Evoluţia Covid 19 în România
În România, numărul infectărilor
cu Covid 19 a depăşit 10.000, iar cel al deceselor 500. În străinătate, circa
1000 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu noul coronavirus,
iar câteva zeci au murit. Pe de altă parte, preşedintele
român Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că, după 15 mai, când se încheie
starea de urgenţă, nu vor mai fi prelungite restricţiile privind deplasările
individuale. Toată lumea va fi obligată, însă, să poarte măști de protecție în
spațiile publice închise și în transportul în comun, iar adunările publice rămân
interzise.
Șeful statului a atras atenţia că până atunci, românii trebuie să
stea în casă şi să respecte restricţiile impuse de autorităţi pentru a limita
răspândirea noului coronavirus. Președintele Klaus Iohannis a spus că nu
trebuie slăbită vigilența, pentru că România nu a ajuns în punctul maxim, care
este estimat în prima parte a lunii mai. Potrivit acestuia, există un risc major, la nivel mondial, ca epidemia să se reaprindă, chiar și în
zonele în care aceasta părea să fie ținută sub control. Premierul Ludovic Orban a anunţat, şi el, că
după 15 mai, deşi oamenii se vor putea plimba şi nu vor mai avea nevoie de
declaraţie pe proprie răspundere pentru a se deplasa, se vor menţine totuşi anumite
restricţii. Se va respecta în continuare distanţarea fizică şi plimbările vor
fi admise, dar în grupuri de maxim 3 persoane. Măsura se aplică tuturor
cetăţenilor, inclusiv a celor de peste 65 de ani, care pe parcursul stării de
urgenţă se pot deplasa într-un interval orar de 2 ore, la prânz.
Parlamentul
român a adoptat o serie de legi în contextul epidemiei de coronavirus
Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, joi, ca for
decizional, iniţiativa legislativă a PSD, prin care se acordă pensie de urmaş
în valoare de 75% din salariu soţului supravieţuitor şi copiilor cadrelor
medicale care şi-au pierdut viaţa în lupta cu COVID 19, iar, în absenţa moştenitorilor, se va acorda lunar
părinţilor jumătate din pensia de urmaş. Proiectul de lege a întrunit sprijinul
tuturor grupurilor parlamentare. A fost
aprobată şi acordarea unei bonificaţii de 10% pentru cei care îşi plătesc
impozitele la termen. Deputaţii au mai
adoptat ordonanţa Guvernului care
prevede amânarea ratelor la bănci până la finalul anului, dar într-o formă
modificată substanţial de social-democraţi. Conform proiectului aprobat,
ar putea beneficia de amânarea ratelor toţi cei care au credite la bănci,
indiferent dacă veniturile acestora au fost afectate sau nu de criză, inclusiv
cei care au restanţe, dar
şi firmele ale căror venituri s-au diminuat cu 15% din cauza crizei, şi nu se va aplica dobândă la dobândă. Va fi
acceptată şi amânarea ratelor, până la 18 luni, pentru producătorii agricoli
ale căror culturi au fost compromise anul acesta din cauza secetei. PNL a
anunţat că va ataca varianta de lege adoptată de Parlament la Curtea
Constituţională.
Şi Senatul a adoptat în plen mai multe proiecte de lege, între
care cel care stabileşte acordarea de zile libere pentru supravegherea
copiilor, inclusiv în perioada vacanţelor şcolare, dacă unităţile de învăţământ
sunt închise ca urmare a decretării stării de urgenţă. Camera Deputaților a adoptat
și o lege care prevede prelungirea cu şase luni a mandatului aleşilor locali
din momentul încetării stării de urgenţă, dar şi stabilirea de către Parlament,
prin lege organică, a datei alegerilor locale. Până în prezent acesta era un
atribut al guvernului, iar PNL, la putere, a anunțat deja că va contesta legea
la CCR. Premierul Ludovic Orban a declarat joi că alegerile locale, care ar fi
trebuit să aibă loc în iunie, pot fi
organizate în septembrie, dacă primul val al pandemiei va trece până la începutul
lunii iulie. În ceea ce privește alegerile parlamentare, prevăzute pentru
decembrie, premierul a afirmat că se poate asigura o prezenţă mare la urne prin
introducerea votului prin corespondenţă și în țară, așa cum este acum în
diaspora, sau a votului electronic.
Consiliul European
online: foaie comună de parcurs pentru relansarea economiei
Cei 27 de lideri ai Uniunii Europen au cerut, joi, Comisiei
Europene să pregătească un plan de ieşire din criză şi au amânat deciziile
dificile privind solidaritatea, pe care ţările din sudul continentului o
solicită celor nordice. Acest plan ar urma să includă o propunere bugetară
pentru perioada 2021-2027, inclusiv un fond pentru redresarea economiei
europene după măsurile de izolare adoptate pentru a stopa pandemia COVID-19. Planul ar urma să
fie prezentat luna viitoare. Cu toate că nu a fost stabilită o sumă exactă,
oficialii vorbesc despre un plan care ar trebui să se încadreze între 1 și 1,5
trilioane de euro. România a fost reprezentată la acest summit, desfăşurat în sistem de
videoconferinţă, de şeful statului, Klaus Iohannis. Președintele a declarat că susține la nivelul UE
crearea acestui fond de redresare
economică de care să poată beneficia toate statele membre. Șeful statului a
spus că sprijinul oferit de UE până acum României ajunge la 1,5 miliarde de
euro.
