36 de secții de
votare pentru alegerile europarlamentare din 26 mai vor fi deschise în
Republica Moldova, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe. Cele mai multe, 13,
vor fi deschise în capitala Chișinău, inclusiv una la Durlești, oraş din cadrul
municipiului. În zona de nord a Republicii Moldova vor fi deschise 7 secții,
inclusiv 2 la Bălți și câte una la Edineț, Drochia, Soroca, Florești și
Fălești. În zona centrală vor exista 9 secții de votare la Telenești, Ungheni,
Nisporeni, Orhei, Călărași, Bardar, Ialoveni, Hâncești și Anenii-Noi. Pentru
cetățenii români din sud au fost instituite 7 secții de votare la Căușeni,
Cimișlia, Leova, Cantemir, Cahul, Giurgiulești şi Carabetovca. Un număr record
de 441 de secții de votare vor fi deschise, în total, în afara graniţelor
României, la alegerile pentru Parlamentul European. Acestea vor fi organizate,
cu precădere, în sediile misiunilor diplomatice și consulare, în sediile
institutelor culturale şi în cadrul consulatelor onorifice. Cele mai multe
secții de votare sunt organizate în Italia (76), în Spania (50), Republica
Moldova (36), Statele Unite ale Americii (31), Marea Britanie (29), Germania
(25), Franța (17), Austria (9) şi Belgia (8).
Deputatul
Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din
afara graniţelor ţării, îi solicită ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea,
accelerarea procesului de recunoaştere a diplomelor medicilor din Republica
Moldova. Acesta i-a solicitat ministrului informaţii privind numărul medicilor
basarabeni care au depus dosare şi numărul celor care au trecut de procedura de
recunoaştere a diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic specialist.
Parlamentarul apreciază că numărul celor care au primit soluţii favorabile este
unul revoltător de mic. Din totalul de 262 de medici din Republica
Moldova care şi-au depus dosarele pentru obţinerea dreptului de practică pe
teritoriul României, în proces de evaluare la comisiile mixte de recunoaştere
se aflau doar 174 de dosare, iar în cazul a 88 de dosare au fost făcute
solicitări de completare, a spus Constantin Codreanu. Astfel, la
sfârşitul anului 2018, din numărul total al solicitărilor, doar pentru 6 dosare
a fost dat avizul Colegiului Medicilor din România şi au fost întocmite
documentele de recunoaştere. Este o situaţie inacceptabilă, mai ales ţinând
cont că România se confruntă cu o lipsă a cadrelor medicale, a afirmat
politicianul. Poziţia lui Constantin Codreanu vine în contextul în care ministrul
Sănătăţii a declarat recent că în România există 700 de posturi de medici de
familie neocupate.
Deputatul
independent Matei Adrian Dobrovie, vice-președintele Comisiei pentru românii
din afara granițelor țării, afirmă că, după Legea Educaţiei, românii din
Ucraina primesc o nouă lovitură din partea autorităților de la Kiev, după ce
Rada Supremă a adoptat legea privind asigurarea funcționării limbii ucrainene
ca limbă de stat. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta spune că a cerut
ca Ministerul de Externe să ia din timp o atitudine fermă față de această lege
care, apreciază politicianul, pune în pericol menținerea identității etnicilor
români. Am cerut și sesizarea Comisiei de la Veneția în legătură cu
aceasta, a scris deputatul pe platforma de socializare. Din păcate
nici aceste demersuri, nici întâlnirile cu Ambasada Ucrainei din București și
vizita făcută la Kiev pentru a le explica parlamentarilor ucraineni cum sunt
afectate drepturile românilor din Ucraina nu au împiedicat continuarea acestui
proces agresiv de asimilare, spune Matei Adrian Dobrovie. Parlamentarul
român susţine că Ucraina nu poate continua parcursul european nesocotind
drepturile minorităților şi că legile adoptate de legislativul de la Kiev
nu fac decât să submineze îmbunătățirea relațiilor cu Bucureştiul.
Românii, în număr de aproape 410.000, reprezintă a treia etnie ca pondere în
Ucraina şi sunt concentraţi în regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia.