Radio România Internațional

Tag: masuri pandemie

  • Noi reguli de carantină în România

    Noi reguli de carantină în România

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat vineri, la finalul unei şedinţe a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, că începând de sâmbătă vor fi reduse perioadele de carantină pentru persoanele vaccinate care sunt contact direct al unui caz COVID-19.



    Potrivi deciziei CNSU, perioada de carantină va fi de cinci zile pentru persoanele vaccinate anti-COVID sau care au trecut prin boală în ultimele 180 de zile. Pentru restul persoanelor, carantina se va reduce de la 14 la 10 zile. Pentru contacții direcți ai unui caz COVID-19 , carantina este de 5 zile pentru persoane vaccinate sau trecute prin boală și de 10 zile pentru persoane nevaccinate.


    De la carantină va fi exceptat personalul navigant maritim român şi personalul care lucrează pe platformele fixe şi mobile de extracţie petrol şi gaze în zona exclusiv economică a României.



    O altă decizie vizează persoanele vaccinate anti-COVID sau trecute prin boală care se infectează cu SARS-CoV-2. Acestea vor sta în izolare şapte zile dacă au o formă uşoară sau medie, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adriana Pistol.



    “Persoanele vaccinate şi persoanele care au fost bolnave în ultimele şase luni au deja un anume grad ce protecţie prin imunitatea dobândită, motiv pentru care perioada de transmitere a îmbolnăvirii este mult mai scurtă. Acesta este şi motivul pentru care am hotărât că cinci zile sunt suficiente şi aici vorbim de carantină, nu persoanele bolnave. Cele care sunt bolnave vor fi izolate timp de şapte zile. Izolarea este o măsură aplicabilă persoanei pozitive care dacă este vaccinată şi a fost bolnavă va sta în izolare şapte zile. Carantinarea se aplică persoanelor sănătoase care fie sunt contact direct cu un caz confirmat, fie sosesc din ţările zonă roşie sau alte ţări”, a explicat Adriana Pistol.



  • Pregătiri pentru valul 5 al pandemiei

    Pregătiri pentru valul 5 al pandemiei

    Valul cinci al pandemiei, produs de varianta Omicron, care mătură Europa și alte regiuni ale lumii, pare să fi ajuns și în România, unde numărul de cazuri depistate a început din nou să crească. Autoritățile discuta, ca urmare, la nivel medical dar și politic, despre măsurile necesare pentru ca situația epidemiologică gravă din valul anterior să nu se mai repete. Una dintre temeri se referă la sistemul sanitar românesc, depășit complet toamna trecută de numărul excesiv de îmbolnăviri de Covid-19.



    Premierul Nicolae Ciucă a avut luni o şedinţă de lucru cu responsabili în gestionarea pandemiei, în cadrul căreia a fost prezentată evoluţia cazurilor în ţară şi la nivelul Uniunii Europene. Scopul – protejarea populaţiei şi continuarea funcţionării şcolilor şi a sectoarelor economice. Au participat reprezentanţi ai ministerelor Sănătăţii, Finanţelor, Justiţiei, Educaţiei, Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.



    Continuarea vaccinării a fost subliniată ca fiind cea mai sigură soluţie de protejare a vieţii şi sănătăţii cetatenilor faţă de formele grave de îmbolnăvire generate de SARS-CoV-2. Problema este că imunizarea a ajuns din nou la un nivel extrem de scăzut, numărul vaccinarilor zilnice cu prima doză fiind doar de ordinul miilor.



    Doar nu mult peste 40% dintre români sunt vaccinați, țara fiind a doua din coadă în Uniunea Europeană la acest capitol, deși dispune de doze suficiente din toate serurile aprobate la nivel comunitar. Teoriile conspirative, neîncrederea în sistemul medical și autorități, ezitările politicienilor și campaniile furibunde împotriva vaccinării și a măsurilor de protecție se numără printre cauzele care pot explica situația.



    Altă soluție identificată la ședința de guvern drept foarte eficientă și care ar putea fi generalizată la nivelul întregii ţări este portul corect al măştii chirurgicale sau al altor tipuri de măşti care să respecte standardele FFP2. În cadrul reuniunii s-a analizat și eficienţa programelor de testare a elevilor şi posibilitatea de a se da măşti gratuite copiilor care au nevoie. Pentru continuarea în bune condiţii atât a funcţionării serviciilor publice, cât şi a activităţilor economice, au fost prezentate ca soluţii alternanţa programului de lucru, respectiv şomajul tehnic.



    În acest sens, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor trebuie să pregătească resursele financiare necesare. În vederea asigurării unui nivel cât mai ridicat de informare corectă a populaţiei, vor fi derulate activităţi de comunicare şi informare, alături de demersuri de combatere a dezinformării, precizează Guvernul de la Bucuresti într-un comunicat. Documentul nu spune nimic însă despre o eventuală introducere a certificatului verde la locul de muncă, decizia politică în acest sens rămânând în continuare în așteptare.






  • Eurobarometru: 40% dintre români, mulțumiți de măsurile împotriva COVID

    Eurobarometru: 40% dintre români, mulțumiți de măsurile împotriva COVID


    Circa 40% dintre români se declară mulțumiți de măsurile luate de Uniunea Europeană în lupta cu noul coronavirus, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru. Cel mai mare procent s-a înregistrat în zona București-Ilfov (46%), iar cel mai mic în zona Sud-Vest Oltenia (32%).



    Sănătatea, cea mai mare problemă a Uniunii Europene



    În opinia românilor, cele mai importante probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană în prezent sunt situația economică și șomajul, migrația, sistemul de educație, sănătatea și costul vieții. Pentru 40% dintre cetățenii români din regiunile Nord-Vest, Centr, Sud-Est și Vest, sănătatea este cea mai mare problemă cu care se confruntă Uniunea Europeană în acest moment este sănătatea.



    În ceea ce privește schimbările climatice, Eurobarometrul arată că mai bine de jumătate dintre respondenții din România consideră că Pactul Verde European (Green Deal) va contribui în mod eficient la abordarea problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană. În același timp, 60% dintre aceștia spun că planul de redresare al Uniunii, NextGenerationEU, va contribui în mod eficient pentru abordarea problemelor provocate de pandemia de coronavirus.

    eurobarometru-virus-laboratoare.jpg



    Sondajul Eurobarometrul a măsurat și cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie, iar românii sunt printre cei mai neîncrezători în știință și cei mai slabi europeni la cultură generală.



    Astfel, mai mult de jumătate dintre respondenții din România (53%) consideră adevărat enunțul Virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea. Procente la fel de mari au mai înregistrat în Bulgaria și Cipru (ambele cu 52%) și Croația (50%).


    La popul opus se află 13 state membre în care majoritatea respondenților spun că virusurile nu au fost produse laboratoare. Cele mai mari procente sunt în Regatul Țărilor de Jos (84%), Danemarca (83%), Suedia (75%) , Belgia (74%), Irlanda (73%) și Germania (70%).



    46% dintre români au răspuns că există un remediu ascuns pentru cancer



    România se află și în plutonul de state membre UE în care cei mai mulți respondenți consideră adevărat enunțul “Există un remediu pentru cancer există, dar este ascuns publicului de interese comerciale. Cea mai mare pondere o înregistrează Cipru, unde 58% dintre intervievați au fost de acord cu enunțul, urmat de Grecia (52%), Ungaria (48%) și România (46%).



    În cinci state europene, cel puțin trei sferturi din populație consideră falsă afirmația că există un remediu pentru cancer care este păstrat ascuns. Cele cinci țări sunt Danemarca și Suedia (ambele cu 83%), Finlanda (78%), Belgia (76%) și Regatul Țărilor de Jos (75%). În medie, doar un sfert dintre europeni (26%) consideră adevărat enunțul de mai sus.



  • Se va generaliza certificatul verde?

    Se va generaliza certificatul verde?

    În România, dezbaterea pe tema impunerii obligativităţii unui certificat verde pentru anumite categorii pofesionale nu e nouă. Numărul mare de antivaccinişti şi vaccinosceptici, tradus printr-o rată de imunizare redusă, penultima din Uniunea Europeană, face dezbaterea cu atât mai utilă. În Parlament există un proiect de lege care prevede că personalul din spitale, Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi din instituţiile din subordine ar putea fi obligat să prezinte certificatul verde la începerea programului de lucru. Şi angajaţii din spitalele private sunt vizaţi.



    Certificatul va îndeplini una din condiţiile: “vaccinare împotriva COVID-19”, “deţinătorul actului a trecut prin boală şi se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-COV-2” sau “rezultatul negativ al unui test PCR, sau al unui test antigen rapid”. În cazul unităţilor publice, testele vor fi plătite de angajat, însă pentru cei care demonstrează cu documente medicale că au contraindicaţii la vaccinare, testele se vor plăti de angajator. Pentru unităţile private, costurile vor fi suportate conform procedurilor stabilite la nivelul acestora, fie de către angajaţi, fie de către angajator.



    Ministrul interimar al sănătăţii, Cseke Atilla, a precizat că faţă de varianta care se află în prezent în dezbatere publică, noua versiune prevede introducerea obligativităţii certificatului digital şi pentru Ministerul Sănătăţii şi unităţile subordonate, respectiv pentru reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi unităţile subordonate acesteia. Premierul interimar Florin Cîţu plusează şi spune că şi-ar dori ca acest certificat verde COVID să fie folosit în toate activităţile economice. Dacă dorim în continuare să avem economia deschisă, cred că aceasta este o măsură care ar ajuta foarte mult, a subliniat premierul.



    Cu peste 130 000 de morţi, Italia a plătit un preţ dureros la începutul pandemiei, în urmă cu peste un an şi jumătate. Acum, ţara este în avangarda măsurilor menite să înfrângă rezistenţa la vaccinare. Certificatul sanitar COVID-19 este, de vineri, obligatoriu în Peninsulă, atât în sectorul public cât şi în cel privat. Vaccinarea devenise deja obligatorie pentru personalul medical, iar certificatul era impus personalului didactic. Guvernul Draghi a apreciat, însă, că tot nu este suficient pentru a asigura un nivel de imunitate care să prevină noi focare de COVID-19 susceptibile să perturbe activitatea economică, notează AFP.



    În Italia, peste 80% dintre persoanele cu vârste de peste 12 ani sunt vaccinate anti-COVID-19 cu schema completă şi 85% cel puţin cu prima doză. Măsura valabilă de vineri este menită să încurajeze vaccinarea, dar se loveşte de opoziţia a milioane de salariaţi.






  • Zone strategie pentru comerțul exterior al UE și revitalizarea exporturilor

    Zone strategie pentru comerțul exterior al UE și revitalizarea exporturilor

    Pandemia a avut un cuvânt greu de spus în ceea ce privește comerțul
    internațional al Uniunii Europene. Anul trecut, exporturile și importurile au
    înregistrat o scădere de circa 10
    procente față de 2019. Europa are nevoie de o revenire cât mai rapidă, de
    aceea, conform noii politici comerciale, Uniunea se va concentra și mai mult pe
    relațiile cu cei mai importanți parteneri comerciali externi, afirmă Iuliu
    Winkler, vicepreședinte alComisiei pentru comerț internațional din Parlamentul
    European:


    Sunt definite în noua strategie pentru comerț și zone strategice, de
    importanță mare pentru Uniunea Europeană. Vrem să intensificăm colaborarea cu
    Africa, spre exemplu, vrem să intensificăm colaborarea cu regiunile apropiate
    ale UE, fie că este vorba despre Marea Mediterană, fie de parteneriatul estic
    unde, evident, Uniunea are nu doar interese comerciale, dar și interese
    strategice. Se vorbește în strategie și de cei doi giganți ai comerțului
    global, Statele Unite și China. Ne dorim foarte mult ca odată cu această nouă
    administrație Biden să reconstruim relația transatlantică, o relație bazată și
    pe valori, dar și pe interese comune și, în același timp, avem ca toți ceilalți
    jucători globali în domeniul comerțului, o foarte mare provocare legată de
    China și de modul în care să ne organizăm relația comercială și de investiții,
    dar și relația geopolitică cu marele gigant chinez care este o economie
    emergentă, dar și o putere emergentă pe spațiul geopolitic global.




    România înregistrează de mulți ani un important deficit comercial, din
    cauza exporturilor mult mai mici față de valoarea importurilor. Bucureștiul
    trebuie să găsească formula pentru revitalizarea comerțului internațional și, pe
    lângă o bună gestionare a fondurilor europene pentru redresarea economică, trebuie să
    sprijine financiar companiile care activează în sectorul exporturilor,
    consideră eurodeputatul Iuliu Winkler:


    Pe plan comercial, România suferă de un deficit comercial cronicizat.
    Acest deficit este și urmarea unor politic care au pus prea mare accent pe
    consum ca motor al creșterii economice și prea puțin accent pe investiții. De
    altfel, un motor sănătos al creșterii economice ar fi fost investițiile, mai
    ales cele în infrastructură. Avem, deci, o problemă, fie că este pe energie,
    fie că este pe bunuri de larg consum, din păcate și în sectorul agricol unde,
    teoretic, ar trebui să fim un producător viguros și un mare exportator de
    produse agricole, vedem că suntem mai degrabă importatori de produse di
    domeniul agroalimentar și exportator de neprelucrate. Este nevoie și de acțiuni
    directe – și aici ne aflăm într-un moment greu pentru că, nici în ceea ce
    privește Eximbank și instrumentele financiare și de garanție de promovare a
    exportatorilor, dar nici în ceea ce privește programul de sprijinire a
    exporturilor al Ministerului Economiei, nu ne aflăm într-o situație bună.
    Probabil că este o tranziție și suferim de bolile acestei tranziții, dar eu
    sper că și în aceste domeniu, adică sprijinirea directă a exportatorilor cu
    fonduri de la bugetul de stat, vom avea o reașezare în decursul anului 2021,
    pentru că, dacă vedem că în toată Uniunea Europeană, fiecare stat membru își
    sprijină proprii exportatori pentru a putea ieși pe piețe externe, atunci este
    foarte clar că și noi trebuie să ne armonizăm cu acest tip de sprijin
    guvernamental pentru exportatori.



  • Protestele împotriva restricțiilor se amplifică

    Protestele împotriva restricțiilor se amplifică

    La Bucureşți şi în mai multe oraşe din ţară au avut loc, luni seară și în cursul nopții, noi proteste faţă de înăsprirea restricţiilor impuse de Guvern din cauza pandemiei. Participanţii au scandat lozinci împotriva autorităţilor, au dat foc în măştilor de protecţie şi au denunţat ceea ce au numit ‘dictatura sanitară’. Oamenii au cerut demisia premierului și a unor responsabili în gestionarea crizei provocate de coronavirus. S-a strigat “Libertate!” și s-a cerut deschiderea şcolilor, a sălilor de spectacole şi de sport, precum şi a sectorului HoReCa, cel mai afectat de măsurile impuse.



    Iată ce spune un manifestant de la Constanța, unde au ieșit în stradă circa o mie de persoane: “Sectorul HoReCa este închis. Şcolile se închid, se deschid, elevii nu mai învaţă nimic. Vrem demisia lui Arafat, demisia lui Cîţu, explicaţii publice pentru toate măsurile impuse, să nu mai purtăm măşti în aer liber“.



    În orașul-port la Marea Neagră, jandarmii au fost prezenţi pentru a asigura ordinea publică şi nu s-au semnalat incidente.



    În Capitală, în schimb, protestele, în mare parte pașnice, au degenerat, spre final, în violenţe. Unii participanţi au fost reţinuţi, după ce au aruncat cu pietre şi sticle către jandarmi. Vitrinele unor magazine au fost sparte, iar traficul auto în centrul capitalei a fost întrerupt în câteva rânduri. Aproape 200 de persoane au fost conduse la secţii de Poliţie, unde au fost indentificate, fotografiate şi amprentate, mare parte dintre acestea fiind amendate. Autoritățile mai spun că 12 jandarmi au fost răniţi ușor.



    Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a declarat că cei care au instigat la violenţă trebuie să plătească și i-a felicitat pe jandarmi pentru calmul cu care au acționat. El le-a mulţumit tuturor celor care respectă măsurile luate autorităţi şi care înţeleg că disconfortul creat de acestea reprezintă ‘un preţ mic’ pentru sănătatea şi viaţa celor dragi.



    La protestele din București au participat și reprezentanţi ai formaţiunii parlamentare AUR, care anunţaseră, anterior, că vor fi prezenți la manifestațiile din toată țară. Violențe au fost și la Galați, unde dinspre mulţime au fost lansate către jandarmi mai multe petarde şi pietre.



    La Timișoara, circa 300 de cetăţeni care, în majoritate, fie nu aveau mască, fie o purtau necorespunzător, au mărşăluit fără incidente prin centrul orașului, la fel la Cluj și la Brașov.



    Referitor la toate aceste proteste, premierul Florin Cîţu a declarat: “Ştiţi foarte bine că în toată Europa astfel de măsuri sunt luate unitar, pentru întreaga ţară. În România sunt măsuri luate în funcţie de gradul de incidenţă, tocmai pentru că ştim că există, deja, în societate o oboseală, după un an de zile în care am combătut această pandemie, dar încă nu am trecut şi este nevoie de încă un efort, de noi, împreună, să trecem peste această perioadă.”



    Manifestațiile au loc într-un moment de recrudescență a pandemiei și în condițiile în care sistemul sanitar românesc este suprasolicitat, în special în secțiile de terapie intensivă.



  • Noi restricții pe fondul pandemiei

    Noi restricții pe fondul pandemiei

    Pe fondul creșterii, din nou, în România, a numărului de infectări cu Sars-CoV-2, Guvernul a adoptat și anunțat, joi seară, noi restricţii pentru limitarea răspândirii virusului. Astfel, în zonele unde incidenţa este mai mare de 4 cazuri la mia de locuitori, circulaţia persoanelor în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică se va face până la ora 20:00, nu până la 22:00, ca în restul săptămânii. Tot în aceste zile, magazinele se vor închide la ora 18:00. Măsurile vor deveni valabile pe tot parcursul săptămânii la o incidenţă de peste 7,5. Sălile de fitness vor avea activitatea suspendată acolo unde incidenţa cazurilor de Covid depăşeşte 4 la mia de locuitori şi se vor putea redeschide atunci când scade sub 3,5.



    În schimb, Executivul a relaxat unele restricții, pentru a permite circulaţia persoanelor cu prilejul apropiatelor sărbători religioase ale mai multor culte. Secretarul de stat Raed Arafat:


    “Pentru noaptea de 27.03 spre 28:03, adică sâmbătă şi duminică, măsura va fi extinsă până la ora 22:00, pentru persoanele care vor participa şi se vor deplasa ca să participe la serviciile religioase oficiate pentru sărbătoarea Pesah. Pentru noaptea de 3 spre 4 aprilie, se va permite circulaţia persoanelor în afara locuinţei sau a gospodăriei, în intervalul orar 20:00 până la 02:00, pentru deplasarea şi participarea la slujbele religioase care sunt ocazionate cu sărbătorirea Paştelui Catolic.



    Cât despre Paştele Ortodox, care va avea loc în noaptea de 1 spre 2 mai, reperele orare privind circulaţia persoanelor în noaptea Învierii ar urma să fie comunicate ulterior. Pe de altă parte, în cadrul acelorași măsuri de combatere a răspândirii noului coronavirus, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat că a fost creat cadrul legal pentru testarea rapidă antigen în farmacii. Decizia vine pe fondul criticilor, îndreptățite, privind numărul zilnic foarte mic de teste efectuate în sistemul public.



    Vlad Voiculescu a precizat că preţul testelor din farmacii va fi scăzut, că pacienţii testaţi pozitiv vor fi introduși în platforma de raportare și monitorizaţi de medicul de familie, exact ca în cazul celor depistaţi prin PCR, și că, dacă apar simptome de agravare a bolii, vor avea la dispoziție un ghid de activitate şi de conduită. Totodată, medicii de alte specialităţi decât boli infecţioase sau ATI vor putea îngriji pacienţi cu Covid-19.



    Ministrul Voiculescu a explicat că, dacă acești doctori respectă protocoalele de practică medicală aprobate prin ordin al Ministerului Sănătăţii, ei nu vor fi trași la răspundere pentru eventualele daune şi prejudicii produse în exercitarea profesiunii. Nu în ultimul rând, se propune alocarea pacienţilor cu noul coronavirus şi în spitale care nu sunt dedicate acestei afecţiuni, acolo unde infrastructura o permite, eliminându-se denumirea de spitale Covid și non-Covid.