Tag: masa

  • Masa de Paşte

    Masa de Paşte

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 5 săptămâni diferenţă faţă de Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri
    legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din
    domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi
    pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. După terminarea
    acestor pregătiri, înainte de slujba de Înviere, credincioşii ortodocşi merg la
    biserică cu coşuri în care se află ouă roşii, cozonac şi vin, în vederea
    sfinţirii acestora.


    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive
    fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi
    salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă,
    rinichi, ficat, plămâni, dar,
    pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot
    adăuga şi ficăţei de
    pui, toate acestea fierte şi tocate,
    amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate
    du piper. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă
    organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a
    pateului.


    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să
    servească la masa de Paşte şi ciorbă de
    miel. Pentru ciorbă alegem capul, oasele de pe
    pulpe, gâtul şi coada. Avem
    nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de
    o legătură de ceapă verde, de câteva
    boabe de piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel se pune la fiert într-o oală de 5-6
    litri. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează. Se lasă la fiert la
    foc mic, timp de o oră, după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un
    sfert de oră. În continuare, adăugăm borşul şi lăsăm să fiarbă încă 10 minute
    şi sărăm după gust. După ce am luat vasul de pe foc, se adaugă gălbenuşul de ou
    amestecat cu smântâna, omogenizăm şi acoperim cu capacul pentru a ţine caldă
    ciorba până in momentul servirii. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
    frunze de leuştean, tocate mărunt.

    După servirea ciorbei, masa de
    Paşte continuă cu
    friptura de miel, asociată, de obicei,
    cu garnitură de spanac. La desert, se serveşte pască şi cozonac.



  • Masa de Paşte

    Masa de Paşte

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 5 săptămâni diferenţă faţă de Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri
    legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din
    domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi
    pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. După terminarea
    acestor pregătiri, înainte de slujba de Înviere, credincioşii ortodocşi merg la
    biserică cu coşuri în care se află ouă roşii, cozonac şi vin, în vederea
    sfinţirii acestora.


    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive
    fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi
    salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă,
    rinichi, ficat, plămâni, dar,
    pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot
    adăuga şi ficăţei de
    pui, toate acestea fierte şi tocate,
    amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate
    du piper. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă
    organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a
    pateului.


    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să
    servească la masa de Paşte şi ciorbă de
    miel. Pentru ciorbă alegem capul, oasele de pe
    pulpe, gâtul şi coada. Avem
    nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de
    o legătură de ceapă verde, de câteva
    boabe de piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel se pune la fiert într-o oală de 5-6
    litri. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează. Se lasă la fiert la
    foc mic, timp de o oră, după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un
    sfert de oră. În continuare, adăugăm borşul şi lăsăm să fiarbă încă 10 minute
    şi sărăm după gust. După ce am luat vasul de pe foc, se adaugă gălbenuşul de ou
    amestecat cu smântâna, omogenizăm şi acoperim cu capacul pentru a ţine caldă
    ciorba până in momentul servirii. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
    frunze de leuştean, tocate mărunt.

    După servirea ciorbei, masa de
    Paşte continuă cu
    friptura de miel, asociată, de obicei,
    cu garnitură de spanac. La desert, se serveşte pască şi cozonac.