Radio România Internațional

Tag: masti

  • Botoșani

    Botoșani

    Ajungem azi în nord-estul României,
    într-o zonă mai puțin promovată și mai puțin cunoscută din punct de vedere
    turistic. Ne oprim în municipiul Botoșani, unde o cunoaștem pe Florentina
    Gheorghiță, directoarea Centrului național de informare și promovare turistică,
    care ne invită să cunoaștem și alte zone ale României, alte experiențe, zone
    mai puțin explorate până azi. Vă chemăm în județul geniilor,
    unde puteți cunoaște locurile pe unde au copilărit sau și-au purtat pașii patru
    titani ai culturii românești. Începem cu poetul Mihai Eminescu, continuăm cu
    marele istoric Nicolae Iorga, cu pictorul Ștefan Luchian și încheiem cu marele
    compozitor George Enescu. Pornind pe urmele lor, ajungem la casa memorială de
    la Ipotești, unde există un muzeu și lacul nuferilor. Apoi, călcăm pe urmele
    marelui George Enescu la Liveni, la Dorohoi, la Mihăileni, unde sunt case în
    care a trăit cu familia. Avem singurul muzeu Ștefan Luchian din țară, făcut la
    Ștefănești, cu niște exponate deosebite, unde se organizează și tabere de
    pictură pentru copii. Nu în ultimul rând, chiar în orașul Botoșani, se află
    casa memorială Nicolae Iorga, unde acesta a copilărit câțiva ani.


    Pe
    lângă turismul cultural, o altă ofertă bogată este reprezentată de turismul
    religios. Florentina Gheorghiță, directoarea Centrului național de informare și
    promovare turistică din Botoșani. Asemeni vecinilor noștri din
    Suceava, vă invităm să vă purtați pașii pe urmele mănăstirilor. Putem începe cu
    Agafton, cu Vorona, Coșula. Nu în ultimul rând, cei care ajung în Botoșani
    trebuie să știe că avem și noi o mănăstire și o biserică din vremea
    domnitorului Ștefan cel Mare. Acestea sunt restaurate și arată foarte bine. Orașul
    Botoșani va ieși în evidență prin centrul vechi, istoric, care a fost numit
    micul Leipzig. S-au păstrat multe clădiri vechi, iar dintre acestea 80% sunt
    restaurate. Tot în centru se află biserica unde a fost botezat poetul național
    Mihai Eminescu și locul nașterii acestuia. Acum avem un proiect prin care vrem
    să scoatem la iveală legendele vechiului centru. Se spune că tot orașul era
    străbătut de tuneluri și de beciuri care făceau legătura între toate casele
    încă din vremea invaziei tătarilor. Toți se ascundeau în aceste beciuri,
    inclusiv cu animalele. S-a început un proces de scanare și am găsit tuneluri la
    șase, opt metri adâncime. Sperăm să scoatem la iveală aceste povești pentru
    vizitatorii din următorii ani.



    După ce ați obosit
    plimbându-vă prin tot județul, sunteți așteptați la parcul acvatic. Florentina
    Gheorghiță. Cel de la noi se întinde pe 48 de hectare și este
    unic în România. Aveți locuri de relaxare la piscina acoperită sau descoperită.
    Vara sunt la putere toboganele, iarna avem acolo un patinoar acoperit. Avem
    terenuri de sport, perete de escaladă. Cei care nu sunt amatori de aceste
    experiențe se pot doar plimba pe aleile marelui parc, în liniște. Pot admira
    natura și se pot bucura de aerului Botoșaniului, aerul unui oraș verde după cum
    a fost declarat anul trecut.


    În Botoșani veți găsi meșteri populari care fac obiecte
    din ceramică, împletituri, sculpturi, măștile celebre pentru tradițiile de
    Crăciun, care încondeiază ouă de Paște și pictează pe sticlă. Pe lângă faptul
    că puteți vedea aceste opere de artă, meșterii populari vă invită să deprindeți
    și tainele meșteșugărești.


  • Raport privind produsele periculoase

    Raport privind produsele periculoase

    Operațional din 2004, sistemul
    european de alertă rapidă asigură schimbul de informații între statele membre,
    astfel, autoritățile putând să ia rapid măsura retragerii de pe piață a
    produselor semnalate ca fiind periculoase. Cel mai
    recent raport al Comisiei Europene privind acest sistem arată că numărul de
    acțiuni întreprinse de autorități în urma unei alerte este în creștere de la
    an la an.

    În 2019, autoritățile din 31
    de ţări participante la sistemul de alertă rapidă – statele membre ale UE, la
    care se adaugă Regatul Unit, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein – au lansat în
    sistem peste 2.200 de alerte privind produse periculoase, ceea ce a dus la
    luarea a aproape 4500 de măsuri. În procente, aceasta înseamnă o creștere de
    10% față de anul anterior și de 63% față de 2015 – primul an în care
    peste 50 la sută din notificările primite au declanșat acțiuni de urmărire pe
    piață. Acţiunile întreprinse variază de la
    retragerea sau distrugerea de către distribuitori şi comercianţii cu amănuntul
    a unui produs periculos – înainte ca acesta să ajungă la consumatori, la
    rechemarea produselor nesigure de la utilizatori.

    Potrivit unui comunicat al
    Executivului comunitar, în 2019 jucăriile au fost categoria de produse cu cele
    mai multe notificări, apoi automobilele, respectiv aparatele şi echipamentele
    electrice. De la izbucnirea pandemiei de coronavirus s-au înregistrat, de
    asemenea, alerte cu privire la măşti, combinezoane de protecţie, alerte privind
    dezinfectanți pentru mâini, dar și cu privire la lămpi UV (tuburi bactericide).

    Despre toate acestea am discutat cu europarlamentarul Maria Grapini, dar
    și despre măsurile pe care UE le are în vedere în continuare pentru evitarea
    prezenței pe piața sa internă a produselor periculoase:

    Sigur că sistemul de
    alertă a intrat într-un alt regim de lucru odată cu declanșarea pandemiei și au
    fost mai ales focusați pe materialele sanitare: măști, știți că s-au
    identificat – măști neconforme, substanțe de spălare, substanțe de
    dezinfectare, focusul a fost pe aceste produse care sunt utilizate în
    prevenirea infectărilor în masă.

    Dar și pe celelalte produse, pentru că noi mai
    avem de aplicat, de exemplu, din 1 aprilie 2021, regulamentul pe care l-am
    modificat anul trecut legat de anumite produse alimentare în care se găsesc
    acizi grași, care nu sunt nici minerale, nici vitamine și care se folosesc în
    produse foarte tentante pentru consum, mai ales pentru copii – popcorn, chipsuri,
    biscuiți, torturi preambalate, nu mai spun de margarină și alte creme.

    Avem
    extrem de mult de lucru legat de protecția consumatorului și de verificarea
    produselor în piață din aprilie 2021. Constatând acum cu pandemia că noi
    depindem de foarte multe importuri, materiile prime aproape toate sunt
    importate din țări terțe, comisarul pentru piața internă, dl Breton a propus o
    strategie prin care să recreăm lanțurile valorice pentru producerea, pe cât se
    poate, a produselor în piața internă. Să nu mai depindem de piețele terțe. Noi
    aici în Europa avem standarde de produs, verificăm conținutul cancerigen în
    anumite produse, dar la ce importăm și mai ales în anumite crize când nu mai ai
    timp să controlezi, cum a fost acum pandemia, e foarte periculos.

    De fapt, securitatea
    noastră, până la urmă, este în joc. Și atunci, s-a propus, pe de o parte,
    strategia de reindustrializare a UE și o refacere a lanțurilor valorice cu
    toate fazele de producție – de la materie primă la produsul finit – în
    interiorul pieței interne, aceasta pe termen lung. Iar pe termen scurt, pe
    lângă sistemul acesta de alertă, care verifică și intrările din piețe terțe,
    dar și calitatea produselor din interiorul piaței europene, sunt patru
    directive legate de calitatea produselor.

    Comisia
    va continua să modernizeze instrumentele incluse în sistemul de alertă rapidă
    pentru a încuraja consumatorii să consulte baza de date a alertelor, astfel
    încât deciziile lor de a cumpăra produse să țină cont de siguranța acestora.


  • Rezerva strategică europeană

    Rezerva strategică europeană

    Conform declarației președintei
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prima dată când Uniunea
    Europeană a creat o rezervă strategică comună de echipamente medicale prin
    mecanismul de protecţie civilă, rescEU, echipamente care au ajuns în statele cu
    cele mai multe cazuri de infectare cu noul coronavirus.


    Europarlamentarul Nicu
    Ștefănuță, raportor pe mecanismul european de protecție civilă, a susținut și
    promovat la nivelul Uniunii Europene crearea unei rezerve europene de
    echipament medical:


    În primul
    rând, Rezerva Strategică Europeană este un lucru nou, o inovație care nu a mai
    existat până acum în UE și de la începutul mandatului am luptat pentru a avea
    această rezervă strategică. Mi s-a părut foarte importantă pentru că oricând ne
    putem confrunta cu diverse probleme cauzate de criza climatică, ne putem
    aștepta la dezastre naturale, la incendii de pădure.

    După cum vedeți, avem
    iarăși un an foarte cald. În acest context mi s-a părut că o Rezervă Strategică
    Europeană ne-ar fi de mare folos. Pentru că nici un stat european, nici măcar
    Germania sau Suedia nu sunt suficient de bogate să gestioneze singure un
    eveniment de mari proporții. Și atunci le-am oferit colegilor mei această idee,
    de a constitui această rezervă strategică pentru a o folosi când este nevoie.
    Ea a fost subfinanțată, proiectul rescUE, destinat salvării Europei în situații
    catastrofale era subfinanțat, era vorba de aproximativ 400 de milioane de Euro
    pentru șapte ani, foarte puțini bani, iar acum luptăm pentru a obține mai multe
    fonduri.

    Inițial Comisia propusese 1, 4 miliarde, iar noi luptăm pentru a
    obține 5 miliarde. De ce sunt necesari acești bani? Pentru că este nevoie de
    avioane, de elicoptere, de personal medical calificat, de medicamente, mai
    ales. Ați văzut ce s-a întâmplat în primele faze ale pandemiei cu COVID 19 când
    nu am avut măști, ventilatoare, a trebuit să aștepăm și să depindem de
    importurile din China. Nu este normal, suntem cel mai bogat continent din lume
    și nu putem să ducem astfel crizele, trebuie să fim pregătiți pentru ele. Eu
    cred că cetățenii români și europeni se așteaptă ca noi să avem un plan B. Și
    când văd că nu avem un astfel de plan, devin dezamăgiți de UE.



    Pentru a preveni pe viitor
    confruntarea cu genul de crize ca cea declanșată de pandemia de coronavirus, și
    pentru acționa împreună, în calitate de state membre UE, europarlamentarul Nicu
    Ștefănuță consideră că ar fi necesară o comunitarizare a politicilor de
    sănătate din interiorul UE:

    În loc să avem o singură mare criză cu un singur mare răspuns european,
    am avut 27 de crize separate, ceea ce nu este normal. De aceea mă bucur că
    președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel
    au anunțat un nou efort de a pune
    împreună politicile de sănătate la nivel europen. Vă dați
    seama ce ar însemna asta pentru miile de oameni care suferă de cancer, de
    pildă.

    Acești oameni ar putea fi tratați mai bine în Vestul Europei sau ar
    putea face schimb de experiență și de practici, ar putea merge cu carnetul de
    sănătate scanat pentru a primi tratament în Austria, de exemplu, având tot istoricul
    medical. Prin comunitarizarea acestor politici, am putea face multe lucruri
    care ar ajuta cetățeanul european. La fel, am putea întări Cardul European de
    Sănătate, așa încât să nu mai fie o hârtie fără valoare.


  • Noi recomandări din partea Guvernului pentru perioada sărbătorilor

    Noi recomandări din partea Guvernului pentru perioada sărbătorilor

    Grupul de Comunicare Strategică a emis un nou document care conţine recomandări cu privire la perioada Paştelui, în special în privinţa cumpărăturilor şi a petrecerii sărbătorii alături de familie.



    Dacă aveți până în 65 de ani, încercați pe cât de mult posibil să evitați intervalul orar 11:00-13:00 pentru cumpărături. Este extrem de important ca persoanele din grupele de vârstă vulnerabile să folosească acest interval ca să-și achiziționeze alimentele necesare.


    ● Faceți o listă înainte de a pleca la cumpărături pentru a limita cât mai mult timpul petrecut în magazine sau piețe.


    ● Mergeți singur la cumpărături dacă este posibil și optați pentru un interval orar cu risc scăzut de aglomerație!


    ● Încercați să-i ajutați pe cei vârstnici sau vulnerabili din familie sau chiar pe vecinii dvs. din aceste categorii de risc. Mergeți dumneavoastră la cumpărături pentru ei dacă acest lucru este posibil.


    ● Folosiți masca de protecție și, dacă este posibil, mănuși chirurgicale în timpul pe care îl petreceți la cumpărături.


    Evitați aglomerațiile de la raft sau cozile din piețe și reveniți atunci când este mai liber! Producătorii și distribuitorii de alimente au dat repetate asigurări că nu există probleme cu stocurile din magazine și piețe.


    ● Încercați tot timpul să păstrați distanța fizică față de alte persoane din magazin sau din piață. Evitați orice contact direct.


    ● Respectați indicațiile personalului din magazine sau din piețe cu privire la distanțarea fizică sau la limitarea numărului de persoane din incintă!


    ● Este preferabil să optați pentru plata cu cardul pentru a nu intra în contact direct cu bancnote și monede.


    ● Apelați la cumpărăturile online în măsura în care aveți această opțiune!


    ● Este de preferat să dezinfectați ambalajele produselor cumpărate înainte de a le despacheta și să spălați fructele și legumele înainte de a le depozita.


    ● Purtați cu dumneavoastră șervețele nazale și dezinfectant pentru mâini și folosiți-le de fiecare dată când aveți nevoie.


    ● Dacă aveți simptome de răceală ușoară sau nu vă simțiți bine, evitați să mergeți la cumpărături sau în zone publice!


    ● Întotdeauna spălați-vă mâinile imediat ce intrați în casă!



    Petrecerea sărbătorilor:


    ● Petreceți zilele de Paște doar cu acei membri ai familiei împreună cu care locuiți în mod obișnuit.


    ● Evitați deplasările la rude, fie că sunt în aceeași localitate cu dumneavoastră, fie că locuiesc în alt oraș/comună.


    ● Nu faceți vizite și nu primiți musafiri în perioada sărbătorilor pascale chiar dacă în alți ani obișnuiați să faceți acest lucru.


    ● Și în zilele de Paște, ieșirile scurte sunt permise pentru activități fizice individuale în proximitatea locuinței și pentru toate celelalte motive prevăzute de ordonanțele militare.


    ● Se menține interdicția de a face grătare sau picnicuri în parcuri, păduri și orice alte zone publice.


    ● Toate recomandările anterioare privind distanțarea socială sunt menținute și este extrem de important să fie respectate pe deplin.


  • Industria română se reprofilează

    Industria română se reprofilează

    Companii
    private și de stat din România își unesc forțele pentru a combate una dintre
    cele mai grave pandemii cu care s-a confruntat vreodată omenirea, producând
    materiale sanitare de primă necesitate. Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a
    anunțat că în această perioadă mai multe companii pregătesc linii speciale de
    producţie pentru astfel de echipamente, iar începând de săptămâna viitoare, un
    milion de măşti chirurgicale vor putea fi produse pe zi în România. Totodată,
    un scanner termic de concepţie 100% românească a fost dezvoltat şi produs de
    industria naţională de apărare. Potrivit Ministerului Economiei, produsul,
    denumit CONDOR, poate fi folosit la controlul accesului în zone cu
    flux mare de persoane, pentru reducerea timpului de evaluare a stării febrile
    în locuri precum aeroporturi, metrou, frontieră, spitale sau instituţii
    publice.

    Amintim că industria naţională de apărare produce deja izolete,
    utilizate la transportul în siguranţă al persoanelor contaminate. Virgil
    Popescu a mai declarat că Ministerul Apărarii a pus la punct o metodă rapidă de
    certificare pentru firmele preocupate să producă noi aparate de ventilare
    mecanică, necesare pentru tratarea pacienţilor cu forme grave de COVID-19.
    Recent, la un post de televiziune, Virgil Popescu atrăgea atenţia asupra
    faptului că, atât România, cât şi întreaga Europă, sunt dependente de
    importurile din China şi sublinia că, după ce va trece această criză sanitară,
    economia românească va fi repornită şi va trebui complet regândită, astfel
    încât să fie produse pe plan intern materialele esenţiale în astfel de situaţii.
    În acest context, ministrul a făcut referire la un program de
    micro-industrializare, care a fost modificat şi orientat către producţia de
    materiale sanitare. El a anunțat granturi în valoare de 65 de milioane de lei
    (circa 13,5 milioane de euro) pentru 325 de companii care vor să-și reprofileze
    afacerea către producția de materiale sanitare.

    La o întâlnire cu
    reprezentanţii producătorilor şi distribuitorilor din industria farmaceutică,
    și premierul Ludovic Orban a reiterat că unul dintre obiectivele executivului
    în această perioadă este stimularea producţiei interne de medicamente, biocide
    şi echipamente medicale, astfel încât să fie redus riscul unor sincope în
    aprovizionare în situaţii de criză. Discuţiile s-au concentrat asupra măsurilor
    pentru asigurarea stocurilor şi aprovizionarea continuă cu medicamente atât
    pentru pacienţii infectaţi cu noul coronavirus, cât şi pentru pacienţii
    cronici, precum şi a necesarului de materiale şi echipamente sanitare pentru
    protejarea personalului medical. Prim-ministrul a salutat anunţul companiei de
    stat Antibiotice Iaşi cu privire la reluarea producţiei a două medicamente
    cerute de piaţă – respectiv paracetamol şi novocalmin. Ludovic Orban a mulţumit
    companiilor farmaceutice pentru donaţiile şi sprijinul oferite în această
    perioadă şi a dat asigurări că se lucrează la ‘simplificarea şi flexibilitatea’
    legislaţiei, astfel încât ‘gesturile de solidaritate să nu fie îngreunate de
    demersuri birocratice’.

  • Sistemul medical sub presiune

    Sistemul medical sub presiune

    În România creşte numărul medicilor,
    asistentelor şi infirmierelor care ameninţă cu demisia sau chiar au făcut acest
    gest. Teama de infectare cu noul coronavirus, dar şi lipsa, în multe cazuri, a echipamentelor
    de protecţie adecvate a dus la această situaţie ieșită din comun, la mai multe
    spitale din ţară. În ultimele zile, demisii s-au înregistrat la Spitalul de
    Psihiatrie şi Neurologie din Braşov, la spitalul CFR din Timişoara sau la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad. Aici, mulți au
    anunțat că vor să se pensioneze, iar zeci de angajaţi – medici, asistenţi, infirmieri,
    brancardieri, registratori medicali – pur și simplu și-au luat concediu
    medical, îngreunând foarte mult situația și așa extrem de complicată.

    Pentru a
    face faţă unui aflux de pacienţi infectaţi cu Coronavirus, conducerea
    spitalului din Arad a început să angajaze personal medical pe o perioadă
    determinată de 6 luni. În vreme ce unele cadre medico-sanitare speriate
    părăsesc sistemul, sunt şi oameni care, în pofida tuturor inconvenientelor, vor
    să rămână și să ajute. Este şi cazul asistenţilor medicali şi infirmierelor
    care fuseseră concediaţi de la Institutul de Psihiatrie Socola din
    cauza unor restricţii bugetare. Ei spun că vor să muncească şi cer să fie
    trimişi acolo unde este nevoie. Eforturi se fac, pe de altă parte, pentru
    redresarea situaţiei de la Suceava, unde, potrivit managerului
    interimar al celui mai mare spital din zonă, dr. Florin Filip, numărul
    persoanelor infectate cu noul coronavirus este de ordinul sutelor, iar
    personalul medical este subdimensionat, după ce majoritatea cadrelor medicale au
    fost infectate şi plasate în izolare.

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a transmis un mesaj de încurajare cadrelor medicale, dând
    asigurări că autorităţile fac tot ce
    trebuie pentru asigurarea echipamentelor de protecţie şi buna desfăşurare a
    activităţii.

    Klaus Iohannis: Ştim că vă este greu, dar sunteţi
    în prima linie. Noi toţi, românii, ne uităm la voi cu speranţă, cu încredere.
    Sunteţi linia de apărare a populaţiei împotriva acestei epidemii. Ştiu că nu
    este simplu şi ştim cu toţii că, din păcate, vor veni zile şi mai grele, dar
    avem încredere în voi, iar noi, autorităţile, politicienii, vom face tot ce
    este necesar pentru a vă asigura materialele de protecţie de care aveţi
    nevoie.

    Şeful statului a mai spus că autorităţile se ocupă cu
    prioritate de categoriile cele mai vulnerabile. Este nevoie de mai mulți bani
    pentru sistem, avertizează specialiștii. În 2017, cheltuielile cu sănătatea, în România, erau de 5,2% din PIB, acesta
    fiind cel mai mic procent înregistrat în rândul ţărilor din UE, aproape
    jumătate din media comunitară.

  • Măsuri de protecţie împotriva coronavirusului

    Măsuri de protecţie împotriva coronavirusului

    La Bucureşti, Ministerul
    Sănătăţii a anunţat mai multe măsuri pentru a preveni infectarea cu noul coronavirus.
    Toţi românii care revin în ţară din regiunile din nordul Italiei, unde este
    carantină pentru coronavirus, vor fi izolaţi timp de 14 zile. Decizia se va
    aplica atât în Bucureşti, cât şi în alte zone din ţară unde există centre de
    carantină. În Italia, ţară unde trăiesc foarte mulţi români, numărul
    îmbolnăvirilor cu noul coronavirus a crescut brusc şi a făcut victime. Oraşe
    întregi au fost puse sub carantină şi s-au închis şcoli, spitale, restaurante
    şi magazine. Secretarul român de stat, Nelu Tătaru, responsabil cu măsurile de
    protecţie pentru acest virus, a dat asigurări că niciunul dintre cei care se
    întorc din Italia, fie cu avionul sau pe cale rutieră, nu poate evita
    carantina. El a explicat că personalul medical de la punctele de trecere a
    frontierei a fost suplimentat, iar autorităţile au liste, de la consulatele
    româneşti din Italia, cu cei stabiliţi în această ţară.

    Pe Aeroportul Henri
    Coandă din Capitală, pasagerii care sosesc din zonele din Peninsulă afectate de
    coronavirus intră în ţară pe fluxul destinat zborurilor charter şi completează
    un scurt chestionar cu datele de identificare şi alte informaţii relevante.
    Aceştia sunt asistaţi de personalul medical al Departamentului pentru Situaţii
    de Urgenţă. Nu sunt singurele măsuri luate de autorităţile române. Duminică, la
    sediul mai multor prefecturi din ţară au avut loc şedinţe de urgenţă în care
    reprezentanţii autorităţilor locale au stabilit măsuri de prevenţie faţă de
    COVID-19, cum a fost denumit noul virus. Una dintre decizii ţine de
    identificarea unor spaţii corespunzătoare pentru carantină. Premierul desemnat
    Ludovic Orban a recomandat evitarea pe cât posibil a oricărei deplasări în
    zonele unde există risc de îmbolnăvire. Primul ministru a menţionat şi că, în prezent, sunt în derulare
    proceduri de achiziţie de echipamente, medicamente şi materiale necesare.

    Specialiştii spun că măsurile profilactice sunt esenţiale. Şeful
    Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a precizat că infecția
    cu coronavirus nu are tratament și nici nu există un vaccin specific, simptomele
    variază, iar virusul poate suferi mutații. La rândul său, managerul Institutului
    de Boli Infecțioase Matei Balș, Adrian Streinu Cercel, atrage atenția că
    noul coronavirus se transmite foarte ușor, pe calea aerului. La un post de
    televiziune, Cercel a spus că, în prezent, în România există kituri de testare
    pentru 150 de pacienți, dar sunt necesare măști și costume de protecție, care trebuie
    importate. Ministerul de Interne a anunţat că a alocat puţin peste un milion de
    euro pentru achiziţia de termoscanere pentru aeroporturile din toată ţara. Controlul
    temperaturii pasagerilor este măsura cea mai răspândită în aeroporturile din
    Occident în lupta cu coronavirusul din China.