi, transmise, cu grijă, de la an la an, din generație în generație. Chiar în prima zi calendaristică a primăverii, pe 1 martie, românii sărbătoresc Ziua Mărțișorului. Obicei străvechi, Mărţişorul este consemnat de etnologii începutului de secol XX atât la români, cât şi la bulgarii şi albanezii din Balcani.

    În România, în mediul rural, Mărţişorul era considerat un semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală. Aceştia îl agăţau, apoi, după 12 zile, într-un pom, pentru ca pomul să fie roditor sau la vite, ca acestea să fie sănătoase.

     

    Preluat de lumea urbană şi devenit modă, Mărţişorul poate fi inclusiv de argint sau aur, purtat drept podoabă la piept sau sub formă de colier.

     

    În 2017, Mărţişorul a fost înscris de către UNESCO în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma depunerii unui dosar multinaţional de către România, Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord.

    În România, au loc, în aceste zile, evenimente care marchează aceasă tradiție. În capitală și în alte orașe din țară se desfășoară târguri având ca temă mărțișorul. La București, la târgul “Poftim din România – Mărţişor de Bucureşti: Gusturi şi Meşteşuguri Româneştiˮ, vizitatorii sunt invitați să descopere autenticitatea şi frumuseţea meşteşugurilor româneşti.

     “Aici veţi fi întâmpinaţi de o atmosferă plină de veselie şi culoare, pregătită să vă încânte simţurile şi să vă deschidă inima către frumuseţile primăverii. Cei prezenţi vor putea admira şi achiziţiona cele mai frumoase şi autentice mărţişoare, creaţii handmade ale unor artizani pricepuţi, ii confecţionate cu măiestrie şi talent de meşteri populari, precum şi diverse obiecte sculptate în lemnˮ, susţin organizatorii.

    Tot la București, prima zi a primăverii aduce pe scena Sălii Radio un mărţişor muzical prin interpretarea de către Orchestra Naţională Radio a Simfoniei numărul 1, Simfonia primăverii, de Robert Schumann, sub conducerea muzicală a dirjorului italian David Crescenzi.

    În străinătate, Institutul Cultural Român marchează această sărbătoare prin evenimente de promovare a tradiţiilor româneşti dedicate începutului de primăvară care au loc la New York, Stockholm, Varşovia, Lisabona, Nicosia, Tel Aviv, Veneţia, Madrid, Chişinău, Viena, Paris, Istanbul, Roma şi Londra. ICR a programat, în aceste zile, concerte de muzică clasică,ateliere de confecţionare de mărţişoare, seri de performance, poezie și fotografie, expoziții, spectacole de teatru, difuzarea unor documentare despre simbolistica Mărțișorului.

  • Jurnal românesc – 27.02.2024

    Jurnal românesc – 27.02.2024

    ICR Venetia , eveniment cultural dedicat Mărţişorului
    ICR Venetia , eveniment cultural dedicat Mărţişorului

     

    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneția invită locuitorii şi vizitatorii acestui oraș, pe 2 martie, la sediul institutului, la un eveniment cultural dedicat Mărţişorului, coordonat de profesorii Adriana Ioana Opriş, Maria Gabriela Andras şi Mihaela Creţan, cadre didactice care au predat şi predau Cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească în sistemul public de învăţământ preuniversitar din Italia.

    Evenimentul este organizat în colaborare cu Institutul Limbii Române, sub patronajul Consulatului General al României la Trieste și va cuprinde o expoziție, un atelier de confecționare de mărțișoare, un spectacol de teatru şi un recital muzical susținute de copiii din Regiunile Veneto şi Friuli Venezia Giulia.

    Prin acest proiect, este promovată celebrarea Mărţişorului, sunt puse în evidenţă măiestria şi interesul copiilor în confecţionarea de mărţişoare. Sunt susţinute, totodată, extinderea colaborării profesorilor care predau Cursul de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească în sistemul public de învăţământ preuniversitar din Italia cu şcolile şi instituţiile culturale din România şi realizarea de evenimente culturale de însemnătate alături de misiunile diplomatice şi consulare ale României în această țară. Celebrarea Mărţişorului este un amplu demers de recuperare a tradiţiilor româneşti în spaţiile în care sunt prezente şi dinamice din punct de vedere cultural şi identitar comunităţile româneşti din Italia.

     

     

     

    ICR de la Varșovia marchează tradiția Mărțișorului printr-o campanie de diseminare a acestuia în rândul personalităților feminine, reprezentante ale instituțiilor de cultură, dar și din mediul instituțional, diplomatic și mass-media din Polonia. În acest sens, 100 de mărțișoare realizate artizanal vor fi oferite împreună cu o scrisoare în care sunt explicate istoricul, simbolistica și practicile din România privind data de 1 martie.

    Originile sărbătorii Mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Martie. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, alb și roșu. Din împletirea lor rezultă armonia atât de necesară vieții. Culorile alb și roșu au rămas până în zilele noastre simboluri ale prieteniei, prețuirii și respectului.

    Începând din decembrie 2017, tradiția străveche a Mărțișorului a fost recunoscută și inclusă în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității prin acceptarea dosarului transfrontalier coordonat de România și elaborat împreună cu Bulgaria, Macedonia de Nord și Republica Moldova, țări în care se mai întâlnește această tradiție. Mărțișorul este astăzi unul dintre cele mai populare obiceiuri românești.

     

     

     

    ICR și Ambasada României în Bulgaria susțin prezentarea producțiilor cinematografice românești la cea de-a 28-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Sofia. Deschiderea oficială a ediției din acest an va avea loc în data de 13 martie în capitala bulgară, iar proiecțiile din cadrul festivalului vor continua, până pe 31 martie, în orașele Plovdiv, Burgas și Varna. Cinematografia românească a fost prezentă în mod constant la Festivalul de la Sofia prin unii dintre cei mai valoroși regizori români.

    Acest prilej a adus, la edițiile din 2021 și 2022, premii regizorilor Cristi Puiu și Mihai Sofronea, dar și altor români ale căror filme au fost premiate la diferite secțiuni ale Festivalului.Programul include la fiecare ediție lucrări remarcabile din cinematografia contemporană, cât și opere cinematografice bulgare și din spațiul balcanic. Organizatorii sprijină, totodată, cooperarea între realizatorii locali de film și cei internaționali.  Pentru cea de-a 28-a ediție a festivalului organizatorii au selectat următoarele producții (coproducții) românești:”MMXX” de Cristi Puiu, “Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumi” de Radu jude, “Captura” de Adi Voicu, “Libertate” de Tudor Giurgiu si “Horia” de Ana-Maria Comănescu.

     

     

    Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” de la Chișinău susține organizarea concertului extraordinar “FRATZ”, care va aduce pe aceeași scenă două legendare formații românești de rock: “Voltaj” și “Zdob și Zdub“, în cadrul Festivalului Internațional de Muzică “Mărțișor”, ediția 2024. Evenimentul va avea loc la Chișinău, pe 6 martie.

    Festivalul Internațional de Muzică “Mărțișor”, cel mai mare eveniment muzical din Republica Moldova, începe pe 2 martie și este organizat de Ministerul Culturii de la Chișinău prin intermediul celor mai importante instituții cu profil muzical din subordine. “Mărțișor” va aduce pe scenele din Chișinău, dar și în alte 43 de localități din țară și în câteva orașe europene, colective artistice, interpreți și actori de valoare din R. Moldova, România, Italia, Grecia și Franța.

    Peste 60 de concerte vor avea loc pe întreg teritoriul Republicii Moldova.Pentru prima dată, în această primăvară, “Mărțișor” va ajunge și în comunitățile din diasporă.

    În perioada 6 martie – 12 aprilie, spectacolul “Steaua fără nume” de Mihail Sebastian (regie Alexandru Cozub) se va juca în orașele Cascais (Portugalia), Frankfurt (Germania), Madrid și Santander (Spania), Padova și Milano (Italia), Londra (Marea Britanie), Dublin (Irlanda) și la Bruxelles (Belgia). Evenimentulse remarcă în special prin diversitatea genurilor abordate (muzică clasică, populară, jazz, rock, folk, dans, teatru, operă etc.). Prima ediție a Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţişor” a avut loc în anul 1966.