Radio România Internațional

Tag: masuri COVID

  • Noi măsuri de carantină pentru persoanele care intră în România

    Noi măsuri de carantină pentru persoanele care intră în România

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis luni instituirea unei carantine cu o durată de 5 zile pentru persoanele care sosesc în România şi nu prezintă certificatul digital al UE privind COVID-19 care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau testarea negativă RT-PCR efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării/intrării în ţară.



    Prin Hotărârea nr. 6/2022, adoptată de CNSU, s-a decis modificarea excepţiilor de la măsura carantinei pentru perioadă de 5 zile pentru următoarele categorii de persoane:


    * copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;


    * persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul ţării;


    * lucrătorii transfrontalieri care intră în România, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;


    * elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care frecventează cursurile unor instituţii de învăţământ din România sau din afara ţării, fac naveta zilnic către acestea şi prezintă documente doveditoare;


    * conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum şi conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane şi se deplasează în interes profesional;


    * persoanele predate autorităţilor române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;


    * membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti şi posesori de paşapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu;


    * piloţii de aeronave şi personalul navigant al acestora, precum şi mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;


    * personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară cât şi de la bordul navelor şi elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum şi de la bordul celor care operează în zona economică exclusivă a României, care arborează pavilion român sau pavilion străin, dar aflat în managementul unui operator român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19;


    * personalul navigant maritim român care se repatriază prin orice mijloc de transport şi cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă;


    * personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe şi mobile de extracţie petrol şi gaze în zona exclusivă economică a României;


    * angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România de la activităţi desfăşurate în interes profesional în afara ţării.



    CNSU a mai stabilit instituirea carantinei pentru o durată de 5 zile și pentru contacţii direcţi ai unei persoane confirmate pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 cu exceptarea de la această măsură a celor care se află în perioada de 90 de zile ulterioară izolării ca urmare a confirmării pozitive COVID-19. Totodată, s-a decis că poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină, pe baza documentelor justificative, pentru situaţii deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naştere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenţii/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare cum ar fi afecţiuni oncologice, insuficienţă renală cronică în program de hemodializă, fără a se limita la acestea, preschimbare documente de identitate, părăsirea ţării, prezentarea la centrul de vaccinare conform programării în vederea vaccinării ş.a. În decizia de suspendare se vor menţiona, în mod obligatoriu, intervalul de timp pentru care aceasta se aplică şi măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus, se arată în Hotărârea CNSU nr.6/2022.



    Odată cu intrarea în vigoare a HCNSU nr.6/2022, se abrogă HCNSU nr. 2/2022 privind procedura de aprobare a listei cu încadrarea ţărilor/teritoriilor în zonele de risc epidemiologic, criteriilor pe baza cărora se stabileşte încadrarea acestora şi a regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor precum şi aprobarea Listei cu clasificarea ţărilor/teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată. HCNSU urmează să intre în vigoare începând cu data de 1 februarie 2022.



    Sursa: Agerpres

  • Noi condiții de intrare pe teritoriul Angliei

    Noi condiții de intrare pe teritoriul Angliei

    MAE informează că Anglia introduce noi restricții de călătorie care sunt valabile începând de mâine, 4 octombrie, ora 04.00. Astfel, călătorii din Uniunea Europeană, SUA și o listă de state terțe (lista completă poate fi consultată aici) vaccinați cu schemă completă (două doze sau o singură doză, conform tipului de vaccin) cu cel puțin 14 zile înainte de sosirea în Anglia, trebuie să prezinte dovada rezervării unui test COVID care urmează să fie efectuat în a doua zi de la sosire, rezervare ce se poate face aici, fiind eliminată obligativitatea efectuării testului înaintea plecării. Totodată, trebuie completat formularul ‚Passenger locator form’ care poate fi descărcat aici



    Persoanele vaccinate cu doză dublă vor dovedi imunizarea cu ajutorul unui document oficial eliberat de o autoritate medicală din aceste state, document care trebuie să includă numele întreg, data nașterii, tipul vaccinului și producătorul, data administrării celor două doze și detaliile autorității medicale care a eliberat certificatul. În caz contrar, se aplică măsurile pentru persoanele nevaccinate.



    Călătorii nevaccinați (vaccinați parțial/incomplet sau vaccinați în cadrul unor programe nerecunoscute de autoritățile britanice) care ajung pe teritoriul Anglie trebuie să prezinte următoarele:


    – un test (PCR, rapid antigen sau LAMP) pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, cu rezultat negativ, efectuat cu 3 zile înainte de a călători, eliberat în limba engleză;


    – formularul Passenger locator form’


    – codul de rezervare a două teste pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, care vor fi efectuate în ziua a 2-a si a 8-a de la sosirea în Marea Britanie (rezervarea se poate face la: https://www.find-travel-test-provider.service.gov.uk/test-type).


    Aceste persoane vor trebui să intre în carantină, la domiciliu sau la hotel, pentru o perioadă de 10 zile de la sosire.



    Cei care vin din țări aflate pe lista roșie vor sta în carantină și vor face teste COVID indiferent dacă sunt sau nu vaccinați. Doar cetățenilor britanici și irlandezi sau persoanelor care au un drept de ședere în UK li se va permite accesul în Regat provenind dintr-un stat aflat pe lista roșie.


    Măsurile nu se aplică în celelalte teritorii ale Regatului Unit (Scoția, Țara Galilor ș Irlanda de Nord).



  • Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus

    Inițiativa de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus


    Comisia Europeană a anunțat vineri, 18 decembrie, rezultatele Inițiativei de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus (CRII) și ale Inițiativei de Investiții privind Răspunsul la Coronavirus Plus (CRII+). Cele 27 se state membre au beneficiat de circa 18 miliarde de euro de la începutul pandemiei iar prin cele două inițiative au putut orienta bani către asistența medicală necesară pentru a trata cetățenii infectați și au putut oferi sprijinul pentru sistemele de lucru cu timp scurt și pentru capitalul de lucru al IMM-urilor.



    1,8 miliarde de euro la dispoziția României în acest an



    România a direcționat un sprijin financiar de 800 milioane de euro pentru mai mult de 120.000 de IMM-uri, din care 300 milioane de euro sunt sub formă de granturi. De altfel, Comisia Europeană a aprobat realocarea a 1,8 miliarde de euro EUR din fondurile atribuite prin politica de coeziune pentru a atenua efectele pandemiei de coronavirus asupra economiei românești.



    Totodată, România a mobilizat fonduri UE în valoare de circa 350 milioane de euro pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătății și celelalte categorii de angajați aflați în prima linie prin achiziționarea de dispoziții privind asistența medicală de urgență și echipamente de protecție începând cu februarie 2020.



    Pe lângă acestea, au fost puse la dispoziție fonduri suplimentare pentru achiziționarea de echipamente IT pentru educație, contribuind la reziliența acestui sector.



    Statele UE au putut achiziționa echipamente medicale și teste COVID



    La nivel european, fondurile puse la dispoziție prin programele CRII și CRII+ au sprijinit achizițiile de echipamente medicale de urgență atât de necesare în timpul pandemie.



    Comisia Europeană enumeră câteva exemple, precum Spania care a înființat circa 3.800 de spații suplimentare pentru paturi la ATI, a achiziționat 2,170 ventilatoare și 1,8 miliarde de articole de echipament individual de protecție și. O altă țară lovită puternic de pandemie încă din primele luni ale anului, Italia, a sprijinit 470 de laboratoare și a finanțat 2,5 milioane de teste pentru depistarea îmbolnăvirilor.


    Slovacia a achiziționat 110 de vehicule de urgență suplimentare, în timp ce Bulgaria a cumpărat 317 ventilatoare și peste 2 milioane de teste. Irlanda a finanțat achiziționarea a 65 milioane de articole de echipament individual de protecție pentru lucrătorii din domeniul sănătății, în timp ce Polonia a achiziționat 536 ventilatoare și 120 de vehicule de urgență.



    Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a subliniat că statele UE vor continua să beneficieze de ajutor în lupta cu noul coronavirus:



    Ne aflăm la sfârșitul unui an foarte dificil pentru toată lumea. Valoarea fondurilor de coeziune ale Uniunii care au fost reprogramate și direcționate către sectoarele cele mai afectate arată modul în care cele două pachete CRII au fost esențiale pentru sprijinirea statelor membre, a cetățenilor și a întreprinderilor în această criză. Politica de coeziune s-a aflat în fruntea luptei împotriva efectelor negative ale pandemiei și va continua să fie așa în ceea ce privește relansarea economiilor noastre și asigurarea faptului că acestea vor ieși din această criză mai puternice decât înainte.”

  • Retrospectiva săptămânii 27.09 – 03.10.2020

    Retrospectiva săptămânii 27.09 – 03.10.2020

    Alegeri locale pe timp de pandemie



    46% dintre românii cu drept de vot au mers, duminica trecută, la urne, pentru a-si alege autorităţile locale. Deşi mai scăzută faţă de ultimul scrutin de acest tip, prezenţa a fost una bună în contextul complicat creat de pandemie, care a impus măsuri de securitate sanitară fără precedent în duminica electorală.

    Votul nu a rămas fără urmări şi anunţă o confruntare dură şi la parlamentarele din decembrie. În premieră, liberalii, la guvernare, au câştigat votul politic, dublându-şi, practic, numărul de preşedinţi de consiliu judeţean şi adjudecându-şi cele mai multe primării de municipii. În plus, PNL a spart monopolul social-democraţilor în judeţe fidele acestora de 2-3 decenii. Totuşi, PSD, numărul unu în legislativ, este, în continuare, partidul politic care deţine cele mai multe primării şi locul întâi la preşedinţii de consiliu judeţean.


    Marea pierdere pentru partid o reprezintă Bucureştiul, pe care îl controlase total timp de patru ani. Independentul Nicuşor Dan, susţinut de PNL şi USR-PLUS, va fi noul edil al capitalei, în locul Gabrielei Firea. Iar candidaţii alianţei de centru-dreapta create ad-hoc la Bucureşti au obţinut victorii şi în trei dintre cele 6 sectoare ale capitalei. La Consiliul municipal, PSD este pe prima poziţie, însă USR-PLUS şi PNL au obţinut scoruri care le vor permite să decidă împreună administrarea unui oraş bogat în resurse, dar sărac în viziune şi proiecte. Prin locul doi obţinut la votul politic pe Bucureşti şi câştigarea unor municipii importante ca Timişoara şi Braşov, în care au detronat primari liberali, USR-PLUS îşi confirmă statutul de forţă politică alternativă.

    Victoria unui german la Timişoara şi a unei franţuzoaice la sectorul 1, cel mai bogat din Bucureşti, e dovada că USR -PLUS vine cu ceva nou în politica românească. Neperturbat de pandemie, procesul electoral e umbrit de scandaluri şi acuzaţii de fraudă la foc încrucişat între PSD şi USR-PLUS, pe tema votului din Bucureşti, în special la sectorul 1.



    Creştere record a infectărilor zilnice



    În această săptămână, România a înregistrat, în premieră, depăşiri ale bornei de 2000 de cazuri de infectări zilnice. Specialiştii anticipaseră că se va ajunge aici, mai ales după deschiderea şcolilor. Numărul de infectări zilnice creşte, de altfel, în toată Europa şi se vorbeşte despre iminenţa celui de-al doilea val al pandemiei. În ţară, îmbolnăvirile au trecut de 130.000, iar decesele se apropie de 5000. La terapie intensivă sunt în permanenţă peste 500 de pacienţi, însă doar o treime sunt intubaţi şi au nevoie de ventilaţie, a precizat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

    La nivel naţional, incidenţa cazurilor de COVID-19 se apropie de unu la mia de locuitori, dar diferenţele sunt mari de la o zonă la alta. Este motivul pentru care reintroducerea unor restricţii sau impunerea carantinei trebuie stabilite în funcţie de situaţia locală a epidemiei de coronavirus, şi nu la nivelul întregului judeţ, a afirmat premierul Ludovic Orban. El a solicitat, pe de altă parte, factorilor responsabili controale zilnice pentru a impune respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

    Miniştrii de la Interne, Transporturi, Muncă şi Sănătate sunt chemaţi să elaboreze un plan care să conţină acţiuni clare de aplicare a acestor măsuri.



    Raportul Comisiei Europene privind statul de drept şi răspunsul Bucureştiului



    Criza sanitară provocată de pandemie a consumat aproape întreaga energie a actanţilor politici de la Bucureşti. Părea uitat, astfel, angajamentul privind repunerea pe şine a sistemului judiciar, grav afectat de controversatele modificări aduse legilor justiţiei şi codurilor penal şi de procedură penală în timpul trecutei guvernări de stânga.

    În ultimul ei raport privitor la statul de drept în România, executivul comunitar afirmă că Legile justiției, funcționarea Consiliului Naţional al Audiovizualului, accesul la informații publice și excesul de ordonanțe de urgență sunt principalele probleme. Documentul subliniază că, în 2020, Guvernul și-a reafirmat angajamentul de a îndrepta prin reforme judiciare măsurile cu impact negativ adoptate în perioada 2017-2019, ceea ce a condus la ameliorarea tensiunilor din sistemul judiciar.


    Potrivit evaluării, măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare continuă să se aplice, cum ar fi funcţionarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori. Continuarea implementării acestor măsuri sporește incertitudinea pentru funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectele pe care le au împreună, avertizează Comisia Europeană.

    În ziua în care la Bruxelles era dat publicității acest raport, la București, ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică propunerile de modificare a legilor justiţiei. Ele vizează întărirea rolului CSM în organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii si profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor prin eliminarea oricăror modalităţi de intrare în magistratură fără concurs.

    De asemenea, ministerul de resort a prevăzut eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară şi, nu în ultimul rând, desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.



    Prognoze economice mai puţin optimiste



    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2020 şi în 2021, ca rezultat al crizei provocate de pandemie.

    Conform celor mai recente previziuni ale instituţiei financiare internaţionale, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5%, faţă de un declin de 4% prevăzut în mai. Pentru 2021, BERD se aşteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României, comparativ cu un avans de 4% prognozat în primăvară. Aşadar, după o creştere robustă de 4,1% în 2019, România se confruntă cu recesiunea în 2020. Canalele cheie de transmisie sunt consumul mai scăzut şi declinul exporturilor, subliniază BERD.


  • Evoluții privind condițiile de intrare în Grecia pentru transportatorii de mărfuri

    Evoluții privind condițiile de intrare în Grecia pentru transportatorii de mărfuri

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că, În continuarea precizărilor transmise ieri, 13 august 2020, referitoare la decizia Greciei de a extinde aplicarea măsurii de prezentare a unui test molecular negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2, prelevat cu 72 ore înainte de momentul intrării pe teritoriul Republicii Elene, pe cale terestră și maritimă, tuturor categoriilor de persoane, precizăm că, în cursul zilei de azi, autoritățile elene au revenit asupra anumitor prevederi din dispoziția respectivă.

    Grecia a anunțat că tranzitul camioanelor pentru transportul de mărfuri este posibil prin toate punctele de control ale frontierelor terestre ale Republicii Elene, fără a necesita deținerea unui test molecular negativ pentru infecția cu SARS-CoV-2. Această nouă modificare vizând condițiile de acces pentru transportatorii de marfă a fost posibilă inclusiv urmare demersurilor efectuate, în regim de urgență, de către Ministerul Afacerilor Externe, în plan bilateral și la nivelul Comisiei Europene având în vedere necesitatea respectării recomandărilor acesteia referitoare la culoarele verzi de transport.

    MAE atrage însă atenția că reglementările privind obligativitatea prezentării acestui test rămân în vigoare pentru toate celelalte categorii de persoane care călătoresc în Grecia. Toate aceste măsuri sunt valabile până la data de 31 august 2020.

    Testele trebuie efectuate în laboratoare acreditate din țara de origine, iar certificatele trebuie să fie prezentate în limba engleză și să conțină numele și prenumele persoanei testate, precum și seria și numărul cărții de identitate sau ale pașaportului persoanei respective. Prezentarea unui certificat care să ateste rezultatul negativ al testului COVID-19 nu exclude procedura testării aleatorii și nici completarea formularului electronic PLF/Passenger Locator Form și prezentarea codului QR. Formularul este disponibil, în limba engleză, la adresa: https://travel.gov.gr, unde sunt disponibile și condițiile de călătorie valabile pentru această perioadă.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.


    MAE recomandă consultarea paginilor de internet:

    https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro,

    http://salonic.mae.ro,

    https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și

    http://www.mae.ro/ .