Pentru
România, membră a UE din 2007 şi care va prelua în premieră la 1 ianuarie
preşedinţia rotativă comunitară, a început o săptămână de foc. La Strasbourg s-a
deschis o nouă sesiune în plen a Parlamentului European, care ar urma să se
pronunţe, marţi, asupra unei rezoluţii privind respectarea statului de drept în
România, în aceeaşi zi în care la Bruxelles va fi publicat raportul
Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru 2018. Proiectul de rezoluţie
este critic la adresa Parlamentului şi a Guvernului de la Bucureşti, spun cei
care au avut acces la schiţa documentului, şi a fost convenit în Comisia pentru
libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi de către reprezentanţii
grupurilor politice din Parlamentul European.
Modificările făcute de legislativul
şi executivul de la Bucureşti în domenii ca justiţia şi lupta anticorupţie, dar
şi în domenii ca libertatea de exprimare şi situaţia organizaţiilor
neguvernamentale sunt cele care sunt indicate cu degetul de Bruxelles. În plus,
textul care va fi supus votului condamnă şi ceea ce numeşte intervenţia
violentă şi disproporţionată a forţelor de ordine la protestul diasporei din 10
august – protest îndreptat împotriva guvernului şi a PSD, principalul partid al
coaliţiei aflate la putere. Textul cuprinde îngrijorări legate de noua
legislaţie judiciară şi penală din România, în special cu privire la
potenţialul de a submina independenţa justiţiei, capacitatea de a combate
eficient corupţia în România şi menţionează riscul de slăbire a statului de
drept. Autorităţile române sunt îndemnate să contracareze orice măsuri care ar
dezincrimina corupţia în funcţie şi să aplice strategia naţională anticorupţie.
Parlamentul şi Guvernul român sunt îndemnate să pună în aplicare pe deplin
toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se
abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de
drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar.
Tot marţi, va fi dat
publicităţii raportul MCV, instituit după aderarea ţării la Uniune pentru a
monitoriza situaţia din justiţie şi care, potrivit presei, ar fi acum unul
foarte dur. Ar fi vorba de menţinerea celor 12 recomandări de anul trecut plus
încă 5 referitoare la evenimentele recente legate de legile justiţiei şi
ordonanţele adoptate. Trebuie luate integral în considerare recomandările
Comisiei de la Veneţia şi GRECO, şi suspendate imediat demiterile procurorilor,
trebuie relansat procesul de numire a unui şef la DNA, este nevoie de oameni cu
experienţă şi trebuie să se ia în considerare avizul CSM atunci când sunt numiţi
sau revocaţi procurorii-şefi – vor fi,
potrivit presei, cerinţele adresate Bucureştiului.