Radio România Internațional

Tag: masline

  • Limbă cu măsline

    Limbă cu măsline

    Unul dintre cele mai populare mâncăruri din
    bucătăria românească este, în mod surprinzător, limba cu măsline. Este
    surprinzător pentru faptul că în România nu sunt plantaţii de măslini, însă
    acest produs adus de sute de ani din ţinuturile însorite şi mai calde din sud,
    a fost combinat cu limbă de porc sau de vită şi cu sos tomat pentru a obţine,
    în final, o mâncare pe placul multor români, comparabilă cu tocăniţa de cartofi
    cu carne. Cine ştie, este posibil ca ea să fi fost inventată în bucătăria unui
    măcelar exasperat de faptul că limba, ca şi alte organe, nu era pe placul
    clienţilor care îi treceau pragul.


    Limba
    de vită sau mai mult limbi de porc trebuie spălate şi puse la fiert, după care
    trebuie îndepărtată pieliţa. În cea mai simplă formă, limba poate fi servită ca
    rasol, caz în care o punem la fiert, într-o oală cu apă curată, în care mai adăugăm
    câţiva morcovi, câteva rădăcini de pătrunjel şi câţiva cartofi întregi, dar
    curăţaţi de coajă, precum şi o ceapă. Se mai adaugă sare, după gust. După ce au
    fiert toate legumele, limba se porţionează şi se serveşte caldă, alături de
    legumele care au fiert, fie cu zeamă de lămâie, fie cu o cremă de hrean, fie cu
    mujdei de usturoi.


    După
    ce a fost fiartă şi curăţată, limba poate fi tăiată transversal în felii cu
    grosimea de un cm, care pot fi trecute apoi prin făină, ou bătut şi pesmet.
    După ce le prăjim în baie de ulei, obţinem limbă pane, care poate fi servită cu
    legume fierte sau cu o garnitură de cartofi prăjiţi.


    Pentru
    a pregăti această tocană de limbă cu măsline, trebuie să fierbem separat
    principalele ingrediente. După ce a fiert, limba trebuie tăiată transversal, în
    felii cu grosimea de un cm. Mai ales dacă sunt sărate, măslinele, cu sau fără
    sâmburi, negre şi mai mari, trebuie fierte în două … trei ape. Limba şi
    măslinele trebuie puse în proporţii egale. În continuare, tocăm una … două cepe
    pe care le călim uşor în ulei într-un vas, după care le stingem cu suc de roşii
    sau cu două … trei linguri de bulion şi cu puţină supă. Adăugăm măslinele şi
    feliile de limbă, amestecăm şi lăsăm la fiert pentru 20 de minute. Înainte de
    final punem piper negru măcinat, frunze tocate de pătrunjel şi, doar dacă mai
    este cazul, puţină sare. Este posibil ca măslinele să fi rămas totuşi puţin
    sărate, chiar dacă anterior au fost puse la fiert. Limba cu măsline poate fi
    servită rece ca aperitiv sau caldă împreună cu piure de cartofi, cu garnitură
    de orez sau cu paste sau, în lipsa unei garnituri, cu pâine.

  • Limbă cu măsline

    Limbă cu măsline

    Unul dintre cele mai populare mâncăruri din
    bucătăria românească este, în mod surprinzător, limba cu măsline. Este
    surprinzător pentru faptul că în România nu sunt plantaţii de măslini, însă
    acest produs adus de sute de ani din ţinuturile însorite şi mai calde din sud,
    a fost combinat cu limbă de porc sau de vită şi cu sos tomat pentru a obţine,
    în final, o mâncare pe placul multor români, comparabilă cu tocăniţa de cartofi
    cu carne. Cine ştie, este posibil ca ea să fi fost inventată în bucătăria unui
    măcelar exasperat de faptul că limba, ca şi alte organe, nu era pe placul
    clienţilor care îi treceau pragul.


    Limba
    de vită sau mai mult limbi de porc trebuie spălate şi puse la fiert, după care
    trebuie îndepărtată pieliţa. În cea mai simplă formă, limba poate fi servită ca
    rasol, caz în care o punem la fiert, într-o oală cu apă curată, în care mai adăugăm
    câţiva morcovi, câteva rădăcini de pătrunjel şi câţiva cartofi întregi, dar
    curăţaţi de coajă, precum şi o ceapă. Se mai adaugă sare, după gust. După ce au
    fiert toate legumele, limba se porţionează şi se serveşte caldă, alături de
    legumele care au fiert, fie cu zeamă de lămâie, fie cu o cremă de hrean, fie cu
    mujdei de usturoi.


    După
    ce a fost fiartă şi curăţată, limba poate fi tăiată transversal în felii cu
    grosimea de un cm, care pot fi trecute apoi prin făină, ou bătut şi pesmet.
    După ce le prăjim în baie de ulei, obţinem limbă pane, care poate fi servită cu
    legume fierte sau cu o garnitură de cartofi prăjiţi.


    Pentru
    a pregăti această tocană de limbă cu măsline, trebuie să fierbem separat
    principalele ingrediente. După ce a fiert, limba trebuie tăiată transversal, în
    felii cu grosimea de un cm. Mai ales dacă sunt sărate, măslinele, cu sau fără
    sâmburi, negre şi mai mari, trebuie fierte în două … trei ape. Limba şi
    măslinele trebuie puse în proporţii egale. În continuare, tocăm una … două cepe
    pe care le călim uşor în ulei într-un vas, după care le stingem cu suc de roşii
    sau cu două … trei linguri de bulion şi cu puţină supă. Adăugăm măslinele şi
    feliile de limbă, amestecăm şi lăsăm la fiert pentru 20 de minute. Înainte de
    final punem piper negru măcinat, frunze tocate de pătrunjel şi, doar dacă mai
    este cazul, puţină sare. Este posibil ca măslinele să fi rămas totuşi puţin
    sărate, chiar dacă anterior au fost puse la fiert. Limba cu măsline poate fi
    servită rece ca aperitiv sau caldă împreună cu piure de cartofi, cu garnitură
    de orez sau cu paste sau, în lipsa unei garnituri, cu pâine.

  • Mâncăruri cu praz

    Mâncăruri cu praz

    Pe măsură ce vremea se încălzeşte, în pieţe
    apar tot mai multe legume proaspete folosite în preparate specifice pentru
    postul Paştelui. Asemănător cu ceapa verde, dar ceva mai mare, prazul (leek -
    engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) este
    cultivat în special în Oltenia (provincie românească cuprinsă între Dunăre,
    Carpaţii Meridionali şi râul Olt), ajungând să se identifice cu această
    provincie. Unii întreprinzători din această provincie istorică au creat şi
    atestat produse precum caşcaval oltenesc cu praz şi telemea oltenească cu praz.
    Înainte de a vă prezenta câteva reţete în care prazul este vedetă, să menţionăm
    că este folosit nu numai în bucătărie, ci şi în expresii ale limbii române
    precum a mânca praz, echivalentă cu a spune minciuni şi adio şi-un praz
    verde atunci când este exprimată indiferenţa cuiva faţă de cineva, obiect sau
    situaţie.


    Prazul este
    folosit la multe mâncăruri, cea mai populară fiind o mâncare cu praz, măsline
    şi sos tomat. Din combinarea prazului cu mai multe rădăcinoase, precum morcov,
    telină şi păstârnac, se poate obţine supă, iar dacă folosim doar cartofi şi
    puţin unt, atunci se poate obţine chiar o supă-cremă de praz. În continuare vă
    prezentăm modul de preparare a ciorbei olteneşti de praz cu zeamă de varză.
    Avem neoie de 3 fire de praz, de două roşii sau o conservă cu cuburi de roşii,
    de un morcov, o rădăcină de pătrunjel cu frunze, de 200 de grame de fidea şi de un litru de zeamă de varză.
    Prazul trebuie tocat şi călit în puţin ulei. Dăm morvocul şi pătrunjelul pe
    răzătoare şi le călim împreună cu prazul. Stingem cu sucul de roşii din conservă şi punem legumele călite la
    fiert într-un vas în acre adăugăm doi litri de apă şi unul de zeamă de varză.
    După ce zarzavatul este fiert, adăugăm şi fideaua şi mai lăsăm 20 de minute,
    iar la final presărăm frunze tocate de pătrunjel.


    Un
    preparat atrăgător este prazul umplut cu orez sau ciuperci. Avem nevoie de
    câteva fire de praz, pe care le tăiem în bucăţi cu o lungime de câţiva
    centimetri. Le opărim, după care scoatem partea din interior, lăsând cele două
    inele de la exterior. Tocăm miezul firelor de praz şi călim uşor în ulei
    împreună cu câteva ciuperci tocate mărunt. Umplem cilindrii de praz cu această
    tocătură şi îi punem într-un vas în care turnăm apă şi suc de roşii şi îi lăsăm
    la fiert pentru circa 10 minute, după care introducem vasul la cuptor. Înainte
    de fi servit, presărăm frunze tocate de pătrunjel.

  • Mâncăruri cu praz

    Mâncăruri cu praz

    Pe măsură ce vremea se încălzeşte, în pieţe
    apar tot mai multe legume proaspete folosite în preparate specifice pentru
    postul Paştelui. Asemănător cu ceapa verde, dar ceva mai mare, prazul (leek -
    engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) este
    cultivat în special în Oltenia (provincie românească cuprinsă între Dunăre,
    Carpaţii Meridionali şi râul Olt), ajungând să se identifice cu această
    provincie. Unii întreprinzători din această provincie istorică au creat şi
    atestat produse precum caşcaval oltenesc cu praz şi telemea oltenească cu praz.
    Înainte de a vă prezenta câteva reţete în care prazul este vedetă, să menţionăm
    că este folosit nu numai în bucătărie, ci şi în expresii ale limbii române
    precum a mânca praz, echivalentă cu a spune minciuni şi adio şi-un praz
    verde atunci când este exprimată indiferenţa cuiva faţă de cineva, obiect sau
    situaţie.


    Prazul este
    folosit la multe mâncăruri, cea mai populară fiind o mâncare cu praz, măsline
    şi sos tomat. Din combinarea prazului cu mai multe rădăcinoase, precum morcov,
    telină şi păstârnac, se poate obţine supă, iar dacă folosim doar cartofi şi
    puţin unt, atunci se poate obţine chiar o supă-cremă de praz. În continuare vă
    prezentăm modul de preparare a ciorbei olteneşti de praz cu zeamă de varză.
    Avem neoie de 3 fire de praz, de două roşii sau o conservă cu cuburi de roşii,
    de un morcov, o rădăcină de pătrunjel cu frunze, de 200 de grame de fidea şi de un litru de zeamă de varză.
    Prazul trebuie tocat şi călit în puţin ulei. Dăm morvocul şi pătrunjelul pe
    răzătoare şi le călim împreună cu prazul. Stingem cu sucul de roşii din conservă şi punem legumele călite la
    fiert într-un vas în acre adăugăm doi litri de apă şi unul de zeamă de varză.
    După ce zarzavatul este fiert, adăugăm şi fideaua şi mai lăsăm 20 de minute,
    iar la final presărăm frunze tocate de pătrunjel.


    Un
    preparat atrăgător este prazul umplut cu orez sau ciuperci. Avem nevoie de
    câteva fire de praz, pe care le tăiem în bucăţi cu o lungime de câţiva
    centimetri. Le opărim, după care scoatem partea din interior, lăsând cele două
    inele de la exterior. Tocăm miezul firelor de praz şi călim uşor în ulei
    împreună cu câteva ciuperci tocate mărunt. Umplem cilindrii de praz cu această
    tocătură şi îi punem într-un vas în care turnăm apă şi suc de roşii şi îi lăsăm
    la fiert pentru circa 10 minute, după care introducem vasul la cuptor. Înainte
    de fi servit, presărăm frunze tocate de pătrunjel.

  • Mâncăruri din Oltenia

    Mâncăruri din Oltenia


    În această ediţie vă invităm în Oltenia. Un produs agricol specific Olteniei este prazul, care are o largă utilizare în preparatele
    specifice acestei provincii, o dovadă fiind aceea că unii producători de
    alimente din judeţul Dolj au primit, între altele, atestate pentru produse
    tradiţionale precum caşcaval oltenesc cu praz sau telemea oltenească cu praz.


    Cea mai populară mâncare, mai ales în perioadele
    de post, este cea de praz cu măsline. Avem nevoie de 4 … 5 fire de praz, 200
    de grame de măsline, ulei, sare şi pastă de tomate. În primul rând trebuie
    curăţat prazul şi tăiat în rondele cu o grosime de 3 … 4 centimetri. Prazul
    poate fi călit uşor în puţin ulei şi apoi pus la fiert în puţină apă cu sare,
    fie pus direct la fiert. Măslinele trebuie fierte separat, câteva minute, în
    una sau două ape, pentru a mai scoate sarea din ele. Măslinele sunt adăugate
    apoi în cratiţa în care fierbe prazul, se adaugă o lingură de pastă de tomate
    şi sare după gust. Este o mâncare care se poate realiza în circa jumătate de
    oră şi care, de obicei, se serveşte rece. În această mâncare se poate
    adăuga şi carne, obţinându-se, de exemplu, limbă de porc cu praz şi măsline.


    Prazul fiert în apă cu sare poate fi
    folosit şi ca bază pentru alte mâncăruri cu carne de pui sau cu peşte. De
    exemplu, pentru peşte cu praz la cuptor avem nevoie de 4 … 5 fire de praz,
    care trebuie curăţat, tăiat în rondele subţiri şi fiert în puţină apă cu sare,
    împreună cu un ardei gras, tăiat de asemenea, mărunt. În oala în care au fiert
    aceste legume trebuie adăugată o lingură de pastă de tomate, puţin ulei,
    busuioc şi mărar tocat mărunt, piper şi sare după gust. Se pune această
    compoziţie într-o tavă, iar deasupra ei, file de peşte. Se introduce la cuptor
    şi se lasă 20 … 30 de minute pănă când peştele capătă o culoare arămie.


    Sunt mâncăruri la care
    nu se foloseşte prazul, precum sarmalele în dovleac, tocana câmpenească sau tocana
    oltenească cu carne de
    vită şi cârnaţi. Pentru sarmalele în dovleac avem nevoie de un dovleac căruia i
    se îndepărtează seminţele din interior. Se călesc uşor în ulei două .. trei
    cepe tăiate mărunt, după care adăugăm o ceaşcă de orez şi puţină pastă de
    roşii. După ce compoziţia s-a răcit, amestecăm ceapa şi orezul cu un kg de
    carne tocată de porc, cu puţin piper râşnit şi cu sare după gust. Întindem foi
    de varză cărora le-am îndepărtat nervurile groase, punem acest amestec şi le
    rulăm obţinând sarmalele. Sarmalele trebuie fierte circa o oră, după care
    acestea sunt aranjate în interiorul dovleacului, punând printre ele bucăţi de
    costiţă afumată şi două – trei rămurele de cimbru. Dovleacul trebuie ţinut în
    cuptor timp de două ore, la foc mediu spre mic. Sarmalele se servesc imediat,
    cu smântână şi mămăligă, alături de un pahar de vin roşu, poate chiar un
    zaibăr, un soi cultivat în Oltenia.

  • Mâncăruri din Oltenia

    Mâncăruri din Oltenia


    În această ediţie vă invităm în Oltenia. Un produs agricol specific Olteniei este prazul, care are o largă utilizare în preparatele
    specifice acestei provincii, o dovadă fiind aceea că unii producători de
    alimente din judeţul Dolj au primit, între altele, atestate pentru produse
    tradiţionale precum caşcaval oltenesc cu praz sau telemea oltenească cu praz.


    Cea mai populară mâncare, mai ales în perioadele
    de post, este cea de praz cu măsline. Avem nevoie de 4 … 5 fire de praz, 200
    de grame de măsline, ulei, sare şi pastă de tomate. În primul rând trebuie
    curăţat prazul şi tăiat în rondele cu o grosime de 3 … 4 centimetri. Prazul
    poate fi călit uşor în puţin ulei şi apoi pus la fiert în puţină apă cu sare,
    fie pus direct la fiert. Măslinele trebuie fierte separat, câteva minute, în
    una sau două ape, pentru a mai scoate sarea din ele. Măslinele sunt adăugate
    apoi în cratiţa în care fierbe prazul, se adaugă o lingură de pastă de tomate
    şi sare după gust. Este o mâncare care se poate realiza în circa jumătate de
    oră şi care, de obicei, se serveşte rece. În această mâncare se poate
    adăuga şi carne, obţinându-se, de exemplu, limbă de porc cu praz şi măsline.


    Prazul fiert în apă cu sare poate fi
    folosit şi ca bază pentru alte mâncăruri cu carne de pui sau cu peşte. De
    exemplu, pentru peşte cu praz la cuptor avem nevoie de 4 … 5 fire de praz,
    care trebuie curăţat, tăiat în rondele subţiri şi fiert în puţină apă cu sare,
    împreună cu un ardei gras, tăiat de asemenea, mărunt. În oala în care au fiert
    aceste legume trebuie adăugată o lingură de pastă de tomate, puţin ulei,
    busuioc şi mărar tocat mărunt, piper şi sare după gust. Se pune această
    compoziţie într-o tavă, iar deasupra ei, file de peşte. Se introduce la cuptor
    şi se lasă 20 … 30 de minute pănă când peştele capătă o culoare arămie.


    Sunt mâncăruri la care
    nu se foloseşte prazul, precum sarmalele în dovleac, tocana câmpenească sau tocana
    oltenească cu carne de
    vită şi cârnaţi. Pentru sarmalele în dovleac avem nevoie de un dovleac căruia i
    se îndepărtează seminţele din interior. Se călesc uşor în ulei două .. trei
    cepe tăiate mărunt, după care adăugăm o ceaşcă de orez şi puţină pastă de
    roşii. După ce compoziţia s-a răcit, amestecăm ceapa şi orezul cu un kg de
    carne tocată de porc, cu puţin piper râşnit şi cu sare după gust. Întindem foi
    de varză cărora le-am îndepărtat nervurile groase, punem acest amestec şi le
    rulăm obţinând sarmalele. Sarmalele trebuie fierte circa o oră, după care
    acestea sunt aranjate în interiorul dovleacului, punând printre ele bucăţi de
    costiţă afumată şi două – trei rămurele de cimbru. Dovleacul trebuie ţinut în
    cuptor timp de două ore, la foc mediu spre mic. Sarmalele se servesc imediat,
    cu smântână şi mămăligă, alături de un pahar de vin roşu, poate chiar un
    zaibăr, un soi cultivat în Oltenia.

  • Praz umplut

    Praz umplut

    Pe măsură ce vremea se încălzeşte, în pieţe
    apar tot mai multe legume proaspete folosite în preparate specifice pentru
    postul Paştelui. Asemănător cu ceapa verde, dar ceva mai mare, prazul (leek -
    engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) este
    cultivat în special în Oltenia (provincie românească cuprinsă între Dunăre,
    Carpaţii Meridionali şi râul Olt), ajungând să se identifice cu această provincie.
    Unii întreprinzători din această provincie istorică au creat şi atestat produse precum caşcaval oltenesc cu praz
    şi
    telemea oltenească cu praz. Înainte de a vă prezenta câteva reţete în care prazul este vedetă, să menţionăm că este folosit nu numai în bucătărie, ci şi în
    expresii ale limbii române precum a mânca praz, echivalentă cu a spune
    minciuni şi adio şi-un praz verde atunci când este exprimată indiferenţa
    cuiva faţă de cineva, obiect sau situaţie.


    Prazul este folosit la
    multe mâncăruri, cea mai
    populară fiind o mâncare cu praz, măsline şi sos tomat. Din
    combinarea prazului cu mai multe rădăcinoase, precum morcov,
    telinăşi păstârnac, se poate obţine supă, iar dacă folosim
    doar cartofi şi puţin unt, atunci se poate obţine chiar o supă-cremă de praz. Pentru o supă de praz avem nevoie de 3 morcovi, de
    o ţelină, de un pâstârnac, de o rădăcină de pătrunjel, de 5 cartofi şi de
    jumătate de kilogram de praz. Se curăţă morcovii, ţelina, pătrunjelul şi
    păstârnacul şi se taie în bucăţi mai mari care se pun la fiert în apă cu puţină
    sare. După ce a fost curăţăt şi spălat, prazul este tăiat în rondele, fiind
    călit uşor într-o tigaie. Prazul este pus la fiert în oala de supă alături de
    celelalte legume şi de cartofi, tăiaţi cubuleţe. Se mai lasă la fiert circa 20
    de minute, se adaugă puţină sare şi, după ce a fost luată oala de pe foc, se
    presară deasupra frunze tocate de pătrunjel.


    Un
    preparat care are şi efect vizual este prazul umplut cu orez sau ciuperci. Avem
    nevoie de câteva fire de praz, pe care le tăiem în bucăţi cu o lungime de
    câţiva centimetri. Le opărim, după care scoatem partea din interior, lăsând
    cele două inele de la exterior. Tocăm miezul firelor de praz şi călim uşor în
    ulei împreună cu câteva ciuperci tocate mărunt. Umplem cilindrii de praz cu
    această tocătură şi îi punem într-un vas în care turnăm apă şi suc de roşii şi îi lăsăm la
    fiert pentru circa 10 minute, după care introducem vasul la cuptor. Înainte de
    fi servit, presărăm frunze tocate de pătrunjel.

  • Praz umplut

    Praz umplut

    Pe măsură ce vremea se încălzeşte, în pieţe
    apar tot mai multe legume proaspete folosite în preparate specifice pentru
    postul Paştelui. Asemănător cu ceapa verde, dar ceva mai mare, prazul (leek -
    engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) este
    cultivat în special în Oltenia (provincie românească cuprinsă între Dunăre,
    Carpaţii Meridionali şi râul Olt), ajungând să se identifice cu această provincie.
    Unii întreprinzători din această provincie istorică au creat şi atestat produse precum caşcaval oltenesc cu praz
    şi
    telemea oltenească cu praz. Înainte de a vă prezenta câteva reţete în care prazul este vedetă, să menţionăm că este folosit nu numai în bucătărie, ci şi în
    expresii ale limbii române precum a mânca praz, echivalentă cu a spune
    minciuni şi adio şi-un praz verde atunci când este exprimată indiferenţa
    cuiva faţă de cineva, obiect sau situaţie.


    Prazul este folosit la
    multe mâncăruri, cea mai
    populară fiind o mâncare cu praz, măsline şi sos tomat. Din
    combinarea prazului cu mai multe rădăcinoase, precum morcov,
    telinăşi păstârnac, se poate obţine supă, iar dacă folosim
    doar cartofi şi puţin unt, atunci se poate obţine chiar o supă-cremă de praz. Pentru o supă de praz avem nevoie de 3 morcovi, de
    o ţelină, de un pâstârnac, de o rădăcină de pătrunjel, de 5 cartofi şi de
    jumătate de kilogram de praz. Se curăţă morcovii, ţelina, pătrunjelul şi
    păstârnacul şi se taie în bucăţi mai mari care se pun la fiert în apă cu puţină
    sare. După ce a fost curăţăt şi spălat, prazul este tăiat în rondele, fiind
    călit uşor într-o tigaie. Prazul este pus la fiert în oala de supă alături de
    celelalte legume şi de cartofi, tăiaţi cubuleţe. Se mai lasă la fiert circa 20
    de minute, se adaugă puţină sare şi, după ce a fost luată oala de pe foc, se
    presară deasupra frunze tocate de pătrunjel.


    Un
    preparat care are şi efect vizual este prazul umplut cu orez sau ciuperci. Avem
    nevoie de câteva fire de praz, pe care le tăiem în bucăţi cu o lungime de
    câţiva centimetri. Le opărim, după care scoatem partea din interior, lăsând
    cele două inele de la exterior. Tocăm miezul firelor de praz şi călim uşor în
    ulei împreună cu câteva ciuperci tocate mărunt. Umplem cilindrii de praz cu
    această tocătură şi îi punem într-un vas în care turnăm apă şi suc de roşii şi îi lăsăm la
    fiert pentru circa 10 minute, după care introducem vasul la cuptor. Înainte de
    fi servit, presărăm frunze tocate de pătrunjel.