Radio România Internațional

Tag: masuri sociale

  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Deși există tendința de a justifica situația economică și socială din România prin prisma exclusiv a conflictului din Ucraina vecină, cauzele actualelor probleme cărora trebuie să le facă față românii sunt mai numeroase și de dată mai îndepărtată! Să amintim, aici, doar cei doi ani de pandemie în care economia mai mult a stagnat decât a funcționat, presărați de prelungirea odată la trei luni a stărilor de urgență sau de alertă. Ori liberalizarea, de unii analiști considerată nu tocmai îndelung chibzuită, a pieței energiei, cu repercusiuni negative serioase în special asupra cetățenilor celor mai defavorizați. Inflația bate record după record, iar magazinele sau piețele agro-alimentare au devenit, pentru unii oameni, locuri doar de contemplare a etichetelor ce frizează, adesea, absurdul. Considerată una din păturile sociale tăcute ale României, prin imposibilitatea de a interveni în vreun fel pentru a-și corecta situația materială la capătul unei vieți de muncă, pensionarii din sistemul public de pensii trebuie să se mulțumească cu ce le oferă lunar Statul, în foarte multe cazuri sub minimul necesar unei existențe decente.


    Pensionarii stau în ceea ce primesc şi mi se pare rezonabil ca nivelul acestei pensii să fie adaptat situaţiei – spunea, recent, președintele țării Klaus Iohannis, care adăuga că ar fi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Or, Guvernul de la București a decis să le acorde seniorilor cu venituri lunare cumulate mai mici de 2.000 de lei (circa 400 de euro) un ajutor unic de 700 de lei.

    De acest sprijin material vor beneficia doar pensionarii cu domiciliul în ţară, nu şi cu reşedinţa obişnuită în străinătate – după cum a precizat Ministerul Muncii.


    Pe de altă parte, Senatul, ca primă cameră sesizată, a adoptat ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care sunt acordate tichete sociale tuturor românilor cu venituri reduse: este vorba de aproape 3 milioane de cetățeni. Tichetele, echivalentul a circa 50 de euro, vor putea fi folosite doar pentru cumpărarea de produse alimentare de bază. Distribuţia prin poștă a cardurilor prin intermediul cărora va fi acordat ajutorul financiar va începe săptămâna viitoare, apoi acestea vor fi alimentate din două în două luni cu suma promisă.


    Dacă senatorii Puterii au salutat decizia, cei ai Opoziției au apreciat că suma e derizorie sau că, prin această măsură, Executivul nu face decât să dea înapoi românilor o prea mică parte din banii pe care îi ia prin taxe, preţuri la utilităţi, alimente sau combustibili. Toți aleșii au votat, însă, pentru.


    În fine, Camera Deputaților s-a pronunțat în favoarea majorării valorii unui tichet de masă pentru angajați de la 20 la 30 de lei, astfel încât să fie compensată măcar parţial creşterea preţurilor. A fost, totodată, de acord ca taberele din țară ale copiilor să poată fi achitate cu voucherele de vacanţă ale părinţilor.


  • Retrospectiva săptămânii 29.05 – 04.06.2022

    Retrospectiva săptămânii 29.05 – 04.06.2022

    Noi sancțiuni europene contra Rusiei


    România salută deciziile Consiliului European, de la începutul săptămânii,
    de la Bruxelles, unde liderii de stat şi de guvern din cele 27 de țări membre
    ale Uniunii au convenit să instituie un embargou progresiv
    asupra importurilor de petrol rusesc    . Parte a aşa-numitului al
    şaselea val de sancţiuni economice împotriva Rusiei, instituite după ce, pe 24
    februarie, aceasta a invadat Ucraina, embargoul va viza, inițial, petrolul livrat pe cale maritimă,
    adică două treimi din total. A fost convenită o scutire temporară pentru
    petrolul transportat prin conductele terestre, solicitată insistent de Ungaria, ţară fără ieşire la mare şi care ameninţa că,
    dacă nu primeşte satisfacţie, îşi va exercita dreptul de veto. Extinderea
    embargoului la livrările prin conducte va fi discutată cât mai curând posibil
    și, în total, 90% din exporturile de petrol rusesc către Uniune vor fi oprite
    până la sfârșitul anului. Embargoul va opri o sursă uriașă de finanțare pentru
    mașina de război a Rusiei     – a scris președintele Consiliului European, Charles
    Michel. Noul pachet de sancțiuni europene prevede și excluderea a trei bănci rusești din sistemul financiar internațional
    Swift    . E vizată inclusiv Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia.
    Analiştii notează că, după valurile anterioare de sancțiuni, economia rusă
    începe să se resimtă. Prețul pieselor de schimb pentru mașinile străine a
    crescut cu 30% sau chiar mai mult. Inflația anuală, de aproape 18% în aprilie,
    este cea mai mare din ultimii 20 de ani. Firme occidentale celebre, de la lanţul de restaurante McDonald’s la producătorul auto Renault, s-au
    retras de pe piaţa rusă    , iar zeci de mii de oameni lucrează cu normă
    redusă sau sunt în concediu forțat.



    Românii vor condamnarea liderilor ruşi


    Românii sunt în proporţie covârşitoare de partea Ucrainei în
    conflictul cu Rusia. Potrivit unui nou sondaj INSCOP, peste 70% consideră că
    Rusia este vinovată de declanşarea războiului, iar 87% cred că liderii ruşi ar
    trebui condamnaţi pentru crime de război comise în Ucraina. În ceea ce priveşte
    apartenenţa la Uniunea Europeană şi NATO, peste 80% se opun ieşirii din cele
    două organisme, procentaj în creştere semnificativă. 22,7% dintre
    intervievaţi spun că e posibil ca Rusia să ocupe Republica Moldova vecină
    (ex-sovietică, majoritar românofonă), iar mai mult de două treimi (68,7%) nu
    cred în această ipoteză.



    Măsuri sociale


    Pe fondul unei inflații galopante, care macină continuu puterea de
    cumpărare a românilor, Guvernul de coaliție de la București a decis că oamenii
    cu pensii mai mici sau egale cu 2.000 de lei (circa 400 de euro) vor primi, în
    iulie, un ajutor financiar de 700 de lei (140 de euro). Măsura e complementară
    cu eliberarea unor vouchere sociale cu o valoare nominală de 250 de lei (50 de
    euro) pentru achiziţia de produse alimentare de către persoanele aflate într-o
    situaţie materială dificilă. Beneficiari sunt peste 2,5 milioane de români, iar
    banii vor veni la două luni o dată.



    Ministrul anunță noi reforme, elevii ies din nou în
    stradă


    Se schimbă iar regulile jocului în Învățământ, sectorul în care s-au testat
    și, în general, au eșuat cele mai multe reforme în 32 de ani de democrație românească
    postcomunistă. După ce a modificat structura anului școlar viitor, ministrul
    Sorin Cîmpeanu a anunţat și că se va renunţa la mediile semestriale, la
    obligativitatea susţinerii tezelor şi că va fi necesară o singură medie
    generală la finalul anului şcolar. Astfel, susține el, profesorul va avea mult
    mai multă autonomie în evaluarea elevului pe parcursul întregului an şcolar,
    iar notele sau calificativele vor evidenţia competenţele elevilor. Fără să
    comenteze inovațiile abia lansate, Consiliul Naţional al Elevilor a organizat,
    la sediul ministerului, un protest față de situaţia din şcolile unde elevii fie
    primesc mâncare nesănătoasă, fie nu primesc niciun fel de alimente. Potrivit
    unui studiu World Vision Romania, unul din zece copii se duce la culcare
    flămând, iar doi din zece copii din mediul rural spun că familia le asigură
    doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Mai mult de 1 din 3
    adolescenţi de la țară lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să muncească în
    gospodărie, iar unul din zece copii nu frecventează nicio instituţie de
    învăţământ.





    România non-euro


    România nu îndeplineşte, în momentul de faţă, niciunul dintre cele patru
    criterii necesare pentru a putea trece la moneda unică europeană. În
    conformitate cu tratatul comunitar de la Maastrict din 1992, aceste criterii
    sunt stabilitatea preţurilor, finanţe publice solide şi sustenabile,
    stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzii pe termen lung.
    Mai mult, potrivit aşa-numitului raport de convergenţă, dat publicităţii de
    Comisia Europeană, dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii, România e
    singurul care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. Paradoxul
    remarcat de analişti e că în 2016 România respecta trei din cele patru
    criterii. Mai avea de îndeplinit doar criteriul cursului de schimb, şi ca o
    condiţie suplimentară pusă de Comisia Europeană, compatibilitatea legislativă.
    Altfel spus, politicile economice ale guvernelor care au urmat, fie acestea de
    stânga sau de dreapta, monocolore sau de coaliţie, n-au făcut decât să
    degradeze compatibilitatea României cu exigenţele zonei euro.



    Premiu la Cannes


    Românul Alexandru Belc a câştigat premiul pentru regie în cadrul secţiunii
    Un Certain Regard a celebrului Festivalului de la Cannes, din
    Franța, pentru filmul ‘Metronom’. Pelicula, aproape o reconstituire de epocă, e
    despre doi liceeni din România comunistă de acum jumătate de secol, care se
    iubesc şi trimit scrisori la emisiunea Metronom a postului de radio Europa
    Liberă, finanțat de Congresul Statelor Unite, în timp ce tenismenii Ion Ţiriac
    şi Ilie Năstase joacă finala Cupei Davis împotriva americanilor. ‘Metronom’
    este debutul în lungmetrajul de ficţiune al regizorului Alexandru Belc, până
    acum cunoscut pentru documentarele ‘Cinema, mon amour’ (2015) şi ‘8 martie’
    (2012).



    O retrogradare istorică


    Echipa națională de fotbal a României joacă, luna aceasta, într-o nouă
    ediție a Ligii Națiunilor, al doilea eșalon valoric, într-o grupă în care va
    întâlni Muntenegru, Bosnia și Finlanda. Noua campanie a Naționalei a fost
    prefațată de încheierea sezonului fotbalistic intern, încă unul complet lipsit
    de suspans. CFR Cluj a câștigat al cincilea titlu de campioană în
    cinci ani, iar Sepsi OSK Sfântu Gheorghe și-a adjudecat Cupa României,
    o competiție cândva plină de farmec, astăzi tot mai lipsită de miză. Istorică
    rămâne doar retrogradarea, în premieră, în Liga a 2-a a celebrei și popularei
    Dinamo București, a doua cea mai titrată echipă din fotbalul românesc, după
    concitadina Steaua. Cu 18 titluri de campioană și cu 13 Cupe, prima echipă din
    România care a ajuns, în 1984, în semifinalele Cupei Campionilor Europeni,
    Dinamo s-a dezintegrat acum, după ce agonizase ani în șir, cu jucători
    submediocri și conducători incompetenți ori de-a dreptul penali, care-au
    devalizat clubul fondat în 1948 de atotputernicul minister comunist de Interne.




  • Noi măsuri sociale

    Noi măsuri sociale

    Peste 3 milioane
    de pensionari cu venituri mici vor beneficia de un ajutor de la stat pentru a
    face faţă scumpirilor în cascadă din ultima perioadă. Potrivit deciziei de joi
    a executivului, 3,3 milioane de persoane ale căror pensii nu depăşesc 2000 de
    lei (circa 400 de euro) vor primi, luna viitoare, o singură dată, un ajutor de
    700 de lei (140 de euro).

    Secretarul de stat Cristian Vasilcoiu a precizat că
    măsura va avea un impact de 2% din totalul bugetului de pensii pentru acest an.
    Cristian Vasilcoiu, despre beneficiarii acestui nou ajutor de stat:

    Guvernul
    a adoptat ordonanţa de urgenţă care prevede acordarea acestui ajutor de 700 de
    lei o singură dată, în luna iulie, pentru pensionarii care au venituri de sub
    2.000 de lei, şi vor beneficia atât pensionarii sistemului public de pensii,
    cât şi pensionarii care au pensii militare de stat, dar şi veteranii, urmaşii,
    soţii supravieţuitori, persecutaţii etnic şi politic şi persoanele care au
    făcut muncă forţată în regimul comunist.

    Guvernul mai are în vedere
    majorarea valorică a bonurilor de masă, pentru care e necesară, însă, decizia
    politică a coaliţiei PSD – PNL- UDMR care-l sprijină. USR, opoziţia
    democratică, consideră că măsurile anunţate de guvern vin târziu şi sunt
    departe de a acoperi nevoile pensionarilor cu venituri scăzute. Uniunea pledează
    în favoarea reducerii cheltuielilor publice, acordării de ajutoare celor mai
    vunerabili dintre români şi reducerii TVA la energie.

    Coordonatorul
    Departamentului de Politici Publice al Uniunii, Cristian Ghinea: Bătaie
    de joc pentru oameni, dată fiind inflaţia, dată fiind creşterile de preţuri la
    orice, să vii cu atât de mare întârziere şi cu nişte sume care sunt ridicole,
    până la urmă, şi nici măcar acestea nu sunt sigure. Facem din nou un apel la
    reducerea cheltuielilor publice şi ajutoare sociale ţintite către oamenii care
    au nevoie, o dată, şi măsuri reale de scădere a preţurilor. Cea mai bună metodă
    de a scădea preţurile la energie este să scădem TVA la energie, aşa cum am
    propus încă din toamna anului trecut, pentru că cea mai mare parte din
    scumpirile astea merg către stat sub formă de taxe şi statul poate pur şi
    simplu să lase aceşti bani la oameni astfel încât să fim cu toţii mai puţin
    afectaţi de creşterea preţurilor la energie.

    De la 1 iulie, intră în
    vigoare şi alte măsuri economice şi sociale menite să uşureze viaţa românilor. Între acestea se numără amânarea, pentru
    nouă luni, a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă
    cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. Pe
    de altă parte, analiştii îşi pun întrebarea cât va mai rezista România sub presiunea
    deficitului bugetar şi a unei datorii guvernamentale mari. Guvernul
    promite, însă, că va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea
    angajamentelor privind deficitul public.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.05 – 28.05.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.05 – 28.05.2022


    Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, avu ună convorbire telefonică cu prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel


    Şeflu a statului român, Klaus Iohanniszbură, gioi la telefon, cu prezidintulu Consiliului European, Charles Michel, tră pregătirea a reuniunillei extraordinare a Consiliului di la Bruxelles di la bitisita aluştui mesu. Prinţipalu subiect di pe agenda a summitului easti agiutorlu umanitar şi financiar tră Ucraina. Siguranţa alimentară, energia, securitatea şi apărarea eara temele di discuţie anamisa di şeful a statului român şi prezidintulu Consiliului European. Tu aistu kiro, s’duţi ninti ofensiva a forțelor ruse contra ali Ucraină viţină, iu situația easti greauă. Inspectoratul General ali Poliţie di Frontieră cundille că, di la diclanșarea a crizăllei ruso-ucrainene, pe 24 şcurtu, tru România intrară pisti ună miliuni di cetățeni ucraineni.



    Nomlu offshore, cari reglementează exploatarea gazelor tru Amarea Lae, intră pi lucru


    Nomlu offshore, cari reglementează exploatarea a azelor tru Amarea Lae, fu promulgată, ñiercuri, di prezidintulu Klaus Iohannis. Naua turlie a nomlui easti ma di suţată cu investitorllii şi lipseaşti s’aducă amintatiţi şi a companiilor şi a statului, spun reprezentanţii a guvernului. După adoptarea proiectului di lege tru Camera Diputaţilor, ministrul Energiei, liberalu Virgil Popescu, spusi că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate, ama şi un păhă ma ñicu la gaze tră consumatorii casnici. Nomlu pruveadi un mănuclliu di misuri mutrinda stabilitatea a regimului fiscal şi di redivenţe petroliere, cum şi eliminarea impozitarillei suplimentare a veniturilor tră păhadzlli di vindiare la cari investitorii nu realizeadză supraprofituri. Pe tut kirolu a divărtearillei acordurli mutrinda perimetre petroliere offshore şi onshore di ahândusimi, titularllii a acordurilor au ndreptul di comercializari, tru turlie libiră, hidrocarburile produse ditu perimetrele petroliere respective, la păhadzlli şi tru cantităţile diterminate di aeşti, tru condiţiile a legislaţiillei naţionale şi europene tru vigoare. Uidisitu cu documentul, România va s’aibă antăñitate la extrădzearea a dzăcământului, iar profitul va s’ampartă anamisa di statul român, cari va s’llia 60% şi investitori – 40%. Protili gaze ava s’hibă scoasi tu meslu cirişaru pritu proiectul dirulat di compania Black Sea Oil&Gas. Estimările spunu că un miliard di metri cubi va s’hibă livraţi anual pritu aestă exploatare, aanvălinda, aşi 10% din necesarul a Româniillei.



    Clirunomlu Coroanălleli ei Marii Britanii, Prinţul Charles, tru vizită tru România


    Aflat tru ună nauă vizită tru România, Prinţul Charles di Wales s-andămusi, ñiercuri, Bucureşti, cu prezidintul Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă şi Custodile a Cărunăllei Române, Margareta. Muabeţli fură ţănuti pi criza a arifugaţloru ucraineni şi pi agiutorul dat di România a văsiliillei viţini tru contextul ali invazie arusă. Uidisitu cu Administraţia Prezidinţială, şeflu a statlui lu informă pi Prinţul di Wales ti hub-ul umanitar di Suceava şi simfunizarea a gaereţloru di agiutoru ditu partea a ma multor state tru hăirea ali Ucraină. Klaus Iohannis şi clirunomlu a Cărunăllei Britanică zbură ti relaţiile bilatearale şi Parteneriatlu strategic româno-britanic, ti cearei di limitare a efectilor alăxerloru climatiţi şi tră conservarea biodiversitatillei, ama şi ti oportunitatea dizvoltarillei a născăntoru proiecte educaţionale mutrinda alăxerli climatiţi. Klaus Iohannis sumlinie angajamentul a Bucureștiului tra s’bagă tru practico obiectivele europene tru planu di alăxeri climatiţi. Tru cadrul ali andamasi cu şeful a Guvernului, Prinţul Charles fu sinfirisitu di politiţli a Româniillei tru domeniul a energiillei veardi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi spusi dişcllidiareaa ti andruparea a investiţiilor tru energia veardi, nai cama multu aţea eoliană offshore tru cari companiile britaniţi suntu aştiptate s’inveastiască tru perioada yinitoari. Prinţul Charles avu muabeti cu premierlu și ti polimlu ditu Ucraina. Uidisitu cu un comunicat a Executivlui, prinţipalele mindueri şi cilăstăseri a Alteţăllei a Lui Regale mutriră fuvirsearea a securitatillei alimentari a lumillei, la cari s’agiumsi di itia a ambudyiusearillei porturli Odisa şi Nikolaev di către askerili ruse. Iara Nicolae Ciucă părăstisi gaereţli a Româniillei di andrupari a Ucrainăllei: aprukearea şi apănghisearea a arifugaţloru, andruparea a cetăţenilor ucraineni strămutaţ internu şi a atiloru cari ş-u-apără văsilia, cum și andruparea a exporturlor ucrainene di yiptu. Tutunăoară, şeflu a Guvernului di Bucureşti părăstisi perspectivili şi fuvirserli genearate tru regiunea ali Amarea Lae, tru contextul a polimlui di la sinuru.



    Executivul di la București a aprobat un nou pachet di măsuri sociale și economice


    Executivul di la București dimăndă, luni, ună nauă pachetă di misuri sociale şi economice convenit di coaliţia di guvernare, tru condițiile tru cari ună dalgă di scunkeri fără precedint afecteadză populația a văsiliillei. Aestă pachetă, tru valoare di 1,1 miliardi di euro, va s’bagă tru lucru di la 1 alunaru. Anamisa di misuri s’arădăpsescu amânarea, tră nouă meşi, a ratelor la bănţă tră cetăţenii şi companiile cari au dificultăţi financiare di itia a crizelor multiple tru kirolu ditu soni. S-apufusi, tutunăoară, darea unu cirecu ditu diferenţa di tiñî di cafi mesu, tru simfunie cu nomlu a salarizării unitare akicăsită cu lucrătorlli ditu sistemul public, cum şi darea a unui giutoru unic di 700 di lei (140 di euro) tră tuţ pensionarii cu pensii sum 2.000 di lei (400 di euro).


    Tru idyiul kiro, Guvernul va llia misuri tră anvărtuşearea fiscală şi respectarea angajamentelor mutrinda dificitul public. Easti zborlu ti ñîcurarea a hărgiloru bugetare cu nai puţăn 10%, cu excepţia aţiloru cu investiţiile, tiñiili, pensiile şi asistenţa socială, suspendarea angajărilor la stat ahurhinda cu 1 alunaru, cum şi creastirea colectariilli veniturlir la bugetul general consolidat a statului cu 10 miliardi di lei (2 miliardi di euro). Tut luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, dimanda că marea majoritate a voucherelor tră persoanele vulnerabile va s’hibă dati către beneficiari tru meslu cirişaru, iar alantă tru prima parte ditu alunaru. Pe 9 mai, Guvernul di la București aprobă misura mutrinda tichetele sociale cari va s’hibă date ti ma multi categorii di persoane aflate tru risc di ftuhie extremă. Pisti trei milioane di români va s’aibă hăiri, unăoară la doi meşi, di un voucher social tru valoare di 250 di lei (50 di euro).



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 22.05 – 28.05.2022

    Retrospectiva săptămânii 22.05 – 28.05.2022

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a vorbit, joi, la telefon, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în pregătirea reuniunii extraordinare a Consiliului de la Bruxelles de la sfârşitul acestei luni. Principalul subiect de pe agenda summitului este sprijinul umanitar şi financiar pentru Ucraina. Siguranţa alimentară, energia, securitatea şi apărarea au constituit temele de discuţie dintre şeful statului român şi preşedintele Consiliului European. Între timp, continuă ofensiva forțelor ruse asupra Ucrainei vecine, unde situația este dificilă. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a precizat că, de la declanșarea crizei ruso-ucrainene, pe 24 februarie, în România au intrat peste un milion de cetățeni ucraineni.

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, a intrat în vigoare

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, a fost promulgată, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis. Noua formă a legii este mai prietenoasă cu investitorii şi ar trebui să aducă câştiguri şi companiilor şi statului, spun reprezentanţii guvernului. După adoptarea proiectului de lege în Camera Deputaţilor, ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a spus că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate, dar şi un preţ mai mic la gaze pentru consumatorii casnici. Legea prevede un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri. Pe toată durata derulării acordurilor referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor au dreptul de a comercializa, în mod liber, hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de aceştia, în condiţiile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare. Potrivit documentului, România va avea întâietate la extragerea zăcământului, iar profitul se va împărţi între statul român, care va încasa 60% şi investitori – 40%. Primele gaze ar urma să fie extrase în luna iunie, prin proiectul derulat de compania Black Sea Oil&Gas. Estimările arată că un miliard de metri cubi vor fi livraţi anual prin această exploatare, acoperind, astfel, 10% din necesarul României.

    Moştenitorul Coroanei Marii Britanii, Prinţul Charles, în vizită în România

    Aflat într-o nouă vizită în România,după o întrerupere în anii de pandemie, moştenitorul Coroanei Marii Britanii, Prinţul Charles, s-a întâlnit, miercuri, la București, cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă și custodele Coroanei Române, Margareta. Discuțiile au vizat criza refugiaţilor ucraineni şi ajutorul dat de România ţării vecine în contextul invaziei ruse. Şeful statului l-a informat pe Prinţul de Wales despre hub-ul umanitar de la Suceava şi coordonarea eforturilor de sprijin din partea mai multor state în beneficiul Ucrainei. Cei doi au discutat și despre relaţiile bilaterale şi Parteneriatul strategic româno-britanic, despre soluţii de limitare a efectelor schimbărilor climatice şi pentru conservarea biodiversităţii, dar şi despre oportunitatea dezvoltării unor proiecte educaţionale privind schimbările climatice.

    La întrevederea cu şeful Guvernului, Prinţul Charles a fost interesat de politicile României în domeniul energiei verzi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi-a exprimat deschiderea pentru susţinerea investiţiilor în energia verde, cu precădere cea eoliană offshore în care companiile britanice sunt aşteptate să investească în perioada următoare. Alături de Custodele Coroanei Române, Margareta, Prinţul Charles a vizitat centrul pentru refugiaţi ucraineni organizat la București, unde a discutat cu refugiaţi şi cu voluntari care îi sprijină. Moștenitorul Coroanei Marii Britanii a ajuns, pentru prima data, în România, în 1998. El susţine fundaţii şi programe care pregătesc meşteri, protejează patrimoniul cultural sau biodiversitatea Transilvaniei. Prin Fundaţia Prinţul de Wales România, Alteţa Sa Regală a dezvoltat şi programe de susţinere a micilor fermieri şi un program special în sprijinul militarilor români răniţi în Afganistan şi Irak.

    Executivul de la București a aprobat un nou pachet de măsuri sociale și economice

    Executivul de la București a anunțat, luni, un nou pachet de măsuri sociale şi economice convenit de coaliţia de guvernare, în condițiile în care un val de scumpiri fără precedent afectează populația țării. Acest pachet, în valoare de 1,1 miliarde de euro, urmează să intre în vigoare de la 1 iulie. Între măsuri se numără amânarea, pentru nouă luni, a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. S-a hotărât, de asemenea, acordarea unui sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaţilor din sistemul public, precum şi acordarea unui sprijin unic de 700 de lei (140 de euro) pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei (400 de euro).

    În același timp, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public. Este vorba despre diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile şi asistenţa socială, suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie, precum şi creşterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro). Tot luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunțat că marea majoritate a voucherelor pentru persoanele vulnerabile vor fi distribuite către beneficiari în luna iunie, iar restul în prima parte din iulie. Pe 9 mai, Guvernul de la București a aprobat măsura referitoare la tichetele sociale care vor fi acordate mai multor categorii de persoane aflate în risc de sărăcie extremă. Peste trei milioane de români vor beneficia, o dată la două luni, de un voucher social în valoare de 250 de lei (50 de euro).


  • Un nou pachet de măsuri sociale

    Un nou pachet de măsuri sociale

    Executivul de la București a anunțat, luni, un nou pachet
    de măsuri sociale şi economice
    convenit de coaliţia de guvernare, în condițiile în care un val de scumpiri
    fără precedent afectează populația țării. Acest pachet, în valoare de 1,1
    miliarde de euro, urmează să intre în vigoare de la 1 iulie. Între aceste
    măsuri se numără amânarea, pentru nouă luni, a ratelor la bănci pentru
    cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza
    crizelor multiple din ultima perioadă. S-a hotărât, de asemenea, acordarea unui
    sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu legea salarizării unitare
    cuvenită salariaţilor din sistemul public, precum şi acordarea unui sprijin
    unic de 700 de lei (140 de euro) pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de
    lei (400 de euro).


    În același timp, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea
    fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public. Este vorba
    despre diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu
    investiţiile, salariile, pensiile şi asistenţa socială, suspendarea angajărilor
    la stat începând cu 1 iulie, precum şi creşterea
    colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde
    de lei (2 miliarde de euro).


    Totodată, liderii coaliţiei de guvernare îşi
    propun accelerarea absorbţiei fondurilor europene din cadrul programelor
    operaţionale şi al Planului Național de Redresare și Reziliență. În acest sens,
    coaliţia va face o evaluare lunară a stadiului atragerii acestor fonduri.


    Tot
    luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunțat
    că marea majoritate a voucherelor pentru persoanele vulnerabile vor fi
    distribuite către beneficiari în luna iunie, iar restul în prima parte din
    iulie. El a menţionat că voucherele care se distribuie până în data de 10 iunie
    se vor încărca în 2-3 zile, conform mecanismului specific de plată a banilor,
    care presupune deschiderea de credite bugetare şi apoi viramentul pe care îl
    face unitatea emitentă.


    Amintim că, pe 9 mai, Guvernul
    a aprobat măsura referitoare la tichetele sociale care vor fi acordate mai
    multor categorii de persoane care se află în risc de deprivare materială şi de
    sărăcie extremă. Peste trei milioane de români vor beneficia, o dată la două
    luni, de un voucher social în valoare de 250 de lei (50 de euro). Guvernul
    a luat aceste măsuri, în condițiile în care scumpirile din energie şi războiul
    din Ucraina au dus la cele mai mari majorări de preţuri din ultimele două
    decenii.


    Potrivit Institului Național de Statistică, gazele costă cu 85% mai
    mult, iar carburanţii cu 35%, situaţie care a dus la o explozie a preţurilor la
    alimente. Cartofii şi uleiul s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, cu
    aproximativ 40%, majorări semnificative fiind înregistrate şi la legume şi
    pâine. Motivele care generează aceste evoluţii sunt de aşteptat să persiste,
    spun specialiştii, care mai estimează şi că perioada de greutăţi va continua
    cel puţin până la vară.

  • Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

    Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

    Programul ʺSprijin pentru Româniaʺ


    Coaliția
    PSD-PNL-UDMR aflată la putere în România a convenit asupra unui pachet de
    măsuri economice și sociale menit să prevină efectele crizei energetice și să
    compenseze creșterile de prețuri. O
    parte dintre măsuri au fost deja adoptate în Parlamentul de la București. Planul Sprijin pentru România
    are o valoare de aproximativ 17 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de
    euro), mai mult de jumătate provenind din fonduri europene. Printre cele mai
    importante decizii se numără creșterea salariului minim în agricultură și în
    industria alimentară, acordarea de vouchere pentru persoanele cu venituri mici,
    precum și subvenții și ajutoare pentru IMM-uri și fermieri. 300 de milioane de
    euro sunt pentru compensarea creșterii prețurilor, IMM-urile vor primi până la
    400 de mii de euro pe companie pentru stimularea investițiilor, firmele de
    transport vor putea deconta 50 de bani la litrul de carburant, iar fermierii
    vor primi bani sub formă de granturi. Alte măsuri vizează o creștere voluntară,
    scutită de taxe, a salariului minim, dublarea normei de hrană pentru pacienții
    din spitale și creșterea valorii tichetelor de masă. Pachetul are trei
    obiective principale, spune premierul Nicolae Ciucă: susținerea economiei
    pentru o creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și
    solidaritatea între generații. Aproape 12 milioane de persoane urmează să
    beneficieze de măsurile sociale din acest program guvernamental, spun
    autoritățile. Între timp, Institutul
    Naţional de Statistică a anunţat că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna
    martie la 10,15% – un nivel record al ultimilor 18 ani.



    Consolidarea prezenţei NATO pe
    Flancul de Est


    Conflictul din Ucraina și
    consolidarea prezenţei NATO pe Flancul de Est au dominat discuţiile purtate,
    marți, la București, de preşedintele Klaus Iohannis cu premierul Belgiei,
    Alexander De Croo. Este nevoie de un nou concept strategic al NATO, care trebuie să
    reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianţei şi
    să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare la adresa
    securităţii, consideră șeful statului, care a anunțat că, în această
    primăvară, grupul de luptă al NATO va fi constituit pe teritoriul României,
    după finalizarea negocierilor dintre aliaţi. La rândul său, premierul Belgiei a
    spus că NATO este o Alianță puternică pe care România poate conta: frontiera
    dumneavoastră este şi frontiera noastră şi o vom apăra, a declarat Alexander
    De Croo. 300 de militari belgieni fac parte din forţa de răspuns a NATO,
    activată de Consiliul Nord-Atlantic pe 25 februarie, imediat după declanșarea
    războiului de către Moscova. Ei s-au alăturat, în martie, celor 500 de militari
    francezi, deja prezenţi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, din sud-estul
    României. Baza a fost vizitată, în această săptămână, de șeful statului român
    și de premierul belgian, însoțiți de Nicolae Ciucă, primul-ministru român, care
    a subliniat că aliaţii trebuie să fie pregătiţi pentru o criză de durată şi
    pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa
    NATO.



    Comisarul european pentru
    Transporturi, la București


    Comisarul
    european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, s-a aflat timp de două zile
    la București, unde a participat, alături de premierul Nicolae Ciucă, la o
    conferinţă privind viitorul Europei, organizată de reprezentanţa Executivului
    comunitar în România. De asemenea, a discutat într-o videoconferinţă cu
    miniştrii transporturilor din România, Republica Moldova şi Ucraina. Premierul
    Nicolae Ciucă și comisarul european Adina Vălean au convenit să
    colaboreze strâns în scopul facilitării transportului feroviar,
    rutier, fluvial şi maritim al mărfurilor din Ucraina şi Republica Moldova,
    vecine României. Nicolae Ciucă a lăudat iniţiativa comisarului
    Vălean de a înfiinţa un grup de lucru menit să identifice soluţii pentru
    creşterea gradului de absorbţie de către România a fondurilor europene alocate
    proiectelor în domeniul infrastructurii de transport.



    Legea
    offshore, în
    dezbaterea Parlamentului


    Proiectul de modificare a legii offshore, care reglementează
    exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră,
    a ajuns în Parlament, unde va fi dezbătut în procedură de
    urgență, după patru ani de la prima variantă, care nu a făcut decât să alunge
    investitorii. Coaliția de guvernare propune acum o variantă mai echilibrată
    despre care spune că va aduce avantaje și statului și companiilor care vor
    exploata zăcămintele. Statul și companiile din România vor avea prioritate la
    cumpărarea gazului exploatat, surplusul urmând să fie exportat. 60% din
    profitul obţinut din exploatarea gazelor natural va reveni statului, iar 40%
    investitorilor. De asemenea, documentul prevede eliminarea impozitării
    suplimentare a veniturilor pentru prețurile de vânzare la care investitorii nu
    realizează supraprofituri, cu excepția menținerii grilei de impozitare în cazul
    veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de
    85 de lei pe MW/oră. O altă modificare este eliminarea limitării deducerii
    investițiilor pentru calculul impozitului pe profit. Dezbaterea proiectului în
    regim de urgență vine pe fondul crizei din energie și al demersului de eliminare
    a dependenței de gazele rusești. Analiștii economici cred că varianta propusă
    va reuși să impulsioneze investițiile, însă chiar și așa până la exploatarea
    zăcămintelor vor mai trece câțiva ani.


  • Măsuri sociale în perioadă de pandemie

    Măsuri sociale în perioadă de pandemie

    Dincolo de lupta contra-cronometru pentru salvarea vieții celor infectați cu noul coronavirus, o altă grijă majoră a acestei perioade este găsirea de soluții în sprijinul populației încercate financiar și al economiei deja fragilizate. Astfel, Executivul liberal de la București a adoptat, joi, o Ordonanţă de Urgenţă care prevede amânarea ratelor la bănci până la 31 decembrie anul acesta, dacă veniturile datornicilor, persoane fizice sau juridice, au fost afectate de pandemia de COVID-19.


    Doritorii pot transmite o solicitare băncii care a oferit creditul până la încheierea situaţiei de urgenţă, adică în cel mult trei săptămâni. Persoanele interesate nu trebuie să aibă restanţe la momentul solicitării. Cu mai multe detalii, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu:

    ʺSuspendarea plăţii se acordă doar debitorilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de pandemia de COVID-19. Aici, iarăşi, vom discuta în norme ce înseamnă acest lucru, pentru că este o plajă largă de persoane fizice care pot să acceseze această facilitate. Astăzi, în România, cam toţi am fost afectaţi de această pandemie direct sau indirect.ʺ


    Celor care se așteptau la simpla amânare a plății ratelor bancare, Guvernul liberal nu le dă, însă, vești tocmai bune: dobânda datorată pentru ratele suspendate se va adăuga creditului, urmând să fie reeşalonată pe toată durata acestuia. Cum vede analistul economic Constantin Rudniţchi soluția găsită de Guvern?

    ʺNu ştiu dacă s-a dorit sau nu să se întâmple aşa, dar aceasta pare a fi realitatea – s-au dat mai multe speranţe decât s-a realizat în această ordonanţă, în sensul că, înainte de a fi această şedinţă de Guvern, s-a vorbit mult despre faptul că toată lumea, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, va avea acces la prevederile acestei ordonanţe şi la amânarea plăţii ratelor bancare. Ei bine, această ordonanţă nu conţine prevederi care să includă pe toată lumea şi este un criteriu deocamdată nu foarte clar, destul de vag, totuşi, şi anume, doar persoanele afectate direct sau indirect de această criză a coronavirusului. Spun că este destul de vag, pentru că nu ştim, încă, ce înseamnă indirect.ʺ


    În altă ordine de idei, în ciuda dificultăților generate de pandemia de coronavirus, economia românească trebuie menținută în stare de funcționare. În acest sens, premierul Ludovic Orban i-a cerut ministrului Transporturilor, Lucian Bode, să demareze noi investiţii. În paralel, termenele pentru cele în curs nu sunt modificate. Vor continua investiţiile și în Energie – după cum a dat asigurări ministrul Economiei, Virgil Popescu. Nici Agricultura, cu un mare potenţial de dezvoltare, nu este uitată! Ministrul de resort, Adrian Oros, a primit sarcina de a identifica oportunităţile din domeniu şi de a propune măsuri de fructificare a lor.

  • Retrospectiva săptămânii 17.05 – 23.05.2015

    Retrospectiva săptămânii 17.05 – 23.05.2015

    Dispută asupra Codurilor Penale



    Lupta împotriva corupţiei trebuie dusă cu toată energia, pentru că acest fenomen se dovedeşte a fi o frână în calea dezvoltării României – declara, recent, preşedintele Klaus Iohannis. Şi tot el preciza că se gândeşte serios să atace la Curtea Constituţionala modificările făcute de Parlament, în ultima perioadă, la Codul Penal şi la cel de Procedură Penală, pentru că România se află într-o fază intensivă a luptei anticorupţie şi o modificare în acest moment a legilor nu este oportună. Klaus Iohannis: Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor propriu. În consecinţă, dacă vor ajunge la promulgare astfel de acte normative, nu vor fi promulgate. Deşi criticate, propunerile de modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală au fost adoptate de Senatul de la Bucureşti şi vor intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Între altele, senatorii au aprobat un amendament care prevede schimbarea sintagmei suspiciuni rezonabile, folosită în prezent, cu probe şi indicii temeinice atunci când sunt dispuse reţinerea, controlul judiciar, arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. O altă modificare se referă la faptul ca inculpatul reţinut sau arestat preventiv să poată fi încătuşat doar dacă este cercetat pentru o infracţiune comisă cu violenţă.




    Codul Silvic adoptat în formă iniţială



    Deputaţii au votat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind Codul Silvic în forma iniţială adoptată de Parlament. Ei au respins, astfel, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a actului normativ pe motiv că intervenţiile legislative limitau arbitrar activitatea operatorilor economici, fapt care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de membru al UE. Motivând că nu a fost lăsată să depună amendamente, şi opoziţia liberală propusese retrimiterea Codului silvic la Comisia de specialitate. Fără succes, însă! Pe fondul defrişărilor ilegale masive, tot săptămâna acesta, Guvernul a adoptat un proiect de act normativ privind stabilirea unor măsuri de monitorizare mult mai strictă a exporturilor şi a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase. Proiectul va fi discutat cu prioritate de cele două Camere ale parlamentului.




    Măsuri sociale



    Deputaţii de la Bucureşti au adoptat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice cu domiciliul permanent, bunurile şi veniturile în România. Legea vine în sprijinul debitorilor de bună-credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, se acordă prioritate planului de rambursare a datoriilor pe o perioadă de până la cinci ani şi nu lichidării bunurilor sau executării silite. Pe de altă parte, deputaţii au votat şi în favoarea dublării alocaţiilor celor peste 3,5 milioane de copii români. Cel mai probabil de luna viitoare, imediat ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial, cuantumul acestora va fi de 84 de lei (echivalentul a circa 20 de euro). Măsura vine în contextul în care România se confruntă cu o continuă scădere a natalităţii. Totodată, în condiţiile în care alocaţia copiilor reprezintă singurul venit stabil al multor familii din zonele defavorizate, dublarea ei le va fi de un real ajutor.




    Un nou ministru în Cabinetul Ponta



    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a semnat, miercuri, decretul de numire a doamnei Sevil Shhaideh în funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Noul ministru a fost propus de Partidul Social Democrat – la guvernare, după ce predecesorul Liviu Dragnea a demisionat. Sevil Shhaideh a promis că va continua proiectele deja începute: “Preiau un minister pe care dl ministru Dragnea l-a organizat, avem strategie, avem viziune, avem programe. Responsabilitatea mea, a echipei şi a colegilor pe care îi am este să continuăm aceste proiecte. Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare într-un dosar privind fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea, nereuşită, a fostului preşedintele al României, Traian Băsescu. Ca urmare a acestei condamnări, Dragnea şi-a depus şi mandatul de preşedinte executiv al PSD, însă vicepreşedinţii formaţiunii nu au acceptat retragerea lui din funcţie. În consecinţă, conducerea PSD se va întruni săptămâna viitoare pentru o discuţie pe această temă.




    Premierul Victor Ponta la Chişinău



    Premierii Victor Ponta şi Chiril Gaburici au semnat, joi, la Chişinău, un memorandum de înţelegere între guvernele României şi Republicii Moldova (majoritar românofonă) privind realizarea unor proiecte de interconectare a reţelelor de gaze naturale şi de energie electrică. Aceste proiecte vor fi prioritare pentru guvernul României în acest an. Victor Ponta: România este capabilă, are în acest moment resursele necesare şi putem să investim în Republica Moldova. Este nevoie doar ca ceea ce am discutat şi astăzi, în mod oficial, să punem în practică. România a fost şi va rămâne un susţinător necondiţionat al parcursului european al Republicii Moldova – a declarat premierul Victor Ponta, care s-a aflat la Chişinău în timp ce la Riga, în Letonia, se desfăşura summitul Partenieratului Estic – program de cooperare creat pentru intergrarea economică şi apropierea politică de Uniunea Europeană a şase state fost sovietice: Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina şi Belarus. România, reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, s-a pronunţat pentru reafirmarea angajamentului Uniunii Europene faţă de ele.

  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Copiii din România vor beneficia de alocaţii mai mari, după ce
    deputaţii au votat, miercuri, dublarea acestui ajutor acordat de stat. În
    prezent, în România alocaţia avea cea mai scăzută valoare din Europa raportată
    la salariul minim pe economie, de doar 4%, faţă de 8% în Bulgaria sau 18% în
    Ungaria. Iniţial, puterea a avut reticenţe majore, dovadă că iniţial, deputaţii
    PSD din Comisia de Muncă au avizat negativ amendamentul depus de opoziţia
    liberală, susţinând că nu sunt fonduri suficiente pentru majorare,şi după ce
    acesta fusese respins, luni, şi de plenul Senatului. Subiectul a căpătat
    amploare însă sub presiunea opiniei publice, iar reticenţele puterii s-au
    spulberat rapid. În cele din urmă, surprinzător, nimeni nu s-a mai împotrivit
    votului din plenul Camerei Deputaţilor.Majorarea
    alocaţiilor de la 42 de lei (9,5 euro) la 84 lei (19 euro) a primit 332 de voturi pentru şi doar două abţineri.

    Copreşedintele PNL, deputatul Alina Gorghiu, a precizat că este un
    prim pas câştigat în favoarea familiilor din România. Alina Gorghiu: Vorbim
    de peste 3,5 milioane de copii care se vor bucura de dublarea alocaţiilor şi,
    da, este o măsură pe care PNL, astăzi, cu sprijinul celor de la putere, reuşesc
    să o facă. Nu vreau deloc să dau culoarea politică acestui proiect, dar cred că
    acest parcurs trebuie continuat.

    Prezent la vot, premierul Victor Ponta a
    declarat că, deşi măsura dublării alocaţiilor nu a fost prevăzută de guvern,
    executivul se va supune deciziei finale a deputaţilor şi vor fi găsite surse de
    finanţare, cel puţin pentru acest an. Victor Ponta: Anul acesta o să
    avem şi găsim banii, pentru că avem o situaţie bună din punct de vedere bugetar
    şi ne încadrăm, dar, pentru ca să ne încadrăm şi la anul, în 2016, am nevoie de
    sprijinul parlamentului în toamnă, când venim cu legea bugetului, ca să păstrăm
    această măsură şi să o facem sustenabilă pentru perioada următoare.

    Deşi
    liberalii îşi doresc ca măsura să fie aplicată imediat, pentru a intra în
    vigoare, Legea de modificarea a ordonanţei de urgenţă
    privind majorarea alocaţiilor trebuie să fie promulgată
    de preşedintele ţării.

    Tot miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat aproape în
    unanimitate Legea insolvenţei persoanelor fizice. Potrivit deputatului
    social-democrat Ana Birchall, unul dintre iniţiatori, legea îi
    protejează pe românii de bună credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, un debitor
    care consideră că se poate redresa financiar poate să îşi reeşaloneze
    datoriile, astfel încât să nu fie executat silit. Procedura presupune întocmirea
    unui plan de rambursare, care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea
    prelungirii cu încă un an. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă,
    orice penalitate sau majorare de întârziere se opreşte automat.

  • Retrospectiva săptămânii 12.10 – 18.10.2014

    Retrospectiva săptămânii 12.10 – 18.10.2014

    Preşedintele Traian Băsescu, la summitul Europa-Asia



    Prezidat de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, summitul Europa-Asia a mobilizat, la Milano, 53 de şefi de stat sau de guvern de pe cele două continente, între care şi şeful statului român, Traian Băsescu. Cele două zile de summit euro-asiatic au fost o ocazie de dialog şi dezbatere a unui spectru larg de probleme esenţiale pentru ambele continente, care reprezintă împreună jumătate din PIB şi 60% din comerţul mondial. Centrată pe cooperarea economică, reuniunea a prilejuit şi multe întâlniri bilaterale, dominate de reglementarea conflictului ucrainean şi de problema livrărilor de gaze naturale ruseşti în Europa. Joi, cele două subiecte s-au aflat în centrul convorbirilor dintre liderul de la Kremlin şi cancelarul german Angela Merkel. Potrivit purtătorului de cuvânt al liderului rus, “în continuare există divergenţe serioase de opinii în ceea ce priveşte originea conflictului intern ucrainean, dar şi asupra cauzelor care au dus la evoluţia evenimentelor ce au loc în momentul de faţă în regiune”. A doua zi, Vladimir Putin a discutat cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, în prezenţa principalilor lideri europeni.



    Măsuri sociale



    În România, circa 500 de mii de copii, proveniţi din peste 280 de mii de familii cu venituri reduse, vor avea, de la 1 noiembrie, alocaţiile dublate. Este vorba, a precizat ministrul muncii şi protectiei sociale, Rovana Plumb, de alocaţia de sprijin a familiei, care se acordă pe lângă clasica alocaţie de stat, de care beneficiază toţi copiii din România. Pentru ca alocaţia de sprijin a familiei să fie acordată trebuie ca venitul net per membru de familie să fie până-n 530 de lei, adică 120 de euro. Prin acelaşi act normativ, Guvernul a aprobat majorarea sumelor pentru copiii aflaţi în plasament şi dublarea alocaţiilor de hrană pentru copiii instituţionalizaţi sau aflaţi în grija asistenţilor maternali. Este vorba despre circa 60 de mii de copii. De asemenea, de la începutul anului viitor, vor fi dublate şi alocaţiile zilnice de hrană pentru adulţii cu dizabilităţi sau aflaţi în centre de îngrijire. Anterior acestor măsuri, guvernul de stânga de la Bucureşti a anunţat că, din 2015, salariul minim brut pe economie va creşte cu aproape 10%, până la 975 lei, circa 220 de euro, pensiile vor fi majorate cu 5%, iar indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap cu 16 procente.




    Dosare importante de corupţie



    DNA investighează retrocedări ilegale de zeci de mii de hectare de păduri cu un prejudiciu pentru Regia Romsilva de peste 300 de milioane de euro. Printre cei vizaţi în dosar se regăsesc parlamentarii PSD Ioan Adam, Viorel Hrebenciuc şi Ilie Sârbu, alături de oameni de afaceri, judecători, dar şi de prinţul Paul, descendent nelegitim al fostului Rege Carol al II-lea al României, şi soţia acestuia. Percheziţii de amploare au fost făcute, în această săptămână, şi în cadrul unui alt dosar răsunător — Microsoft, privind presupuse contracte preferenţiale de achiziţie pentru şcoli a unor licenţe IT. În dosar sunt vehiculate numele a 9 foşti miniştri din guvernări atât de stânga, cât şi de dreapta, asupra cărora planează suspiciuni de trafic de influenţă, spălare de bani, abuz în serviciu sau luare şi dare de mită. Urmare a răspunsului favorabil dat cererii DNA de către Camera Deputaţilor, procurorii pot să înceapă deja urmărirea penală împotriva deputatului Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor între 2010 şi 2012. Între cei vizaţi se mai numără oameni de afaceri, dar şi fostul director al SIE, Cătălin Harnagea. Tot în această săptămână, deputatul social-democrat Miron Mitrea a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Sentinţa nu este definitivă.




    Ebola, îngrijorare globală



    Îngrijorare din ce în ce mai mare şi măsuri tot mai stricte de securitate în Europa şi Statele Unite din cauza virusului Ebola, care continuă să se răspândească, devenind o ameninţare globală. În paralel, au loc apeluri din ce în ce mai stringente pentru o mobilizare la nivel mondial împotriva maladiei care a dus, deja, la decesul a circa 4500 de persoane din aproape 9.000 de cazuri înregistrate în şapte ţări: Liberia, Sierra Leone, Guineea, Nigeria, Senegal, Spania şi Statele Unite. Preventiv, autorităţile române au decis să aloce 25 de milioane de lei (circa 5,5 milioane de euro) pentru amenajarea unui spital militar de campanie, într-o zonă apropiată Bucureştiului, unde să poată fi preluaţi eventualii bolnavi contaminaţi cu virusul Ebola.




    Naţionala de fotbal a României va avea un nou antrenor



    Federaţia de Fotbal de la Bucureşti şi antrenorul Victor Piţurcă au reziliat, joi seara, de comun acord, contractul privind postul de selecţioner al echipei naţionale a României. Imediat dupa aceea, Piţurcă a semnat un contract cu clubul Al-Ittihad, care ocupă locul secund în clasamentul campionatului saudit. Înaintea plecării în Golf, el lasă Naţionala pe locul al doilea din Grupa F a preliminariilor Campionatului European din 2016, cu şapte puncte din trei meciuri. România a învins Grecia, cu 1-0, şi Finlanda, cu 2-0, ambele în deplasare, şi, în această săptămână, a remizat, 1-1, cu Ungaria, pe teren propriu. Următorul joc din preliminarii e programat pe 14 noiembrie, la Bucureşti, în compania liderului grupei, Irlanda de Nord.

  • Măsuri sociale

    Măsuri sociale

    Poate ca indiciu că nu-şi trădează orientarea, Guvernul de stânga de la Bucureşti, controlat de social-democraţi, pune din ce în ce mai mare preţ pe măsurile de natură socială, în special în cazul aşa-numitelor categorii defavorizate.



    Astfel, lunile trecute, Executivul anunţase că, de la începutul anului viitor, salariul minim brut pe economie va creşte cu aproape 10%, până la 975 lei, circa 220 de euro, pensiile vor fi majorate cu 5%, iar indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap vor sări, şi ele, cu 16 procente.



    Însă măsurile de sprijin social adoptate de guvern sau aflate în pregătire în laboratorul său nu se opresc aici. Circa 500 de mii de copii, proveniţi din peste 280 de mii de familii cu venituri reduse, vor avea, de la 1 noiembrie, alocaţiile dublate. Este vorba, a precizat ministrul muncii şi protectiei sociale, Rovana Plumb, de alocaţia de sprijin a familiei, care se acordă pe lângă clasica alocaţie de stat, de care beneficiază toţi copiii din România. Pentru ca alocaţia de sprijin a familiei să fie acordată trebuie ca venitul net per membru de familie să fie până-n 530 de lei, adică 120 de euro. Prin acelaşi act normativ, Guvernul a aprobat majorarea sumelor pentru copiii aflaţi în plasament şi dublarea alocaţiilor de hrană pentru copiii instituţionalizaţi sau aflaţi în grija asistenţilor maternali.



    Cu detalii, Rovana Plumb: ”Pentru 500 de mii de copii care provin din familiile sărace, această creştere va reprezenta 42 de lei pentru fiecare copil. Pentru copiii care se află în îngrijire la familii în plasament, de la 1 noiembrie, vor primi 440 de lei. De la 1 decembrie, dublăm alocaţia de hrană zilnică pentru toţi copii care se află în sistemul de protecţie specială, respectiv 60 de mii de copii”.



    Rovana Plumb a apreciat că impactul bugetar al acestor măsuri nu este unul care să dea bătăi de cap, motiv pentru care, asigură oficialul, cabinetul nu ia în calcul suplimentarea unor taxe existente sau introducerea altora. De altfel, a spus ea, banii care vor acoperi, în 2014, noile facilităţi pentru copiii cu probleme se găsesc în visteria ministerului, iar, pentru 2015, fondurile vor fi asigurate prin exerciţiul bugetar aferent viitorului an. De asemenea, ministrul a anunţat că, de la începutul anului viitor, vor fi dublate şi alocaţiile zilnice de hrană pentru adulţii cu dizabilităţi sau aflaţi în centre de îngrijire.



    Toate aceste măsuri au fost luate pentru că aşa este uman, formulă folosită chiar de ministrul Plumb.