Sectorul
construcţiilor din România oferă un tablou cu fluctuaţii şi incertitudini. Aproape trei sferturi dintre marii constructori din România
amână proiecte din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţii. De asemenea, 4 din 10 constructori
menţionează termenele prelungite de livrare a materialelor printre principalele
probleme cu care se confruntă în prezent, context în care constructorii au
observat şi o scădere a cererii din partea clienţilor sau chiar o reducere a
mărimii proiectelor. Totuşi, un efect pozitiv al creşterii preţurilor se poate
observa în comportamentul firmelor, prin căutarea de soluţii inovative, precum
optimizarea designului şi a calităţii proiectării pentru economisirea de
materiale, reducerea pierderilor şi a deşeurilor, introducerea unor tehnologii
avansate, se afirmă în raport. În acest context, doar 10% dintre constructori
au oprit sau îngheţat lucrările, iar 2% au concediat angajaţi pentru a răspunde
situaţiei din piaţă.
Mai mult de jumătate dintre constructori spun că vor
înregistra o creştere a veniturilor faţă de anul trecut, iar un sfert se
aşteaptă că afacerile vor scădea. De altfel, profiturile realizate de către
aceştia au atins cel mai înalt nivel de la căderea comunismului (în decembrie
1989) încoace. Pe acest fond, volumul
investiţiilor imobiliare pentru România, în trimestrul II 2022 a fost estimat
la peste 257 de milioane de euro, de aproape 4 ori mai mare decât cel
înregistrat în trimestrul anterior, relevă datele publicate de o companie de
consultanţă imobiliară, care estimează că, până la sfârşitul acestui an,
volumul investiţiilor imobiliare ar trebui să ajungă la valoarea de un miliard
de euro. Potrivit sursei citate, până la finele acestui an, peste 150.000 de
metri pătraţi vor fi adăugaţi stocului de retail, iar stocul industrial ar
trebui să ajungă la peste 6,3 milioane de metri pătraţi
Cei mai mari constructori se orientează spre proiecte
publice, precum lucrări de infrastructură, construcţii sociale şi utilităţi
publice. În zona privată, cel mai atractiv domeniu în perioada următoare este
reprezentat de construcţiile industriale, urmat de investiţiile în retail şi
rezidenţial. La polul opus, cu cea mai mică rată de selecţie se află sectorul
birourilor şi clădirile comerciale.
În context, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădirile
rezidenţiale a scăzut cu 10,5%, în primele 8 luni ale anului în curs,
comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, arată Institutul Naţional de
Statistică. Astfel, de la începutul anului şi până la 31 august, s-au eliberat
30.620 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, iar scăderi
s-au consemnat în toate regiunile de dezvoltare. Potrivit statisticii, la
nivelul lunii august 2022, faţă de iulie, s-au eliberat puţin peste 4.000 de autorizaţii
de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,6%. Din totalul
autorizaţiilor, peste 69% sunt pentru zona rurală.