Radio România Internațional

Tag: masca protectie

  • Covid-19, în actualitate

    Covid-19, în actualitate

    Numărul oamenilor bolnavi de COVID-19 a crescut
    într-un ritm destul de alarmant, a avertizat managerul Spitalului
    de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva din Iaşi. Acesta a
    declarat că fenomenul poate fi explicat prin aglomeraţia din perioada
    concediilor şi prin numărul mic al persoanelor care se testează.

    Purtarea
    măştii de protecţie rămâne în continuare cea mai eficientă metodă de prevenţie,
    apreciază medicii. Ei mai recomandă testarea la primele semne de boală,
    evitarea spaţiilor aglomerate, a contactului cu persoanele infectate, spălarea
    mâinilor şi vaccinarea pentru a se evita formele severe ale maladiei

  • Decizii privind purtarea măştii de protecţie

    Decizii privind purtarea măştii de protecţie

    Curtea
    Constituţională a României a decis că ordonanţa de urgenţă adoptată în
    noiembrie 2020, prin care devenea obligatorie purtarea măştii de protecţie în
    spaţiile publice exterioare, este neconstituţională. Ordonanţa nu a avut avizul
    Consiliului legislativ, organ consultativ al Parlamentului, a explicat Curtea. Decizia
    CCR va intra în vigoare doar după publicarea ei în Monitorul Oficial. Executivul
    a anunţat că va lua o hotărâre în conformitate, de îndată ce va apărea
    motivarea hotărârii CCR. Aceasta survine într-un moment în care se discută
    despre relaxarea, dacă nu chiar eliminarea cvasitotală a restricţiilor. Specialiştii
    consideră, pe de altă parte, că purtarea măştii nu a reprezentat o restricţie,
    ci o cale, poate cea mai eficientă, de a preveni infectarea. Directorul medical
    al Institutului Matei Balş din capitală, Adrian Marinescu:

    Dintre măsurile care au prevenit
    infectarea – eu nu le numesc măsuri restrictive – de-a lungul pandemiei, în mod
    clar masca a fost cea care a fost cea mai eficientă; că vorbim de mască la
    interior în primul rând, că vorbim de mască la interior atunci când sunt zone
    aglomerate, când oamenii interferă, este clar că masca a făcut diferenţa, atât
    cât a putut să o facă, nimic nu este sută la sută. Şi atunci, dacă e să ne
    gândim din punct de vedere medical la ceea ce va urma, sigur, în mod logic, vom
    renunţa la mască în primul rând la exterior, pe urmă vom ajunge să nu mai
    folosim mască deloc şi nici celelalte reguli. Dar cred că trebuie să ne gândim
    şi, să fie foarte clar, ne-a trebuit în pandemie, ne-a trebuit până acum şi,
    dacă nu am fi avut aceste măsuri de prevenţie, explozia de cazuri ar fi fost
    clar mai mare şi atunci am fi avut mai multe vieţi pierdute    .

    Ministrul
    Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat că folosirea măştii are scopul de a proteja
    populaţia într-o perioadă când există o transmitere intensă a virusului. În ce
    priveşte mult aşteptata relaxare, pe care el însuşi a evocat-o, Rafila îndeamnă
    la precauţie. El spune că nu a sosit încă momentul, deoarece există zone
    dinamice economic unde transmiterea este favorizată. Alexandru Rafila:

    Bucureşti,
    Cluj, Timişoara, de fapt aici a fost şi incidenţa cea mai mare. Normal, până la
    urmă, să fie aşa pentru că sunt zone efervescente, cu foarte multă mobilitate
    şi lucrul ăsta favorizează transmiterea mult mai mult, de exemplu, decât
    într-un oraş mic sau într-o zonă rurală şi presiunea pe sistemul de sănătate
    este la fel de mare în aceste localităţi şi de aceea trebuie să fim precauţi;
    sigur, toţi ne dorim şi sigur în săptămânile următoare se va renunţa la o parte
    dintre restricţii, ulterior probabil se va renunţa şi la starea de alertă, dar
    lucrul ăsta trebuie făcut etapizat, în funcţie de modul în care sistemul de
    sănătate este supus la presiune. Nu putem să luăm măsuri care să pună în vreun
    fel în pericol viaţa oamenilor.     Ministrul Sănătăţii crede că până la
    sărbătorile de Paşte s-ar putea reveni în bună măsură la normalitatea dinaintea
    pandemiei.

  • Școala românească post-pandemie

    Școala românească post-pandemie

    Examenele naţionale se vor susţine la datele planificate cu prezenţa fizică, oricare va fi situaţia – a anunțat ministrul român al educaţiei, Sorin Cîmpeanu. El a precizat, la un post privat de televiziune, că vor fi organizate două sesiuni, atât la Evaluarea Naţională, cât şi la Bacalaureat. Pe 22 iunie începe Evaluarea Naţională. Elevii care nu se vor putea prezenta atunci la examen o vor face după două săptămâni de la această dată. Prima sesiune a Bacalaureautului va începe pe 28 iunie, iar a doua va fi la mijlocul lunii august. Mai mult, Sorin Cîmpeanu s-a declarat optimist în ceea ce priveşte începerea anului şcolar 2021/2022 pe data de 13 septembrie, cu prezență fizică la școală. Până atunci, Ministerul Educaţiei încurajează organizarea taberelor de vară în care să se facă şi ore remediale,pentru recuperarea materiei pierdute.

    Între timp, în România, doar 7% din numărul total de elevi mai participă la cursuri online, după ce la mijlocul săptămânii trecute au revenit fizic la şcoală aproximativ 100.000 de copii din clasele de gimnaziu și de liceu. Acest lucru a fost posibil după ce rata de incidență a cazurilor de Covid-19 din toate județele țării a scăzut sub unu la mie. Potrivit datelor oficiale, 270 de elevi din totalul celor peste 2,7 milioane care au putut merge fizic la şcoală erau confirmaţi săptămâna trecută cu Covid-19. Aceleași date arată că peste 55.000 de elevi de 16, 17 şi 18 ani s-au vaccinat până acum împotriva virusului. Sorin Cîmpeanu a adăugat că unul dintre lucrurile câștigate în această pandemie a fost îmbunătăţirea abilităţilor digitale ale elevilor şi profesorilor și conştientizarea importanţei predării digitale, acolo unde ea se potriveşte.


    Totuși, Sorin Cîmpeanu vorbește despre pierderile majore în ceea ce privește sistemul de învățământ:

    Pe lângă pierderile educaţionale, au fost dificultăţi în planul tulburărilor socio-emoţionale, tulburări, anxietate, sunt elemente prezente după această perioadă de criză în România, precum în orice alte ţări. Este corect, pierderile, deşi sunt foarte mari, nu pot fi recuperate în cele aproape cinci săptămâni de şcoală care au mai rămas. O recuperare trebuie să se încerce, însă sunt convins că nu sunt cadre didactice care îşi pot închipui că vor recupera multe luni în câteva săptămâni. Această recuperare trebuie să fie făcută gradual. În ceea ce privește profesorii, aceștia rămân în continuare cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată. Potrivit datelor oficiale, sunt circa 160.000 de angajaţi din învăţământ vaccinați până acum, iar ministrul Educaţiei anunță că se are în vedere organizarea unor caravane de vaccinare, în special în mediul rural, unde rata de imunizare în rândul cadrelor didactice este mai mică decât în mediul urban.