Tag: Master Plan

  • Le Master plan de transport de la Roumanie

    Le Master plan de transport de la Roumanie

    Le Master plan prévoit également 1.300 km dautoroutes, dont la construction coûterait 13,7 milliards deuros et 1.825 km de routes express, pour lesquelles il faudrait 9,9 milliards deuros. Dautres projets concernent la construction de voies transeuropéennes et transrégionales, la réhabilitation de 2.800 km de voies ferrées, 3 milliards deuros dinvestissements dans le secteur naval et le financement à hauteur de près dun milliard deuros des travaux de modernisation de laéroport international Henri Coandă de Bucarest, ainsi que des aéroports de Timişoara, Cluj-Napoca et Iaşi.



    Certains analystes considèrent dun œil plutôt méfiant ce plan, vu que la Roumanie ne dispose actuellement que dun peu plus de 700 km dautoroutes, dont 600 km construits après 1990. Ces projets dinfrastructure bénéficient toutefois de fonds européens, la Commission européenne devant leur allouer 6,8 milliards deuros dici 2020. Voici ce que déclarait Corina Creţu, commissaire européenne en charge de la politique régionale: « Du point de vue de la Commission, la priorité du Master plan consiste à réaliser dans les délais prévus les projets du réseau principal RTE-T, à savoir le Réseau transeuropéen de transport. »



    Marcel Boloş, directeur général au ministère roumain des Transports, nous en a fourni des détails: « Le Masterplan, ce document stratégique de développement de linfrastructure des transports, se doit de respecter les règles de la Commission européenne en la matière. Les réseaux connus dans le jargon du métier sous le nom de réseau central RTE-T, (Core Network) et réseau global RTE-T (Comprehensive Network) transitent par la Roumanie. Nous devons donc en tenir compte au moment où nous fixons le trajet dun certain tronçon dautoroute. Le réseau central doit être finalisé avant 2030, celui global à lhorizon 2050. Bref, largent européen va en priorité vers ces réseaux ou bien vers les segments dautoroutes que nous envisageons dans le cadre du Plan directeur des transports».



    Marcel Boloş a précisé que le Plan général des transports contient aussi les coûts préétablis pour les divers projets : « Justement, cest un élément auquel nous avons fait très attention ; lorsque les projets par exemple dautoroutes ou de routes express ont été identifiés, la règle prise en compte a été celle du coût préétabli. Dans le cas des autoroutes, le sujet le plus délicat et le plus débattu, nous avons travaillé en fonction de ce coût, de la forme de relief traversée par le tracé et du secteur de lautoroute dont il est question. Je prends un exemple concret ; le coût dun kilomètre en montagne a été de 20 millions deuros ; en zone de montagne et de colline, le kilomètre coûte 12 millions deuros. Si le tracé de lautoroute na traversé que des collines, le coût préétabli a été de 8 millions deuros, tandis quen région de plaine cétait 4 millions et demi le kilomètre. Jinsiste sur le fait que, pour chaque secteur dautoroute, nous avons fait le calcul en fonction de la longueur de la forme de relief et du coût préétabli pour arriver aux valeurs des projets identifiées dans le plan général. »



    La construction du tronçon dautoroute Piteşti – Sibiu, composante du corridor européen n°4, intéresse au plus haut degré les transporteurs et les conducteurs routiers roumains et étrangers. Marcel Boloş, directeur général au ministère des Transports: « Lélaboration de létude de faisabilité sera lélément le plus délicat, mais lexécution des travaux de construction est elle aussi délicate, surtout quil faudra construire, probablement pour la première fois en Roumanie, dans une région montagneuse et que le chantier pourrait sétendre sur 3 ou 4 ans. Si on fait le calcul, avec toute la bonne volonté possible, puisque nous voulons effectivement finaliser le corridor n°4, létude de faisabilité, plus les travaux, plus lappel à candidature prendront, grosso modo, entre 5 et 7 ans. »



    Un communiqué du gouvernement roumain précise que, pour la programmation 2014 – 2020, la Roumanie dispose de 6,8 milliards deuros de fonds pour les quatre secteurs de transport – routier, ferroviaire, naval et multimodal. Sy ajoutent 7 autres milliards deuros approuvés par le cabinet de Bucarest, qui ira les trouver dans des prêts publics et dans laccise sur les carburants, pour financer notamment les projets routiers, dont les autoroutes.( trad. Ileana Taroi, Mariana Tudose)

  • 04.06.2015

    04.06.2015

    Banque centrale – Le premier ministre roumain, Victor Ponta, le gouverneur de la Banque centrale, Mugur Isarescu et le ministère des finances, Eugen Teodorovici participent aujourd’hui à une conférence sur les opportunités des économies du sud-est européen, qui se déroule pour la deuxième année de suite à Bucarest. La conférence réunit plus de 300 participants de Roumanie, Croatie, Serbie, Albanie, Monténégro. Les principaux thèmes à l’agenda portent sur la possibilité de renouer avec la croissance économique dans le contexte économique global actuel, les effets des sanctions imposées à la Russie sur les pays du sud-est de l’Europe, la sécurité énergétique versus la dépendance face à la Russie, mais aussi sur la question des crédits non performants et les mesures adoptées pour faire augmenter l’absorption des fonds européens.

    Corruption – La Direction nationale anticorruption, soit le parquet roumain anti-corruption, annonce que Solomon Wigler, le conseiller personnel du maire de la capitale roumaine, Bucarest, Sorin Oprescu a reçu un pot de vin de 204 mille euros de la part d’un homme d’affaires en vue de l’initiation et du vote d’une série de décisions. M Wigler a été arrêté par les procureurs anticorruption pour trafic d’influence et sera présenté aux juges qui devront décider de son placement en détention provisoire. Selon le Parquet anticorruption, entre 2012 et 2015, le conseiller a demandé à plusieurs reprises un montant de 230 mille euros, avant de recevoir 204 mille euros de la part d’un homme d’affaires, témoin dénonciateur pour intervenir auprès de plusieurs responsables de la mairie. Il a laissé entendre qu’il exercerait son influence auprès d’eux en vue de l’initiation et du vote de plusieurs projets de décisions municipales.

    Transports – Le ministre roumain des transports, Ioan Rus, discute aujourd’hui à Bruxelles avec le commissaire européen aux transports, Violeta Bulc, sur des sujets d’actualité de la politique des Transports de l’UE et du Plan directeur de transports de la Roumanie. Celui-ci a également constitué le principal sujet de la réunion de mercredi du ministre des Transports avec la commissaire européenne aux politiques régionales, Corina Cretu. Elle a déclaré que les experts de la Commission européenne appréciaient les progrès enregistrés par la Roumanie dans l’élaboration du plan et a précisé que Bucarest possédait le modèle le plus avancé parmi les 22 Etats membres qui préparent en ce moment un tel document. La variante révisée du Master plan de Bucarest envoyée à la Commission européenne début mai prévoit la construction de plus de 1300 kilomètres d’autoroutes, pour un montant de 13,739 milliards d’euros, la construction de routes express, pour un montant total estimé à près de 10 milliards d’euros, de routes Trans-Regio et Euro-trans et de plusieurs périphériques.

    Tennis – Le double roumano-néerlandais Horia Tecău/Jean-Julien Rojer, tête de série no. 5, doit jouer aujourd’hui dans les demi-finales de Roland Garros contre Ivan Dodig de Croatie et Marcelo Melo du Brésil, troisième favoris de la compétition. La présence dans les demi-finales de la compétition est la meilleure performance du double Tecau/Rojer. Le double Horia Tecau/Katarina Srebonik de Slovénie a raté la présence dans l’épreuve de double mixte après avoir perdu mercredi le match contre les Américains Mike Byan/Bethanie Mattek-Sands.

  • Starea infrastructurii româneşti

    Starea infrastructurii româneşti

    Salariaţii de la Dacia-Mioveni, cea mai mare uzină a grupului Renault care fabrică, anual, 350 de mii de automobile, au ieşit, joi, în stradă, pentru a-şi exprima îngrijorarea privind posibila pierdere a locurilor de muncă. Fabricantul francez a anunţat, recent, că înregistrează pierderi din cauza infrastructurii româneşti de transport deficitare şi că, în 2020, va lua o decizie crucială dacă autostrada Sibiu-Piteşti nu va fi terminată. Lipsa unei infrastructuri rutiere bune în România a fost, până acum, motiv de nemulţumire şi pentru reprezentanţii Ford, care fabrică automobile la Craiova.



    Cei 8000 de protestatari de la Dacia au solicitat autorităţilor să-şi onoreze promisiunea privind construirea autostrăzii iar vicepreşedintele Sindicatului Dacia, Ion Iordache, a precizat că acţiunile sindicale s-ar putea radicaliza. Ion Iordache: ‘Scopul principal de care ne legăm vital viitorul este autostrada Piteşti-Sibiu. Am constatat, de-a lungul timpului, că suntem minţiţi de guvernul acesta şi de alte guverne, permanent, că se face această autostradă. Deja, Renault a anunţat că, în 2020, îşi va retrage interesul de la Dacia şi va fi prea târziu pentru noi să mai manifestăm.’



    Pe de altă parte, Blocul Naţional Sindical a cerut, joi, guvernului să organizeze o dezbatere care să ducă la adoptarea, în regim de urgenţă, a Master Planului General de Transport, în care să fie incluse, fără echivoc, soluţiile politice, strategice şi financiare pentru consolidarea unei infrastructuri de transport moderne, atât de necesară României.



    Premierul social-democrat, Victor Ponta, a făcut apel la încetarea protestelor şi a susţinut că ele îi pot face pe proprietarii fabricii să-şi mute producţia în altă ţară. Victor Ponta: ’Dacă o mai ţin în mitinguri, o să se mute producţia în Maroc. Eu ştiu foarte bine care este nivelul de salarizare la Dacia, ştiu foarte bine câte proiecte am sprijinit cu ajutor de stat şi fac un apel la raţiune din partea liderilor de sindicat. Nu uitaţi că Dacia are o variantă şi eu nu vreau să îi văd, din cauza grevelor şi sindicatelor, că se mută în altă parte. Haideţi să fim toţi raţionali şi o să fie bine.’



    În schimb, copreşedintele PNL, in opozitie, Alina Gorghiu l-a acuzat pe Victor Ponta de reducerea drastică a investiţiilor, pentru a obţine un excedent bugetar.



    Între timp, Ministerul Transporturilor a anunţat că, după o serie de observaţii ale Comisiei Europene, autostrada cu o lungime de 120 km şi un cost estimat de 1,6 miliarde de euro a intrat în Master Planul General de Transport al Romaniei pe primul loc şi are şanse reale de a fi terminată în 2020.

  • Investiţii europene în România

    Comisia Europeană are interes în construirea infrastructurilor în statele membre mai puţin dezvoltate şi care au nevoie ”stringentă” de dezvoltarea infrastructurii rutiere, a declarat, miercuri, la Cluj, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu.



    Reţeaua europeană principala de transport TEN-T are prioritate pentru Comisie, a spus oficialul de la Bruxelles, care a vizitat, miercuri, împreună cu ministrul român al transporturilor, Ioan Rus, un tronson al autostrăzii Sebeş-Turda, proiect care face parte din TEN-T. Aceasta ar urma să fie finalizată până la jumătatea anului viitor, va avea o lungime totală de 70 de km şi va asigura legătura dintre Autostrada Transilvania şi Culoarul IV european de transport care va duce la Marea Neagră. Pentru construcţia primului tronson al autostrăzii Sebeş-Turda, Comisia Europeană va aloca României aproximativ 150 de milioane de euro.



    Pe de altă parte, comisarul european pentru politici regionale a solicitat autorităţilor, forţelor politice şi societăţii româneşti să-şi asume Masterplanul naţional de transport, deoarece Comisia Europeană vrea să aibă garanţia stabilităţii, astfel încât proiectele majore în domeniu, care vor genera dezvoltarea ţării, să poată fi puse în practică. Infrastructura dezvoltată eficient şi durabil trebuie să fie o prioritate, dacă dorim să ne asigurăm că România este conectată la principalele coridoare de transport europene, a mai spus d-na Creţu. Ea a discutat cu ministrul Ioan Rus despre Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare.



    Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020, UE a alocat României în cadrul acestui program 9,5 miliarde de euro, pentru finanţarea unor proiecte din domeniul transportului, mediului şi energiei. Cei mai mulţi bani, 7,5 miliarde de euro, vor fi destinaţi dezvoltării infrastructurii de transport.



    România va avea acces la aceste fonduri după aprobarea de către Comisia Europeană a Master Planului General de Transport al României, care este aproape finalizat, a spus Rus. El a mai anunţat că, în perioada 2017 — 2018, va fi finalizată şi autostrada “Transilvania”., care face legătura între Braşov şi Borş localitate de la graniţa cu Ungaria.



    De asemenea, o parte din fondurile europene vor fi investite în cele 7 aeroporturi româneşti, care au statutul de aeroport internaţional, precum şi în reabilitarea căilor ferate. Ioan Rus a mai afirmat că autorităţile romane vor acorda o atenţie deosebită căii ferate rapide Bucureşti – Iaşi — Chişinău.



    Comisarul european pentru Politici regionale a afirmat că Master Planul general de Transport al României va fi aprobat de Comisia Europeană până la finalul lunii mai.

  • România şi fondurile europene

    Comisia Europeană va contribui până în 2020 cu 6,8 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură cuprinse în Masterplanul de Transport al României, a anunţat, marţi, la Bucureşti, comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, după discuţii cu ministrul de resort, Ioan Rus. Potrivit Dnei Creţu, Comisia Europeană este foarte interesată de Master Planul General de Transport al României, deoarece este un document strategic şi reprezintă o pre-condiţie pentru accesarea fondurilor UE pentru marile proiecte de transport în perioada 2014 — 2020.



    Corina Creţu: ”Din punctul nostru de vedere, al Comisiei, prioritatea numărul unu a Master planului este să asigure realizarea la timp în primul rând a proiectelor din cadrul reţelei principale TEN-T, reţeaua de transport transeuropeană”.



    În al doilea rând, a mai spus Cretu, Comisia se aşteaptă ca documentul să identifice proiectele cele mai importante pentru reţeaua TEN-T extinsă, proiecte care, la rândul lor, pot beneficia de finanţare europeană. Aceasta înseamnă că Master Planul-ul trebuie să implice proiectele cele mai importante din punct de vedere economic şi să se asigure că ele vor beneficia de susţinere financiară nu numai pentru realizare, ci şi pentru întreţinere, a explicat Creţu. Ea a subliniat că Masterplanul nu se referă doar la actuala perioada de finanţare, adică la următorii şapte ani, ci la dezvoltarea economică a României pentru următorii 15 – 20 de ani.



    Comisarul pentru politici regionale a mai spus că oficialii de la Bruxelles aşteaptă ca România să depună varianta finală a acestui document şi şi-a exprimat speranţa ca acesta să fie gata luna viitoare, astfel încât în mai să fie semnat Programul Operaţional Infrastructură Mare.



    La rândul său, ministrul transporturilor, Ioan Rus, a precizat că a fost elaborată lista de proiecte pe toate domeniile de transport, respectiv rutier, naval, feroviar, naval, aerian, cuprinse în Master Planul General de Transport. Potrivit acestuia, proiectele vor fi finanţate în proporţie de 25% cu bani europeni, 15% va fi cofinanţare de la bugetul de stat, iar diferenţa pina la 100% va fi asigurată din credite de la Banca Europeană de Investiţii şi BERD.



    În plus, a mai spus ministrul, a fost aprobată în Guvern o contribuţie suplimentară de şapte miliarde de euro astfel încât România să poată începe încă din 2015 un număr cât mai mare de proiecte. Rus a mai spus ca reprezentantii Ministerului vor avea discuţii tehnice. miercuri şi joi, la Bruxelles, cu oficiali ai CE pe marginea variantei finale a Master Planului de Transport al României şi a Strategiei de Implementare a proiectelor, documentul cheie care stabileşte prioritizarea proiectelor, etapizarea în timp şi structura surselor de finanţare pentru fiecare proiect în parte.

  • Die Woche 23.02.-27.02.2015 im Überblick

    Die Woche 23.02.-27.02.2015 im Überblick

    Präsident Klaus Johannis unternimmt Staatsbesuche in der Republik Moldau und in Deutschland



    Volle au‎ßenpolitische Agenda für den Rumänischen Präsidenten Klaus Johannis in der vergangenen Woche. Dieser unternahm seine ersten Staatsbesuche seit der Amtsübernahme in der Republik Moldau und in Deutschland. Klaus Johannis führte Gespräche mit seinem moldauischen Gegenüber Nicolae Timofti und dem deutschen Joachim Gauck, mit dem Ministerpräsidenten in Chişinău, Chiril Gaburici, bzw. mit Bundeskanzlerin Angela Merkel. In Chişinău betonte der Präsident die Unterstützung Rumäniens für die Ex-Sowjetrepublik Moldau auf ihrem europäischen und demokratischen Weg. Seinerseits versprach Nicolae Timofti, dass die Umsetzung der Reformen in der Justiz, die Korruptionsbekämpfung und die wirtschaftliche Entwicklung weiterhin Prioritäten der Regierung in Chişinău bleiben.



    In Berlin betraff die Diskussionsagenda von Johannis mit den deutschen Vertretern überwiegend die bilaterale Zusammenarbeit und den Schengen-Beitritt Rumäniens. Der rumänische Staatschef hob das bedeutende Entwicklungspotential der wirtschaftlichen Partnerschaft zwischen den beiden Ländern, durch die Steigerung der Inverstitionen und des Handelsaustausches hervor. Hinsichtlich des Schengen-Beitritts von Rumänien rechne Rumänien mit deutscher Unterstützung für die Auffindung von Lösungen, die Fortschritte bei der Erreichung dieses Ziels möglich machen sollen. Bundeskanzlerin Angela Merkel konnte sich hinsichtlich eines möglichen Schengen-Beitritts noch in diesem Jahr nicht äu‎ßern. Die Lage in der Ukraine wurde von dem rumänischen Präsidenten sowohl in Chişinău, als auch in Berlin angesprochen. Klaus Johannis, Nicolae Timofti und Angela Merkel äu‎ßerten erneut ihre Besorgnis über die Entwicklung der Krise in der Ukraine, die die Stabilität und die Sicherheit in der Region beeinträchtigen könnte.




    Rumänien erarbeitet Verkehrs-Master-Plan für die kommenden 15 Jahre



    Am Mittwoch hat die Bukarester Exekutive die endgültige Variante des Nationalen Verkehrsplans für Rumänien angenommen. Dadurch wurde bis 2030 eine notwendige Finanzierung von über 45 Milliarden Euro für Projekte in den Bereichen Stra‎ßen und Schieneninfrastruktur, Schiffs- und Flugverkehr sowie intermodale Verkehrsprojekte festgelegt. Der Master-Plan sieht unter anderen den Bau von 1.300 Km Autobahnen, 1.800 Km Schnellstra‎ßen, und rund 3.000 Km Transregio-Stra‎ßen vor. Hinzu kommt die Modernisierung von 3.000 Km und Elektrifizierung von 425 Km Eisenbahnstrecken sowie die Entwicklung neuer Hochgeschwindigkeitsstrecken. Im Bereich Schiffverkehr sollen 750 km Wasserstra‎ßen gebaut und 12 Häfen modernisiert werden. Auch die Luftfahrt wird nicht ausgelassen. Dabei sollen 14 Flughäfen modernisiert werden. Die ersten Beratungen der Europäischen Kommission über den Verkehrs-Master-Plan Rumäniens finden zwischen 9.-13. März statt, so Verkehrsminister Ioan Rus. Sollten sie aus Brüssel grünes Licht erhalten, so können dann die Bukarester Behörden EU-Strukturfonds im Rahmen des Operationell-Sektoriellen Programms Gro‎ße Infrastruktur beantragen.




    EU-Kommission verwarnt Rumänien im Wirtschafts- und im Steuerbereich



    Die Steuerpolitik Rumäniens magelt an Beständigkeit, Vorhersagefähigkeit und strategischer Planung. Au‎ßerdem bleibt der Erhebungsstand der MWSt weiterhin ein Grund zur Besorgnis, hei‎ßt es im Fortschrittsbericht 2015 der Europäischen Kommission für Rumänien, der am Donnerstag, in Brüssel veröffentlicht wurde. Einen Tag davor hatte die Europäische Kommission beschlossen, das Diziplinarverfahren wegen Wirtschaftsungleichgewichte gegen Rumänien und Portugal einzuleiten. Diese sind zwei der 16 EU-Länder, die im November 2014 mit wirtschaftlichen Ungleichgewichten befunden wurden. Der zuständige europäische Kommissar für Wirschafts- und Währungsfragen, Pierre Moscovici, erklärte, ein Grund für die Einschlie‎ßung Rumäniens in diese Liste sei der Beschluss der Bukarester Behörden, ab 2015 auf das externe Finanzunterstützungsprogramm zu verzichten. Laut einer Mitteilung der Europäischen Kommission verzeichnet Rumänien makrowirtschaftliche Abweichungen, die Überwachung benötigen und für welche Ma‎ßnahmen getroffen werden. Während der drei hintereinanderfolgenden Programme mit der EU und dem IWF wurden die externen und internen Abweichungen beträchtlich gemindert. Dennoch erfordern die Risiken infolge der deutlich negativen Entwicklung der ausländischen Investitionen und der mittelfristig niedrigen Exportfähigkeit Aufmerksamkeit. Darüber hinaus, auch wenn die Stabilität des Finanzbereichs beibehalten wurde, bleiben externe und interne Schwächen des Bankensektors erhalten.




    Rumänische Antikorruptionsbehörde schreibt schwarze Zahlen in die Bilanz für 2014



    2014 war für die Nationale Antikorruptionsbehörde (DNA) ein Rekordjahr, wenn wir uns auf die Leistung der Staatsanwälte und auf das Vertrauen der Bevölkerung gegenüber dieser Institution beziehen, so die DNA-Leiterin Laura Codruţa Kövesi beim Vortrag der Bilanz dieser Anstalt. Laut dieser hätten die Antikorruptionsstaatsanwälte letztes Jahr 4.100 Akten zu Ende geführt. Au‎ßerdem wurde die höchste Zahl an Würdenträgern, die in einem Jahr untersucht wurden, verzeichnet. Die endgültigen gerichtlichen Urteile haben 2014 Beschlagnahmungen und die Wiedergewinnung von Gütern in Höhe von über 310 Millionen Euro, drei mal mehr als 2013, beschlossen. 86 Staatsanwälte arbeiten heute für die Nationale Antikorruptionsbehörde, genauso viele wie im Jahre 2002, als die Institution gegründet wurde. Das öffentliche Vertrauen in die DNA erreichte 2014 seinen Höchststand, sagte Kövesi. 2015 soll sich die Anstalt weiterhin mit den Korruptionsfällen auf hoher Ebene beschäftigen, versicherte sie. Die Prioritäten sollen auch die Betrüge im Bereich der öffentlichen Aufträge, die Benutzung auf betrügerischer Weise der europäischen Gelder, die Korruption im Geschäftsumfeld, in der Justiz, Bildung und Gesundheit betreffen.

  • Le plan directeur national des transports

    Le plan directeur national des transports

    La Roumanie européenne nécessite des travaux de modernisation, affirme le ministre roumain des transports, Ioan Rus, qui croit au retour dans le pays natal d’un nombre considérable d’ouvriers roumains ayant choisi, ces derniers temps, de travailler à l’étranger pour des salaires meilleurs. Le démarrage des travaux liés au Master Plan de transport pourrait les déterminer à faire ce pas, à l’instar des Portugais, qui, il y a 15 ans, regagnaient leur terre d’origine, attirés par l’opportunité d’embauche qu’offraient les travaux dans l’infrastructure nationale. Le cabinet de Bucarest a approuvé mercredi la variante finale du Plan directeur national des transports. Ce document de portée stratégique pour la Roumanie stipule le financement à hauteur de 45 milliards d’euros, d’ici 2030, des projets des infrastructures de transport routier, ferroviaire, naval, aérien et multimodal. Ce dernier consiste en l’utilisation de deux modes de transport différents.



    Le ministre roumain des transports, Ioan Rus, détaille les principaux indicateurs pris en compte dans la modernisation du secteur routier: « Pour le transport routier: 1.300 Km d’autoroutes et une enveloppe de 13,7 milliards d’euros; voies rapides — 1.825 km, et 9,9 milliards d’euros; routes Transregio — 2.870 km, et 1,6 milliards d’euros; routes européennes TransEuro — 343 km, et 190 millions d’euros. »



    Dans le secteur des transports ferroviaires, le master plan prévoit des travaux de modernisation, l’électrification de voies ferrées et l’élargissement du réseau de lignes à grande vitesse. En matière de transport naval, on envisage d’investir près de 4 milliards d’euros dans l’aménagement de voies navigables et la modernisation des ports. Le secteur des transports aériens bénéficiera, lui, d’un montant total de 1,3 milliards d’euros d’investissements.



    Avec ce Master Plan de transport, la Roumanie franchit une nouvelle étape et adopte une nouvelle vision, selon laquelle la priorité est donnée aux projets répondant aux critères européens de performance économique, de connectivité et d’investissements, affirment les autorités de Bucarest, dont l’inertie, la lenteur et le désintérêt ont maintes fois fait l’objet de vives critiques. L’estimation financière du Plan directeur national des transports sera soumise aux Commissions parlementaires réunies des transports, avant d’être envoyée à la Commission européenne, dont les premiers débats à ce sujet sont prévus pour les 9 et 13 mars. Si elle reçoit l’aval de Bruxelles, la Roumanie pourra lancer les démarches lui permettant d‘accéder aux fonds structurels via le Programme Opérationnel Sectoriel « Grande Infrastructure ». (Trad. : Mariana Tudose)

  • Autostrăzile din România

    Cu doar 700 km de autostradă construiţi în ultimii 25 de ani, Romania se află pe ultimele locuri în rândul statelor din sud-estul Europei din punct de vedere al densităţii drumurilor. Or, fără investiţii în autostrăzi, ţara nu are cum să se dezvolte.



    Marţi, ministrul transporturilor, Ioan Rus, a prezentat priorităţile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru perioada 2015-2016 şi Master Planul de Transport al României până în anul 2030. Documentul a fost lansat în toamna trecuta şi s-a aflat în dezbatere publică.Potrivit lui Rus, reţeaua autostrăzilor din România va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016. El a precizat ca, în ultimii ani, nu lipsa banilor a fost principala cauză a slabei dezvoltări a infrastructurii rutiere, ci ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor. Rus a anunţat trecerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în subordinea Ministerului Transporturilor, companie ce va avea şi un plan de management.



    Ministrul a explicat că investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere vor fi asigurate din finanţări europene de 6 miliarde euro (incluzând cofinanţarea naţională), acciza la motorină, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private (4 miliade euro) şi credite de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială.



    Prin programele cu finanţare europeană, România are la dispoziţie 1 miliard euro pentru perioada de alocare 2007-2013 şi 5 miliade euro pentru intervalul 2014-2020. Comisia Europeană a decis să acopere din Fondul de Coeziune costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă-Constanţa din Autostrada Soarelui, de aproape 306 milioane de euro.



    Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a propus semnarea unui acord politic, convenit pentru minimum zece ani, privind aplicarea Planului General de Transport al României, acord similar celui referitor la finanţarea apărării, semnat recent. Ponta a explicat că, în lipsa unui astfel de document, Master Planul nu ar avea şanse de reuşită, întrucât constructorii au nevoie de garanţii de finanţare pe termen lung. Victor Ponta: ”Acest Master Plan agreat şi cu respectarea condiţiilor puse de Comisia Europeană, mai are nevoie de un pas esenţial altfel va rămâne sub forma acestor planşe. Ca să avem un Master Plan de succes, trebuie ca, aşa cum am făcut azi şi am semnat toţi un acord naţional pe zece ani pentru finanţarea apărării, să avem un acord pe zece ani pentru acest Master Plan. Dacă nu îl avem, nu are rost să vă apucaţi de treabă”.



    Master Planul de Transport al României propune construirea până în 2030 a peste 700 de kilometri de autostradă şi a aproximativ 1.800 de kilometri de drumuri expres, proiecte evaluate la aproape 30 de miliarde de euro.

  • Jurnal românesc – 2.10.2014

    Jurnal românesc – 2.10.2014

    În România, peste 450.000 de studenţi au început, miercuri, noul an universitar. În număr mai mic faţă de anii trecuţi, studenţii acuză creşterea taxelor, desfiinţarea unor facultăţi sau specializări, precum şi subvenţia mică de la stat pentru transport. In marile centre universitare locurile în cămine sunt insuficiente. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că, datorită sumelor primite la ultima rectificare bugetară, vor reuşi să finanţeze bursele de practică pentru studenţi, transportul acestora, precum şi unele proiecte de cercetare. Noul an debutează cu o serie de modificări legislative, cum ar fi reintroducerea doctoratelor la frecvenţă redusă şi posibilitatea universităţilor de a organiza colegii postliceale.



    Master Planul General de Transport, document strategic pe baza căruia România poate primi finanţare europeană pentru marile proiecte de infrastructură este supus dezbaterii publice în luna octombrie. Conform documentului, care stă la baza planificării investiţiilor în transporturi pentru perioada 2014 — 2030, România ar mai avea nevoie de 656 de kilometri de autostradă, care se vor adăuga celor 644 existenţi şi 2.226 de kilometri de drumuri expres. Costurile estimate pentru realizarea celor 656 km de autostrăzi, până în 2030, se ridică la 6,5 miliarde de euro, iar pentru drumurile expres – 17,5 miliarde de euro, ambele fără să fie luată în calcul TVA. Investitorii strategici, precum constructorii auto Ford şi Renault, prezenţi de mulţi ani în România, s-au plâns în repetate rânduri de infrastructura rutieră precară, care, dacă ar fi modernizată, ar putea contribui şi la dezvoltarea turismului românesc.



    Aproximativ 30 de mii de pensionari beneficiază, de la 1 octombrie, de anularea obligaţiei de a da înapoi banii în plus proveniţi din calcularea greşită a pensiilor. 65 de milioane de lei (14,7 milioane de euro) ar fi trebuit să dea pensionarii înapoi, din cauza erorilor de calcul descoperite prea târziu, dar bugetul nu va avea de suferit, au dat asigurări autorităţile de la Bucureşti. Pe de altă parte, Parlamentul a aprobat scutirea de la plata unor sume datorate statului şi în cazul a peste 1.100 de medici de familie. Cadrelor medicale li se impusese achitarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare a cabinetelor, după ce s-au constatat neconcordanţe în calcularea acestora. Recent, şi aproximativ 12 mii de mame au fost vizate de amnistia fiscală. Ele ar fi trebuit să returneze sumele obţinute suplimentar, dar nejustificat, în perioada în care au încasat indemnizaţia de creştere a copilului. Obligaţiile de plată se anulează însă doar cu condiţia ca sumele necuvenite să nu fi fost obţinute prin depunere de declaraţii sau documente false.



    România se află pe locul 41 într-un clasament privind calitatea vieţii pentru persoanele în vârstă. Clasamentul analizează situaţia din aproape 100 de state şi a fost prezentat de HelpAge International, o reţea de organizaţii care îi sprijină pe cei vârstnici. Norvegia a fost desemnată ţara în care e cel mai bine să îmbătrâneşti, urmată de Suedia, Elveţia, Canada şi Germania. Pe ultimele locuri în clasament sunt Mozambic şi Afganistan. Raportul estimează că, până în 2050, o cincime din populaţia lumii va avea peste 60 de ani. În România, deja peste 20% din populaţie a atins această vârstă. Raportul estimează că procentul va trece de 36 până în 2050.

  • Rumänien erarbeitet neuen Transport-Masterplan

    Rumänien erarbeitet neuen Transport-Masterplan

    Mit einer allgemein prekären Transportinfrastruktur, weit unter den Standards seiner etwas entwickelteren EU-Kollegen, versucht Rumänien nun, sich mithilfe von Gemeinschaftsgeldern, anzupassen. Die strategische Unterlage, anhand deren Rumänien europäische Finanzierung für seine Infrastrukturgro‎ßvorhaben erhalten kann, steht ab Mittwoch zur Debatte. Der Allgemeine Transport-Masterplan, mit einem Zeitfenster bis 2030, sieht im Grunde den Bau von über 650km Autobahn und 2.200Km Expressstra‎ßen, mit einer beträchtlichen finanziellen Beteiligung der EU, vor.



    Die Ziele scheinen extrem ehrgeizig, vor dem Hintergrund, dass zurzeit, nach mehrjährigen Bauarbeiten und zahlreichen nicht eingehaltenenen Versprechen, Rumänien nur 644Km Autobahn und keinen Km Expressstra‎ße hat. Einzelheiten über die Fianzierung des Mega-Vorhabens bietet Ministerpräsident Victor Ponta selbst: Der Transport-Masterplan wurde von einer internationalen Gesellschaft erarbeitet. Ich denke, es ist die grö‎ßte Gesellschaft der Welt, AECOM. Der besagte Plan bezieht sich auf das, was wir aus Kohäsionsfonds finanzieren können, die von der Europäischen Union zur Verfügung gestellt werden. Der Rest, wie die Transilvania Autobahn, wird aus dem Staatshaushalt finanziert, besonders aus dieser zusätzlichen Verbrauchssteuer. Alles was wir zusätzlich bauen also, finanzieren wir aus dem Landesbudget“.



    Die Unterlage nimmt sich unter anderen vor, die Autobahn Sibiu — Piteşti, die die Mitte mit dem Süden des Landes über eine Gebirgsgegend verbindet, in eine Expressstra‎ße umzuwandeln. Au‎ßerdem sollen die Eisenbahnrouten zwischen Bukarest und dem östlichen Iaşi, bzw. bis zur ungarischen Grenze, im Westen des Landes, modernisiert werden. Auch die Bauarbeiten an dem Kanal Bukarest-Donau sollen fortgesetzt werden. Auf Kostenebene sieht der Masterplan den Bau von über 650Km Autobahn für 6,3 Milliarden Euro zzgl. MwSt. und über 2.200Km Expressstra‎ßen für fast 17,5 Milliarden Euro, auch zzgl. MwSt. vor.



    Laut Fachleuten wäre die Wirtschaft, im Falle eines Ausbaus der Infrastruktur in dem geplanten Ausma‎ß, der Hauptnutznie‎ßer. Oft haben sich strategische Investoren, wie z.B. die bekannten Autobauer Ford und Renault, die seit vielen Jahren in Rumänien tätig sind, darüber beklagt, dass die vorhandene Stra‎ßeninfrastuktur ihre Geschäfte direkt beeinträchtigt. Dieselben Fachleute meinen auch, dass das Riesenpotenial Rumäniens in punkto Turismus, wegen der Transportinfrastruktur, weiterhin unausgeschöpft bleibt.