Tag: meatri

  • Nu putemu s’trădzemu măna acutotalui di la restricții

    Nu putemu s’trădzemu măna acutotalui di la restricții

    București, caplu a Departamentului tra Catandisi di Ananghi, Raed Arafat, cundille că nica nu putem să zburămu ti ună relaxari totală a meatrilor di preveniri a infecţiilor cu năulu coronavirus, di itia că nu ari nica ună scădeari constantă a numirlui di cazuri năi. Tru un interviu tră televiziunea publică, el spusi că nica ari fucurini tru ma multi giudeţi ali Românie.




    “Cara va să spună vărnu că tricum acutotalui şi tuti suntu ti bună, aestu vârnu nsimneadzâ că nu ari buni hâbâri. Tu aestâ oarâ catastisea easti nica sum aviglleari nica şi ma ghini di kirolu di ma ninti, ama nu putem să spunem că agiumsim la faza tru cari să spunem că tuti suntu ti anami şi numata avem arăspândire, numata avem infectare, numata avem persoani cari s’hibâ infectati tru comunitati. Dimec nica avem fucurini tru ma multi giudeti, ică va s’hibâ tru casili di mutreari auşlli, icâ suntu tru zoni industriale, icâ suntu tamam tru serviţiili medicale, dimi tru spitale şi numirlu a cazurlor nu agiumsi stabilu.”




    Yeaturlu Arafat spuni că, după meatrili di relaxari ţi eara bâgati tru 1 di cirişaru, avem tora dininti nica 5-6 dzăli tru cari s’fătemu isapea ti evoluția-a catandisillei și andicra di aesta va s’llia apofasi. El lugurseasti că lundzearea a vadelui ti catandisea di alertă poati s’hibâ unâ cearei bunâ tra momentul tru cari him tora, unâ turlie tra s’putem s’avem coordonaari şi s’lom meatrili ţi suntu ananghi. Și ma s’facâ relaxarea totală, io nu va negu la cinematograf ică la teatru, căţe știu că ari un riscu, exighis Arafat. Adrămu un lucru multu bun bun, tuț deadunu, amârtie va s’hibâ s’nâ nicâmu tamamu la mealu, nica spusi Raed Arafat. După 15 di cirisaru nu putem s’agiundzemu diznău la normalitatea cari eara ma ninti, cundille caplu a Departamentului tra Catandisi di Ananghi. El adâvgâ maxus câ tru România nu s’loarâ meatri ma serti andicra di alti stati, ama s’loarâ ma ayon’ea. El avu și un mesaj tra români dimi aţel ta s’aibâ tu minti turismul internu, cari trapsi cabai și lipseaşti s’hibâ ndrupâtu.




    “Cahara di noi avemu și munti, avemu și amari, avem multi posibilităț di turismu”, nica spusi Raed Arafat. Cadealihea tru minivacanța di Arusalii, em stațiunile montane, em aţeali di la Amarea Lae agiumsira s’hibâ mplini cu turiști, după ma mulţâmeşi di pauză totală. Cama di 15.000 di români agiumsirâ la amari, acă estimărli iniţiale a turopearatorlor eara ma n’iţ. Uidisiu cu un studiu faptu di unăaghenţie di turismu online, realitatea nâstricu aştiptărli tra ateali aproapea 100 di hoteluri di pi litoral cari furâ dişcllisi. Un numiru di aproapea patru ori ma n’icu, andicra di anlu ţi tricu, ditu idyea perioadă. N’illi di turiști nkisirâ şi tru stațiunile di pe Valea Prahovâllei (ţentrul ali Românie) iu avurâ câbilea ti schi pi unâ pârtie maxus ndreaptâ, puturâ s’facâ priimnări și mountain bike. Instalațiili pi hiru eara ndreapti, a deapoa kirolu bunu deadi izini ti priimnări tu fise.




    Ngrâpsearea: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Ti aduţi catandisea di alertă?

    Ti aduţi catandisea di alertă?


    După doi meşi di dzâli cu catandisi di anangi, tru cari isapea di vâsilie a pandimiillei di coronavirus spuni, câ ari, cama di 17 di n’illi di infectări, nâstritearea-a praglui psihologic di 1000 di morţâ, ama și cama di 10 n’illi di vindicări, tru România s-tricu la catandisea di alertă. Luni, executivlu vulusi apofasea mutrindalui bâgarea tru practico a aiştei catandisi tră 30 di dzâli, după cari actul normativ va s’hibâ pitricutu la legislativ tra s’hibâ votat. Parlamentul poati s’aproaki apopfasea vulusitâ di Guvernu acutotalui icâ cu alâxeri, ama documentul aduţi, unâ ş’unâ, efecti juriditi, nica şi pânâ la votlu a parlamentarlor. Guvernul ari tora tuti pârghiile şi hâlăţli legali ţi suntu ananghi, nica şi amendzâli, tra s’poatâ s’asiguripseascâ tin’isearea a meatriloru şi regulili apufusiti tra s’veglle sănătatea şi bana-a oamin’iloru, declară premierlu Ludovic Orban.




    Zuyrâpsinda kirolu ţi yini, ca hiindalui unu di alertă maximă, primlu-ministru feaţi timbihi a membrilor a executivlui că tuti instituţiile a statlui lipseaşti s’hibâ ascumbusiti pân di mardzinâ, aţea turlie câ regulile şi meatrili pruvidzuti tru aţeali trei anexi ali apofasi di guvernu mutrindalui declararea-a catandisillei di alertă s’hibâ tin’isiti acutotalui. Acşi, tru locurli publiţi ncllisi, tru aţeali comerciali, la loclu di lucru, ama şi tru hâlătli di transportu n’comun s’apufusi obligativitatea ti purtari prusupida di viglleari. Di altă parti, nu s’da izini tu kirolu a catandisillei di alertă tra s’tânâ mitingurli, demonstraţiile, procesiunili ica conţertili. Atelli ţi nu tin’isescu pruviderli va s’hibâ amendaț, tră itia câ aestu virus aduţi mări piriclliuri tră bânâtori, cundille primlu-ministru. Tutunâoarâ, va s’aibâ izini ti urdinari nafoara-a localitatillei maşi tră nâscânti itii şi cu ngrâpsearea a unâllei declaraţii cu a lui giueapi. Justificarea-a urdinarillei poati sâ s’facâ şi pi thimellilu a legitimaţiillei di lucru ica a unei carti di izini di la angajator, andicra di itia trâ cari urdinâ.




    S’bâgarâ tu practico reguli năi și tră sistemlu sanitar. Tru kirolu a catandisillei di alertă, Ministerlu a Sănătatillei va li simfunizeadzâ lucârli ti prevenirea şi combâtearea-a efectilor ţi li aduţi pandemia pi COVID-19, tru arada-a unităţlor sanitare publiţi. Tutunâoarâ, pot s’hibâ scoasi di pi ipotisi persoanili di cumânduseari ditu Ministerlu a Sănătatillei şi ditu unităţile sanitare publiţi ţi suntu sumu cumandul a ministerului, tră nitin’isearea a borgiloru di lucru cari pot s’bagâ tu piriclliu persoanili şi meatrili di preveniri şi combâteari a efectilor pandemiillei di COVID-19. Tru idyiul kiro, câtu ţâni catandisea di alertă, detaşarea-a cadrilor medicali poati sâ s’facâ maşi cu acordul a aiştoru şi a angajatorlui cari detaşeadză — angajator cari lipseasti s’hibâ ditu idyea dumeni di lucru. Tru atea ti mutreaşti paciențâllii cu COVID, aeșţâ va s’hibâ yitripsiţ ma largu tru spitalili apufusiti trâ aestu lucru.



    Ngrâpsearea: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România nâstreaţi 1000 di morțâ

    România nâstreaţi 1000 di morțâ


    Numirlu a aţiloru cari murirâ tru România di itia-a infecțiillei cu năulu coronavirus nâstricu praglu di unâ ňille. Uidisitu cu hâbarea-a Gruplui di Comunicari Strateghică, cari da tru şteari cathi dzuuâ ţifrili ufiţiali dimândati di autorităț, di cându işi tu migdani protlu caz di coronavirus tru România, tu inşita-a meslui şcurtu, lândzâdzârâ anvârliga di 16.000 di oamiňi tru vâsilie. Hâbarea bună easti că aproapea giumitati ditu aeşţâ s’vindicarâ pânâ tora. Cama di dauâ stâmâňi, cazurli activi di coronavirus ditu România armasirâ anvârliga di 7.300-7.500. Nica ş-ma multu, media-a aţiloru vindicaț ahurhi să s’aproaki icâ sâ-lu nâstreacâ tu nâscânti dzâli numirlu a cazurloru năi dimândati cathi dzuuâ. Alliumtrea, numirlu a aţiloru lândzidz di COVID-19 și internaț tru secțiile di tearapie intensivă armasi idyiulu tru aestu kiro, anvârliga di 250 di cazuri tru cathi dzuuâ.




    Până tu aestã oarâ, pi livelu național, eara prilucrati aproapea 270 di ňilli di testi. Uidisitu cu isăkili, România easti cratlu ditu Evropa Tsentralâ şi ditu Apiritâ cu nai cama marli numiru di morţâ ditu reghiuni. Tru ţi mutreaşti catandisea-a cetățeaňilor româňi ţi suntu tru alti stati, uidisitu cu hâbărli loati di misiuňili diplomatiţi și ofiţiili consulari ali Românie tru xinâtati, aproapea trei ňilli di cetățeaňi româňi eara spuşi ca hiindalui infectaț cu năulu coronavirus. Cama di giumitati ditu aeşţâ suntu tru Italia, ama ari multi cazuri și tru Spania și Ghirmânie. Ditu ahurhita-a pandemiillei di COVID-19 cama di unâ sută di cetățeaňi româňi aflaț tru xiâtati murirâ, nai cama mulţâ tru Marea Britanie, Italia și Franța — nica dimândâ isăkili ufiţiali.




    Nâscântâ di specialișţâ spunu că bărbațlli, mllerli și cilimeňilli lli-acaţâ idyealui, multu di multu, nica ş-tu numiru mari, infecţia cu năulu coronavirus, ama cripărli suntu di len turlii. Nai cama multu angreacâ ilikia, lângorli croniţi, ama și sexul. Uidisitu cu spusili a Organizațiillei Mondialâ a Sănătatillei, nai cama multu suntu agudiţ auşlli ţi tragu di lângori cardiovasculari, diabetu, hipertensiuni, lângori a sistemlui adilleaticu și harkinu. Lângoarea a pulmuňiloru di itia-a năului coronavirus feaţi ma multi victimi tru arada-a bărbațlor — nica u spuni tu isapea-a llei OMS.




    Tu ţi mutreaşti cilimeaňilli, aeșţă nu s’arâdâpsescu anamisa di, pareili ţi lişoru pot s’hibâ aguditi, dinintea-a coronaviruslui. Nica sâ spunemu că, după doi meşi di catandisi di ananghi, tru România yinu 30 di dzâli di catandisi di ascumbuseari/ alertă, cari nsimneadzâ hâbinisearea-a sertiloru restricții, ama și năi borgi. Autorităţli dimândâ că easti ananghi ş’ma largu di meatri trã alumtaticu ta s-nu s’arâspândeascâ viruslu, acşi, di viniri, easti apufusitâ purtarea a prusupidâllei/ a mascâllei tru locârli publiţi icâ tu urdinarea cu transportulu n’comun. Româňilli va s’poatâ s’iasâ din casă fãrã declaraţia pi a lui giueapi, ama nu va s’poatâ s’iasâ ditu câsâbă fãrã aestâ.



    Ngrâpsearea: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala