Radio România Internațional

Tag: masuri de relaxare

  • Noi măsuri de relaxare de la 1 iunie

    Noi măsuri de relaxare de la 1 iunie

    Guvernul României a aprobat, joi, noi măsuri de relaxare, valabile începând din 1 iunie a.c. Astfel, va crește de la 500 la 1.000 numărul participanţilor la activităţile culturale, artistice, de divertisment desfăşurate în spaţii deschise, dacă aceștia fac dovada că sunt vaccinați anti-COVID, testați sau trecuți prin infecţia cu SARS-CoV-2, a anunţat, joi, prim-ministrul Florin Cîţu, la Palatul Victoria.

    Astăzi am aprobat un proiect de hotărâre a Guvernului pentru modificarea anexelor 2 şi 3 la HG 531/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 31 mai 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei COVID-19. De fapt, vorbim de măsuri de relaxare în continuare, măsuri care vin în urma rezultatelor bune pe care le avem în lupta cu pandemia. (…) În primul rând, am crescut numărul participanţilor la activităţile culturale, artistice, de divertisment desfăşurate în spaţii deschise de la 500 la 1.000. Pot participa doar persoane vaccinate, testate sau trecute prin boală. Am creat cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor cultural-artistice în spaţii deschise cu participarea publicului peste 1.000 de persoane care sunt vaccinate, a declarat Cîţu.


    Numărul persoanelor care pot circula în grupuri a fost mărit la opt..

    S-a aprobat desfăşurarea evenimentelor private, nunţi, botezuri cu 50 de persoane în spaţii închise şi 70 de persoane în spaţii deschise. Numărul persoanelor participante poate fi mai mare doar dacă toate persoanele sunt vaccinate, a precizat prim-ministrul.

    Activităţile sportive se pot desfăşura, atât la interior, cât şi la exterior, cu participarea spectatorilor până la 25% din capacitatea spaţiului. Participarea peste această limită este permisă doar dacă toate persoanele sunt vaccinate anti-COVID sau prezintă test negativ sau se vaccinează înainte de intrarea la eveniment.

    Potrivit lui Cîțu: Asta înseamnă că la evenimentele sportive vom avea centre de vaccinare.

    De asemenea, a crescut și numărul persoanelor care pot participa la activităţi culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment la interior de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului.

    A fost crescut numărul persoanelor care pot participa la cursuri de instruire şi workshop-uri în spaţii închise de la 50 la 70 şi creată posibilitatea desfăşurării la capacitate maximă a spaţiului, dacă la activitate participă doar persoane vaccinate. Se permite desfăşurarea conferinţelor cu cel mult 100 de persoane şi a fost creată posibilitatea desfăşurării acestora la capacitate maximă a spaţiului, dacă la activitate participă doar persoane vaccinate, a completat șeful Executivului.

    Locurile de joacă, sălile de fitness şi piscinele interioare, sunt și ele cuprinse în noile măsuri de relaxare.

    S-au redeschis locurile de joacă din spaţiile închise, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi sub condiţia ca însoţitorii copiilor să facă dovada vaccinării sau a trecerii prin boală. A fost crescut numărul persoanelor care pot participa la activităţi în sălile de sport sau fitness, de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului, numărul participanţilor poate fi mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi. S-au redeschis piscinele interioare, cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului, a arătat premierul Cîţu.

    Gradul de ocupare a meselor din restaurantele de interior a crescut de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului, iar numărul clienţilor poate fi mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi anti-COVID.

    A fost crescut gradul de ocupare a spaţiilor de cazare de la 70% la 85% pentru unităţile de cazare de pe litoral. S-au redeschis barurile, cluburile, discotecile şi sălile de jocuri în intervalul orar 5,00 – 24,00, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, doar pentru persoanele vaccinate. A fost crescut gradul de ocupare a spaţiilor destinate jocurilor de noroc de la 50% la 70% din capacitatea acestora, a mai declarat Florin Cîţu.

  • Noi măsuri de relaxare

    Noi măsuri de relaxare

    Toate
    hotelurile şi pensiunile din România îşi pot deschide restaurantele în interior
    începând cu 1 septembrie. Măsura adoptată luni de executiv era aşteptată de
    multă vreme de patronii din industria ospitalităţii. Potrivit acestora,
    prelungirea restricţiilor ar fi generat pierderi financiare insurmontabile,
    echivalente, în cazul unora dintre proprietari, cu falimentul.


    Regula ar putea
    fi aplicată şi restaurantelor de sine stătătoare, dacă ele se găsesc în
    localităţi unde incidenţa cazurilor de îmbolnăviri cu COVID-19 nu depăşeşte 1,5
    la mia de locuitori într-o perioadă de două săptămâni. Operatorii economici din
    domeniul ospitalitatii vor trebui să respecte o serie de măsuri de combatere a
    răspândirii virusului, în vreme ce clienţii se vor supune, la rândul lor, unor
    reguli, inclusiv unui triaj observaţional. Rămân, totuşi, închise, cluburile şi
    barurile.


    O altă măsură îndelung aşteptată vizează repornirea activităţilor
    culturale în spaţii închise. Amânarea relaxării restricţiilor la acest capitol
    a provocat proteste în rândul artiştilor, care-şi revendicau dreptul de a
    munci, apreciind că spectacolele din săli nu pot fi mai periculoase din
    pespectiva epidemiei decât slujbele religioase ţinute în interior. Sălile de
    teatru şi spectacol, precum şi cinematografele se vor putea redeschide, însă vor
    funcţiona doar la jumătate din capacitate şi doar în localităţile unde
    incidenţa bolii nu depăşeşte un anumit nivel.


    Ministrul de interne, Marcel Vela:
    Reluarea
    acestor activitaţi este permisă în toate judeţele, unde incidenţa cumulată a
    cazurilor în 14 zile este de maximum 1,5 cazuri confirmate cu infecţia
    SARS-CoV-2 la o mie de locuitori. În situaţia în care în perioada menţionată -
    de 14 zile – este depăşit acest prag, Comitetele Judeţene pentru Situaţii de
    Urgenţă pot decide restricţionarea sau închiderea activităţii operatorilor
    economici sau invers, pot decide deschiderea acestor activităţi.


    Premierul
    Ludovic Orban le-a cerut miniştrilor Sănătăţii, Economiei şi Culturii să
    discute cu responsabilii din industria ospitalităţii şi din cea a
    spectacolelor, pentru respectarea tuturor regulilor de protecţie sanitară.


    Ludovic Orban: După adoptarea hotărârii de guvern şi publicarea în Monitorul Oficial,
    pentru fiecare domeniu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Culturii vor trebui
    să emită ordinul comun privind regulile de protecţie sanitară care trebuie
    respectate odată cu reluarea activităţii în domeniul culturii, iar Ministerul
    Sănătăţii şi cu Ministerul Economiei vor trebui să emită ordinul privind
    măsurile de protecţie sanitară care trebuie respectate în cadrul restaurantelor,
    cafenelelor.


    Pe de altă parte, creşte şi numărul admis al
    participanţilor la evenimente private, cursuri de instruire, workshop-uri
    pentru adulţi, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor de finanţare din
    fonduri europene, de la 20 la maximum 50 de persoane în interior şi de la 50 la
    100 în exterior.

  • Nelu Tătaru: Grupul Tehnic a decis amânarea noilor măsuri de relaxare

    Nelu Tătaru: Grupul Tehnic a decis amânarea noilor măsuri de relaxare

    Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că recomandările experților sunt de a amâna cea de-a patra etapă de relaxare, anunțată pentru data de 1 iulie.


    S-a evaluat tot ce a însemnat ultimele două săptămâni, în care am avut o creștere a numărului de cazuri noi, în care au crescut cazuril în terapie intensivă, a crescut numărul de decese. Recomandările specialiștilor din Grupul Tehnico-Științific sunt de a amâna noile măsuri de relaxare pe care le aveam pentru 1 iulie. Umărim zilnic și săptămâna care urmează, evoluția numărului de cazuri, evoluția cazurilor de la terapie intensivă, evoluția deceselor și respectarea normelor de precauție, reguli de igienă, distanțarea fizică”, a spus Tătaru la televizunea Digi24.



    Nelu Tătaru a mai precizat că numărul infectărilor a crescut în ultima perioadă și din cauza nerespectării regulilor și a îndoielilor față de pandemie a unei părți din populație:


    Suntem într-un moment în care gestionăm viitorul acestei pandemii. Acu 3-4 săptămâni eram pe pantă descendentă, cu rată de transmitere 0,6-0,7, număr de cazuri care scăzuse sub 200. A urmat cea de-a treia perioadă cu măsuri de relaxare, weekendurile prelungite, poate și unele îndemnuri la nerespectarea unor reguli și bagatelizarea acestei pandemii și am tot observat foarte rapid creșterea numărului de cazuri noi. Situația nu este doar la noi, este și în alte țări europene, dar la noi recrudescența a fost parcă mai acută”, a mai spus ministrul pentru Digi 24.



    Totodată, ​Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis, luni, că nerespectarea regulilor de protecție impuse de autorități pentru combaterea coronavirusului va atrage suspendarea autorizației de funcționare pentru organizatorii activităților și evenimentelor. Măsura este valabilă începând cu 1 iulie.



  • Pandemia post-pandemie

    Pandemia post-pandemie

    Pandemia
    de COVID 19 nu s-a încheiat, deşi aşa am fi putut crede, văzând noile imagini.
    După vreo două luni de izolare în case şi practicarea extremă a distanţării
    fizice de semenii noştri, acum avem parte de imagini de vacanţă, exact ca
    înainte. Terasele sunt pline, oamenii se deplasează fără vreo grijă, rar de
    tot, câte o mască pe faţă ne aminteşte că acest gest este recomandat sau chiar
    obligatoriu. Nu întotdeauna astfel de imagini sunt împotriva reglementărilor,
    în multe ţări din lume relaxarea a fost amplă, eliminate fiind restricţiile. În
    altele, chiar dacă s-a renunţat la o serie de măsuri luate de urgenţă în lunile
    de primăvară, când a explodat pandemia, restricţiile de bază sunt menţinute.


    Şi
    în România, dacă masca nu era obligatorie când trebuia să stăm în case, acum,
    când circulaţia nu mai este restricţionată, purtarea măştii în spaţii publice a
    devenit obligatorie. În acest moment, pe care îl credem de sfârşit nedeclarat
    de pandemie, constatăm cât se poate de clar o creştere a numărului de noi
    îmbolnăviri, o mărire a datelor statistice ce caracterizează momentul. Chiar
    dacă a crescut uşor, numărul deceselor provocate zilnic de noul coronavirus se
    menţin la valori mici. În schimb, numărul noilor îmbolnăviri este la niveluri
    atinse în timpul stărilor de alertă sau chiar de urgenţă.


    Este drept, în
    perioada de descreştere, acea pantă descendentă pe care am aşteptat-o stând în casă
    şi în carantină. Restricţiile de circulaţie de la începutul pandemiei a avut
    chiar acest scop, să oprească propagarea virusului, pornind de la procentul
    celor îmbolnăviţi de o singură persoană. În prezent, acest procent este redus,
    din ce în ce mai scăzut. Şi nici virusul nu pare a mai fi aşa violent iar noile
    îmbolnăviri sunt, mai ales, asimptomatice, fără simptome evidente sau nu aşa de
    dure cum ne-a fost dat să vedem în lunile martie şi aprilie. Cu toate acestea,
    relaxarea totală nu este încă posibilă şi teama de o revenire a bolii este
    reală. Să nu uităm că Israelul a reimplementat o serie de măsuri stricte
    anti-COVID, după primele efecte de revenire a maladiei ce au urmat relaxării.


    Şi
    China anunţă noi cazuri, chiar în capitala Beijing, dar toată lumea îşi exprimă
    neîncrederea în modul cum a tratat şi tratează criza COVID 19 ţara de unde a
    pornit pandemia. Din păcate, nu a venit nici momentul concluziilor ferme,
    eficiente în abordarea viitorului. Creşterea numărului îmbolnăvirilor era
    previzibilă. Cea mai mare parte este cauzată de renunţarea la o serie de măsuri
    de distanţare fizică în societate, dar
    să nu uităm şi că testările sunt mai multe, mai rapide şi mai uşor de
    făcut, în aceste zile.


    Resurecţia cazurilor noi de îmbolnăvire, imediat după
    primele măsuri de relaxare, a pus sub semnul întrebării şi aşa-numitul al
    doilea val, preconizat, iniţial, a veni în toamnă. De fapt, nu s-a terminat
    nici primul val iar o a doua experienţă de acest tip ar trebui să poată fi
    evitată. Nici concluzii nu putem trage, aşadar, nu ştim ce se poate face pentru
    a pune punctul final în această criză ce devine tot mai complexă şi ce trebuie
    să facem, din punct de vedere medical, social sau economic, pentru ca omenirea
    să nu se mai lovească de o situaţie atât de periculoasă şi necunoscută.

  • Retrospectiva săptămânii 14.06.2020 – 20.06.2020

    Retrospectiva săptămânii 14.06.2020 – 20.06.2020

    Coronavirus&relaxare


    Peste
    23 de mii de contaminări şi circa 1.500 de decese este bilanţul epidemiei
    de COVID-19 în România. În maniera-i caracteristică, preşedintele Klaus Iohannis
    s-a declarat îngrijorat de creşterea numărului de îmbolnăviri în ultimele zile.
    El şi-a reiterat apelul ca populaţia să respecte măsurile de siguranţă sanitară,
    pe care le-a numit simple, de bun simţ şi foarte importante – portul măştii,
    distanţarea fizică, igiena mâinilor.

    După
    două luni de stare de urgență și una de stare de alertă, Guvernul a decis s-o
    prelungească pe cea din urmă, de pe 17 iunie, pentru încă 30 de zile, dar în
    condiţii de relaxare sporită. Se reiau activităţile în sălile de fitness, cu
    precauții de natură sanitară. Se deschid magazinele din mall-uri, dar rămân
    închise cinematografele și locurile de joacă pentru copii. Se reiau slujbele în
    interiorul bisericilor, însă cu purtarea măştii și cu respectarea distanţării
    fizice. Evenimentele private în interior nu pot depăşi 20 de participanți, iar
    cele în aer liber 50. Se redeschid casele de pariuri şi spațiile pentru jocuri
    de noroc. Săptămânal, va fi actualizată lista cu statele către care se pot
    opera zboruri aeriene şi de unde cetăţenii români pot veni în ţară fără să mai
    intre în izolare.





    Povestea specială a unor
    pensii


    Temă
    recurentă în dezbaterile publice din România, impozitarea aşa-numitelor pensii
    speciale, ce nu respectă principiul contributivităţii, ţine iar capul de afiş.
    Parlamentul a decis taxarea diferenţei dintre pensia specială, inclusiv a
    senatorilor şi deputaţilor, şi cea realizată prin contribuţiile vărsate,
    periodic, la fondul de pensii, de-a lungul vieţii active. Diferenţa de la 2.000
    de lei (echivalentul a circa 400 de euro) pâna la 7.000 de lei se impozitează,
    ca şi până acum, cu 10 procente, iar pentru sumele care depăşesc 7000 de lei
    impozitul va fi de 85%.

    Potrivit datelor Casei de
    Pensii Publice, numărul celor care primesc pensii de serviciu era la sfârşitul
    lunii trecute de circa 9.500. Aproape 4.100 sunt beneficiari ai Legii privind
    statutul procurorilor şi judecătorilor, iar unul dintre ei primeşte cea mai
    mare pensie din România, de peste 19.000 de lei. Mai primesc pensie de serviciu
    circa 150 de mii de foşti angajaţi din sistemul de ordine publică şi siguranţă
    naţională.

    Foarte prompt, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul
    Poporului au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu impozitarea tuturor
    pensiilor speciale din România. Instanţa supremă critică faptul că sunt
    ignorate decizii succesive ale Curţii în domeniu, că nu a fost consultat CSM şi
    consideră că sunt încălcate principiile impunerii fiscale juste şi echitabile
    şi cel al independenţei judecătorilor. Sesizată de aceleaşi instituţii, CCR a
    mai respins, luna trecută, un act normativ de abrogare a pensiilor speciale.

    Comentatorii se aşteaptă la un deznodământ similar, fiindcă şase
    din cei nouă judecători ai Curţii sunt beneficiari de pensii speciale, iar unii
    chiar cumulează mai multe astfel de venituri.



    Evaluare
    pe timp de pandemie


    Închise
    din martie, de când se fac cursuri online, şcolile din România s-au redeschis,
    săptămâna aceasta, pentru aşa-numita Evaluare Naţională, probă obligatorie la
    înscrierea la liceu, pe care au susţinut-o peste 160 de mii de elevi absolvenţi
    de gimnaziu. Din cauza pandemiei, examenele s-au desfăşurat în condiţii
    speciale. Cadre medicale au făcut triajul epidemiologic al copiilor, cărora li
    s-a lua temperatura.

    În fiecare şcoală în care s-au susţinut probele, au
    existat covoraşe dezinfectante, măşti de protecţie şi substanţe biocide pentru
    igienizarea pardoselilor, clanţelor, băncilor sau a scaunelor. Elevii nu au avut
    voie să intre în sălile de examen cu ghiozdan sau geantă şi, pe durata examenului,
    au păstrat o distanţă de doi metri faţă de alte persoane. Cei aflaţi în
    izolare, carantină, internaţi, confirmaţi cu noul coronavirus, care au avut în
    ziua examenului temperatura mai mare de 37,3 grade Celsius sau care au
    afecţiuni ce se pot agrava în contextul pandemiei vor susţine probele conform
    unei proceduri speciale, în perioada 22 iunie – 4 iulie.



    FITS
    online


    Continuă,
    până duminică, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu,
    organizat, în premieră într-un sfert de secol, exclusiv online. Tema ediţiei
    din acest an este Puterea de a crede. De-a lungul a zece zile,
    Festivalul are pe afiş 138 de evenimente, din 30 de ţări de pe cinci
    continente, prezentate pe site-ul oficial, www.sibfest.ro, precum şi pe pagina
    de Facebook şi canalul de YouTube. La acestea s-au adăugat 12 conferinţe
    speciale. Potrivit organizatorilor, cel mai mare festival de arte ale
    spectacolului din Europa Centrală şi de Est a oferit 250 de ore de teatru,
    dans, muzică, circ, conferinţe, dezbateri, spectacole-lectură şi reprezentaţii
    pentru copii, toate difuzate gratuit.



    Capriciile vremii


    Toată
    România s-a aflat sub cod galben de furtuni, iar meteorologii au emis,
    succesiv, coduri roșii și portocalii, precum și avertizări imediate cu cod roşu
    de ploi torenţiale şi grindină. Și hidrologii au emis coduri galbene și
    portocalii pe râuri, ce vizează bazine hidrografice de pe mare parte din
    teritoriu. Drumuri județene și naționale au fost blocate din cauza aluviunilor
    produse în urma precipitaţiilor abundente și a copacilor doborâți de vântul
    puternic. Numeroase localități au râmas fără energie electrică după ce stâlpi
    de electricitate au fost doborâți la pământ de furtuni sau de copacii căzuți.
    În unele zone, grindina a afectat grav şi culturile agricole, în special
    livezile. A fost nevoie de intervenția pompierilor pentru scoaterea apei
    gospodăriile inundate şi pentru degajarea de pe carosabil a unor autoturisme şi
    cabluri electrice.

  • Măsuri de relaxare pentru românii care se întorc în țară

    Măsuri de relaxare pentru românii care se întorc în țară

    Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis
    că se exceptează de la carantină sau izolare
    persoanele sosite din țări stabilite pe baza unei analize
    actualizate săptămânal, efectuate de Institutul Național de Sănătate
    Publică. Persoanele care vin în România din țările care fac obiectul excepției
    de carantină sau izolare, dar care, înaintea plecării din țara respectivă, nu au stat cel puțin 14
    zile pe teritoriul acesteia, vor trebui să stea în carantină sau izolare cu toţi cei cu care locuiesc la adresa
    indicată autorităţilor.




    Persoanele care au plecat din România și stau mai puţin de 14 zile într-o
    țară exceptată nu intră în carantină/izolare la venirea în țară. Nici
    persoanele care vin din țări exceptate de carantină și care au stat în aceste
    țări, cumulativ, 14 zile nu vor intra în carantină/izolare. De asemenea, sunt
    exceptate persoanele care vin în țară pentru prestarea de servicii
    medicale.




    Pot fi reluate zborurile către și din țările exceptate de la carantină/izolare. Potrivit
    Comitetului Național pentru Situații de Urgență, s-a aprobat eliminarea
    măsurilor de carantină/izolare în locuință a persoanelor asimptomatice care vin
    în România din: Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Elveția, Germania,
    Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia,
    Slovenia și Ungaria.




    Pe de altă parte, din 15 iunie a repus în circulație
    trenurile internaționale pe ruta Craiova – Vidin (nordul
    Bulgariei) şi retur. Primele repuse în circulație sunt trenurile Interregio
    1090 și 1091, care asigură legătura cu Bulgaria pe ruta menţionată. De
    altfel, CFR Călători poartă discuţii cu administraţiile feroviare europene
    partenere pentru reluarea circulaţiei trenurilor româneşti cu destinaţii
    externe. Compania va reintroduce progresiv trenurile în trafic internaţional,
    având în vedere faptul că reluarea circulaţiei spre destinaţii internaţionale
    depinde de acordul administraţiilor europene vecine.




    CFR Călători a prelungit cu până la 91 de zile valabilitatea cardurilor
    TrenPlus destinate celor care călătoresc frecvent cu trenul şi care nu au putut
    fi folosite pe perioada stării de urgență și a stării de alertă. Compania oferă
    şi o reducere de 10% celor care decid să cumpere acest tip de card până la
    finalul lunii iunie.




    Compania reaminteşte că la bordul trenurilor CFR Călători masca de
    protecţie este obligatorie pe toată durata călătoriei, iar aceasta trebuie
    purtată corect, astfel încât să acopere gura şi nasul.



  • Retrospectiva săptămânii 31.05-06.06.2020

    Retrospectiva săptămânii 31.05-06.06.2020

    Noi măsuri de relaxare în România


    1 iunie a adus
    un al doilea val de relaxări în România, chiar dacă pericolul reprezentat de
    noul coronavirus nu a trecut. Cu un număr de decese care a trecut recent de 1300
    – din cele 20 de mii de infectări confirmate în cele trei luni scurse de la
    apariția primului caz de coronavirus pe teritoriul său – România a intrat
    într-o nouă etapă de relaxare a restricțiilor. Impuse pe 15 martie, pentru a limita
    răspândirea virusului, acestea au fost, deja, parţial relaxate în urmă cu două
    săptămâni, când s-a trecut de la starea de urgență la cea de alertă.

    Astfel,
    din 15 mai, de exemplu, ieșirea din locuințe nu a trebuit să mai fie însoțită
    de declarații pe propria răspundere pentru circulația în localitate și în zona
    metropolitană. S-au deschis parcurile și muzeele, revenirea spre normalitate
    din punct de vedere al socializării făcând astfel pași importanți. Rezultatele
    analizei făcute de decidenții de la București acum, la două săptămâni de când
    în vigoare sunt noile reguli, i-au determinat pe aceștia să anunțe că, de la 1
    iunie, România intră într-o altă etapă, cu noi măsuri de relaxare a
    restricțiilor. Între acestea se numără deschiderea teraselor şi a plajelor şi
    organizarea de spectacole în aer liber cu până la 500 de spectatori. Se reiau
    competiţiile sportive care nu presupun contact direct între sportivi, precum şi
    transportul internaţional rutier şi feroviar. De asemenea, se poate circula fără nicio restricţie în afara
    localităţii sau a zonei metropolitane. Deşi unele restricţii au fost eliminate,
    este în continuare nevoie de vigilență, a atras, din nou, atenția președintele
    Klaus Iohannis.



    Decizii ale Curţii Constituţionale


    Curtea Constituţională
    din România a declarat neconstituțională prelungirea mandatelor aleșilor
    locali, iar data alegerilor trebuie convenită de Legislativ și Executiv. Judecătorii
    Curții au declarat, miercuri, cu majoritate de voturi, neconstituțională
    Ordonanța de Urgență a Guvernului referitoare la prelungirea mandatelor
    autorităţilor administraţiei publice locale. De asemenea, ei au respins și
    proiectul de lege adoptat de Parlament privind mandatul administrației publice
    locale și stabilirea datei alegerilor, pentru paralelism legislativ.

    Curtea
    Constituțională a stabilit că prelungirea mandatelor aleșilor locali nu poate
    fi adoptată prin ordonanță de către guvern, ci doar prin lege. Legislativul
    adoptase un proiect de lege prin care se prelungeau mandatele aleșilor locali
    până la finalul anului, din cauza epidemiei de coronavirus, și prin care se
    acorda Parlamentului dreptul de a stabili data alegerilor, prin lege organică.
    Judecătorii CCR au afirmat că prelungirea mandatelor trebuie făcută prin
    Parlament, iar data alegerilor locale va trebui să fie stabilită în interiorul
    perioadei cu care vor fi prelungite mandatele aleșilor locali. Așadar,
    Legislativul va trebui să discute cu Executivul în acest sens, pentru
    colaborare instituțională. Pe 21 iunie expiră mandatele aleşilor locali, iar
    acest lucru îi obligă pe reprezentanţii partidelor parlamentare ca de săptămâna
    viitoare să înceapă să promoveze această lege în Parlament.



    Noi măsuri de relansare economică luate de
    guvernul român


    Programul IMM
    Invest a fost îmbunătăţit de Guvernul României, care se declară pregătit să
    suplimenteze şi bugetul alocat, astfel încât în câteva săptămâni să se tripleze
    numărul companiilor care atrag aceste fonduri. În plus, Executivul a pus la
    punct un program prin care şi companiile mari afectate de criză vor fi
    sprijinite, după un model asemănător celui pentru IMM-uri. Ministrul
    finanţelor, Florin Cîţu, a precizat că programul de susţinere a marilor
    companii are alocat un plafon de 8 miliarde de lei (circa 1, 6 miliarde de
    euro), cu efect de multiplicare în economie de peste 3 ori, care va fi gata în
    maximum o lună de zile. El a mai anunţat
    că Bucureştiul va trebui să depună o garanţie de 393 de milioane de euro
    pentru a putea atrage fonduri prin Programul SURE al UE, privind măsuri active
    de ocupare a forţei de muncă, România urmând să acceseze până la 5 miliarde de
    euro prin acest program.



    Festivaluri amânate în România


    Festivaluri devenite tradiție și programate în
    fiecare vară în România au fost anulate oficial din cauza pandemiei de
    coronavirus și a restricțiilor impuse. Untold era programat în perioada 31
    iulie – 2 august la Cluj-Napoca, iar Neversea, la începutul lunii
    iulie la malul Mării Negre, în Constanța. Potrivit organizatorilor,
    decizia a fost luată în contextul incertitudinii care planează asupra
    industriei de evenimente, a condițiilor stricte în care oamenii pot lucra
    împreună, dar și a faptului că Ministerul Culturii a trimis în Parlament un
    proiect de lege care interzice organizarea evenimentelor cu peste 1000 de
    persoane până pe 31 august 2020. Şi Summer Well, organizat de câțiva ani în
    fiecare vară, lângă București, a fost amânat pentru anul viitor în august. De
    asemenea, organizatorii Electric Castle, care era programat la mijlocul lunii
    iulie, au anunțat că următoarea ediție a festivalului de la Cluj va avea loc în
    2021. Tot la Cluj, un alt eveniment devenit și el tradiție, Jazz in the Park, a
    fost amânat din cauza pandemiei de COVID-19.

    Cei care au cumpărat abonamente
    sau bilete pentru edițiile din acest an ale festivalurilor au posibilitatea să
    le folosească la edițiile următoare sau, în unele cazuri, pot opta pentru
    returnarea contravalorii acestora.

    În schimb, a 19 ediţie a Festivalului
    Internaţional de Film Transilvania, amânată din cauza măsurilor de restricţie adoptate în această primăvară, va
    avea loc între 31 iulie şi 9 august. TIFF propune o ediţie de vară cu multe
    proiecţii în aer liber, atmosferă de vacanţă şi un program adaptat contextului.
    Proiecţiile în aer liber vor fi organizate în spaţii clar delimitate, iar
    scaunele vor fi poziţionate la distanţă unele de altele.

  • De la relaxare, la vaccinare

    De la relaxare, la vaccinare

    În condiţiile în care avem o evoluţie
    normală iar condiţiile de distanţare sunt respectate se vor putea redeschide mall-urile    , a spus
    ministrul sănătății, Nelu Tătaru, vorbind despre etapa a două a relaxării restricțiilor
    impuse în România din cauza pandemiei de coronavirus. El a arătat că se reiau
    deja competiţiile sportive, la început fără spectatori, și concertele în aer
    liber cu până la 500 de oameni, cu distanţare, număr ce ar putea fi mărit. Încă
    se evaluează dacă se pot deschide bazinele de înot în exterior. Toate acestea
    sunt, însă, la început, iar eventuale măsuri de relaxare suplimentare se vor
    lua după o evaluare a evoluției epidemiologice.


    Ministrul Sănătăţii a spus și că ia în calcul ca persoanele
    infectate cu noul coronavirus care sunt asimptomatice să stea acasă, sub
    supravegherea medicului de familie, în măsura în care transmiterea comunitară
    va fi joasă. În ceea ce privește eliminarea
    obligativităţii purtării măştilor, Nelu Tătaru a precizat:


    În
    momentul în care la nivel naţional vom avea o transmitere comunitară aproape
    inexistentă, când nu vom mai avea focare în unităţi spitaliceşti, în unităţile
    de îngrijiri pentru bătrâni, neuropsihici sau în acest personal, atunci ne
    gândim să nu mai fie obligatorii măştile. Principalul fel de a transmite este
    cel aerogen. Încă se menţine. Cât timp suntem apropiaţi în spaţii închise, ne
    gândim să rămână aceste măşti.


    El a adăugat că este în curs licitaţia
    privind achiziţionarea de măşti pentru populaţie. În câteva zile, 115 milioane
    de măşti vor fi furnizate unui număr de 2,3 milioane de persoane defavorizate.
    În prezent acestea trebuie purtate în spaţiile închise, în transportul în comun
    şi la locurile de muncă, cu unele excepţii.


    Despre perspectivele pentru această
    toamnă, ministrul Sănătății a precizat că se ia în calcul ‘inclusiv’ o
    convieţuire cu virusul, ‘poate la un nivel foarte jos, cu transmitere
    comunitară foarte mică’.

    Încă adunam
    aceste date şi studiul de seroprevalenţă ne va da şi un răspuns. Cu cât numărul
    oamenilor imunizați este mai mare, ne gândim la un episod doi mai facil sau
    aproape inexistent. Cu cât numărul din populaţie este mai mic, ne gândim la un
    al doilea episod poate mai accentuat,     a explicat Nelu Tătaru.     El a mai spus că se fac evaluări pentru
    reintrarea în circuitul medical a spitalelor închise sau transformate în
    unități suport COVID. Aceasta a
    fost cerută insistent de reprezentanţii pacienţilor cu afecţiuni cronice.


    Pe de
    altă parte, demnitarul român a subliniat că autorităţile nu pot introduce
    obligativitatea vaccinării împotriva infecţiei cu virusul SARS-COV-2, dar
    recomandă ca
    oamenii să se imunizeze. Ministrul a explicat că un posibil vaccin ar putea să
    apară la jumătatea anului viitor şi că ar fi dificil să fie introdusă
    obligativitatea fără a avea o perioadă de testare de două, trei sezoane. El a subliniat,
    însă, că susține legea privind obligativitatea
    schemei uzuale de vaccinare.

    Vaccinarea obligatorie, cea pe care o știm, este absolut
    necesară în construirea unei stări de sănătate a nației noastre. Tot ce
    înseamnă contrariul
    nu le văd decât ca pe niște interese de a destabiliza, nu neapărat interese
    medicale care să aibă un suport științific    , a
    conchis ministrul Sănătătii.

  • Noi măsuri de relaxare a restricțiilor din 1 iunie

    Noi măsuri de relaxare a restricțiilor din 1 iunie

    Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, joi, al Palatul Cotroceni cu premierul Ludovic Orban și cu mai mulți miniștri ai cabinetului, pentru a discuta măsurile de relaxare care vor intra în vigoare de la 1 iunie. Astfel, începând de luni, vor fi deschise terasele, se va putea merge la plajă și se reia transportul internațional rutier și feroviar. De asemenea, românii vor putea circula liber în afara localității, se vor putea organiza spectacole în aer liber cu un număr maxim de 500 de spectatori și se pot relua competițiile sportive în aer liber.


    La finalul discuțiilor, șeful statului a declarat următoarele:



    “În ceea ce privește măsurile de relaxare, avem și câteva vești pozitive. Din 1 iune, câteva activități vor redeveni posibile. Astfel, de la 1 iunie se redeschid terasele. Este însă clar că este nevoie de unele măsuri foarte speciale și aceste vor fi comunicate. Mesele la 2 metri distanță, maxim 4 persoane la o masă și în acest fel lucrurile vor fi sub control.


    De la 1 iunie se va putea merge la plajă, dar și aici e nevoie de păstrarea distanței de 2 metri între scaunele de plajă.



    Va fi reluat transportul internațional rutier și feroviar. Tot de la 1 iunie vor deveni posibile spectacolele în aer liber cu un număr de până la 500 de specatatori dar așezați pe scaune în funcție de restricții și triaj epidemiologic.



    Deplasările în afara localității, de la 1 iunie vor fi libere. Nu va mai fi nevoie de declarație. În ce privește competițiile sportive, se vor putea relua competițiile sportive începând din 1 iunie dar pentru sporturile care se practică afară.”



  • Klaus Iohannis: O relaxare prematură ar putea să distrugă toate rezultatele

    Klaus Iohannis: O relaxare prematură ar putea să distrugă toate rezultatele

    • Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat într-o conferință de presă, susținută marți, la Cotroceni, că, în ceea ce privește gestionarea epidemiei de SARS-COV-2, autorităţile împreună cu medicii şi românii au obţinut până acum rezultate notabile.

    A trecut o lună şi jumătate de când am instituit starea de urgenţă. Este mai mult de o lună şi jumătate de când trăim cu această epidemie. (…) După o lună şi jumătate putem să tragem concluzii statistice. În această epidemie, autorităţile împreună cu medicii şi românii au obţinut până acum rezultate notabile. Românii au dovedit că au simţ civic, echilibru, societatea românească a dovedit maturitate.


    • Nu am atins maximul în România şi o relaxare prematură ar putea să distrugă toate rezultatele, a atras atenţia Iohannis.


    Relaxarea măsurilor, după 15 mai, nu înseamnă revenirea la viaţa de dinaintea pandemiei, restricţiile urmând să fie ridicate gradual. Faptul că din 15 mai este posibil să relaxăm anumite măsuri nu înseamnă că revenim la viaţa noastră normală, pe care am avut-o înainte de epidemie, a spus șeful statului, adăugând că experţii ne spun că nici nu ştiu când vom reveni la o viaţă normală.

    Iohannis a detaliat că, după 15 mai, când se încheie starea de urgenţă, oamenii nu vor putea merge pe stradă în grupuri mari, iar părăsirea localităţii de reşedinţă poate fi realizată doar cu o motivaţie serioasă.

    Potrivit acestuia, marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an, iar competiţiile sportive, dacă se vor relua, există o probabilitate mare să fie fără spectatori. Măsurile pe care le vom lua de reducere a restricţiilor vor fi graduale, a subliniat şeful statului. Autoritățile trebuie să se retragă, iar oamenii trebuie să preia responsabilitatea, lucrurile urmând să evolueze gradual, a mai spus președintele României.


    Săptămâna viitoare se va decide forma în care se va continua după încheierea stării de urgenţă, respectiv prelungirea acesteia sau o altă variantă administrativă alternativă:

    Săptămâna viitoare vom lua o decizie în ce priveşte forma în care continuăm – continuăm cu stare de urgenţă sau găsim o variantă administrativă alternativă , a afirmat Iohannis.


    În ceea ce privește organizarea alegerilor locale în toamnă şi a celor parlamentare spre sfârşitul lunii noiembrie, la începutul lunii decembrie, șeful statului a spus: Ne spun tot mai mulţi experţi că nu vom scăpa de virus şi va trebui să găsim un mod de a trăi cu acest virus. (…)

    Este prematur să spunem că vom avea sau nu vom avea în septembrie, octombrie sau decembrie alegeri, depinde cum gestionăm noi epidemia şi cum reacţionează populaţia la acest virus. Important este, după părerea mea, să facem alegerile atunci când nu reprezintă un pericol pentru populaţie.

    Eu nu o să fiu de acord să facem alegeri atunci când epidemia încă există şi sunt un număr semnificativ de bolnavi. Eu îmi doresc să reuşim în această toamnă să avem şi alegeri locale şi la termen, spre sfârşitul lui noiembrie, la începutul lui decembrie alegeri parlamentare, dar dacă nu se pot ţine în siguranţă atunci vor trebui amânate, nu voi tolera în niciun caz să avem alegeri sub semnul epidemiei.



    Referitor la majorarea pensiilor din septembrie cu 40%, președintele a spus: Este o chestiune care trebuie analizată cu mare atenţie de guvernanţi şi la momentul în care avem suficiente date, probabil la jumătatea anului pentru rectificarea bugetară de atunci, Guvernul va trebui să ia o decizie fiindcă după jumătatea anului deja lucrurile trebuie să fie foarte bine clarificate, însă vreau să vă spun o chestiune care mă priveşte pe mine – mi s-ar părea nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă de plată a epidemiei.

    Eu voi avea rugămintea către guvernanţi ca atunci când se va face analiza să fie o analiză care ţine cont şi de faptul că pensionarii sunt nu doar o categorie vulnerabilă şi sunt şi o categorie de foarte multe ori dezavantajată. Dacă se va putea sau nu se va putea sau cât se va putea este o întrebare la care va trebui să răspundă la momentul oportun Guvernul.


    Referindu-se la organizarea plecărilor românilor la muncă în străinătate, în timpul pandemiei de coronavirus, șeful statului a spus:


    În fiecare an, din păcate, mulţi români au plecat la muncă în străinătate. De după Revoluţie până astăzi, au plecat se pare peste 4 milioane de români din ţară. Este o pierdere mare pentru noi, dar sunt şi mulţi care pleacă sezonier şi se întorc şi cu banii pe care îi câştigă îşi duc traiul în România şi îşi finanţează familiile, a afirmat Iohannis.


    Preşedintele s-a referit şi la lucrătorii sezonieri în special şi a vorbit despre eventuale alternative pe care aceştia le-ar putea avea în ţară.

    Oamenii care pleacă sezonier, majoritatea pleacă fiind sub contract din partea unor agenţi economici, nu sunt organizaţi de stat. Este alegerea lor şi probabil va trebui să ne gândim bine cum putem să le oferim un viitor în România, ca să nu mai fie obligaţi să plece la munci agricole în alte ţări. Însă se pare că, la început, au existat probleme organizatorice. Pe parcurs, ele au fost remediate, dar este clar că la început au fost greşeli şi cei care au greşit vor trebuit să plătească. Au fost greşeli de organizare,     a subliniat președintele României.

  • Discuţii privind politicile fiscale

    Discuţii privind politicile fiscale

    Măsurile de
    relaxare fiscală prevăzute în noul Cod Fiscal sunt sustenabile, iar impactul
    aplicării lor poate fi amortizat datorită creşterii economice, dar şi ca urmare
    a colectării mai eficiente a taxelor – a reafirmat, luni, premierul român
    Victor Ponta, în primul interviu acordat după întoarcerea sa din concediu. În
    schimb, primul-ministru susţine că, dacă noul Cod nu va fi votat în Parlament,
    angajaţii din sectorul public nu vor putea beneficia de o nouă lege a
    salarizării.El susţine că actuala disputa pe Codul Fiscal este 100%
    politică.

    Victor Ponta: Toată lumea a fost de acord cu Codul
    fiscal până în ziua în care preşedintele Klaus Iohannis l-a retrimis în
    Parlament spre examinare. Din acel moment, s-au căutat argumente. Primul
    argument, că nu sunt bani. Uite că sunt bani! Al doilea, că o să vină o nouă
    criză mondială. Nu zice nimeni că nu mai vin crize, dar nu cred că vine criza
    mondială, dacă avem noi TVA-ul 19 sau 24. Al treilea lucru: de la 1 ianuarie,
    se măresc toate salariile bugetarilor şi o să fie un dezastru. Legea prevede o
    perioadă de ani de zile de tranziţie. Dacă spune cineva că de la 1 ianuarie se
    pot mări toate salariile la bugetari e o minciună. Se pot mări în anumite
    trepte, în ceea ce lasă spaţiul bugetar în fiecare lege a bugetului.

    Ponta a
    răspuns, astfel, numeroaselor critici şi avertismente legate de
    sustenabilitatea măsurilor de relaxare fiscală venite din partea şefului
    statului, guvernatorului Băncii Naţionale, dar şi a unor reprezentanţi ai
    creditorilor internaţionali ai României (FMI şi Comisia Europeană). Aceştia au
    atras atenţia că aplicarea concomitentă a unor
    astfel de măsuri poate produce grave dezechilibre macroeconomice. Majoritatea au recomandat autorităţilor de la Bucureşti să
    tempereze viteza lor de aplicare şi să revizuiască planurile de cheltuieli.

    Noul Cod Fiscal trimis pe 17 iulie de
    preşedintele Klaus Iohannis spre reexaminare Parlamentului va fi reanalizat,
    într-o sesiune extraordinară, la sfârşitul lunii. Înaintea acestei sesiuni,
    partidele parlamentare au acceptat, după dispute aprinse, să aibă consultări pe
    tema Codului.

    Copreşedintele PNL, principalul partid
    de opoziţie, Alina Gorghiu, a calificat drept un fapt ‘extrem de îmbucurător’
    pentru politica românească acceptarea dialogului de către partidele din opoziţie
    şi de la guvernare asupra unui proiect important, pe care cu toţii – clasă
    politică, societate şi mediu de afaceri – şi-l doresc de succes. Ea a precizat că liberalii vor vota pentru un
    Cod Fiscal într-o formă care să susţină măsurile de relaxare fiscală.