Tag: mecanism

  • Mecanism privind importul cerealelor ucrainene

    Mecanism privind importul cerealelor ucrainene

    În urmă cu mai bine de o lună, autorităţile române
    anunţau că vor permite, în continuare, tranzitul cerealelor
    ucrainene, dar că aşteaptă din partea Kievului un plan privind exporturile.
    Anunţul survenea deciziei Comisiei
    Europene de a nu prelungi ordinul care stopa importul de grâne ieftine
    ucrainene – interdicţie impusă după ce căile maritime prin care Ucraina îşi
    exporta produsele au devenit impracticabile, iar cantităţi mari de cereale au ajuns
    în Europa, afectând producătorii agricoli de aici. La momentul respectiv, decizia
    Bruxellesului a generat proteste ale fermierilor, inclusiv în România, şi a
    determinat Polonia, Ungaria şi Slovacia să hotărască, în mod unilateral, că vor
    continua să interzică aceste importuri.


    Acum, Executivul de la Bucureşti a aprobat mecanismul
    convenit cu autorităţile de la Kiev pentru protejarea fermierilor afectaţi de
    volumul mare de cereale ieftine din Ucraina ajunse pe piaţa românească. Importurile
    de grâne vor fi permise numai în baza unui acord de punere pe piaţă eliberat de
    Ministerul Agriculturii şi doar pentru fermierii şi procesatorii care demonstrează
    cu acte că au nevoie de aceste cantităţi pentru completarea stocurilor, a
    declarat ministrul de resort, Florin Barbu.

    Acest mecanism este unul simplu. Fermierii şi
    procesatorii români care doresc completarea stocurilor depun documentele care
    atestă necesitatea importului. Comisia de analiză a cererilor verifică
    documentele şi propune emiterea sau nu a acordului pe piaţă. Autoritatea Naţională
    Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) eliberează
    certificatul de conformitate pentru produsul ce urmează a fi importat, pe baza
    unei analize a mostrei de produs pusă la dispoziţia importatorului.

    Apoi, Ministerul
    Agriculturii şi Dezvoltării Rurale eliberează fermierului sau procesatorului
    acordul de punere pe piaţă a cantităţii de care are nevoie. Înainte de a intra
    în procesare sau furajare, marfa este reverificată de către ANSVSA în
    certificarea respectării calităţii. Eu nu pot permite ca pe piaţa românească să
    intre produse afectate de boli, dăunători sau care nu sunt 100% sigure pentru
    consumul nostru. Acordul de punere pe piaţă expiră la momentul în care este
    atinsă cantitatea solicitată la import. Mecanismul este creat atât cu fermierii
    noştri, cât şi cu autorităţile Ucrainei,
    a explicat Florin Barbu.


    Ministrul a
    mai menţionat că, săptămâna viitoare, va avea o întâlnire cu omologul său din
    Republica Moldova, cu care va analiza stocurile, cantităţile de cereale pe care
    fermierii de acolo le au la dispoziţie şi vor agrea împreună un nou mecanism
    practic de licenţiere şi asupra cerealelor care ar trebui să vină din ţara
    vecină.



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Parlamentul ali României s-andămusi adză tahina tu ună adunari di tiñie ahărdzită ti atelli 32 di añi di la revoluția anticomunistă ditu andreu 1989. Nkisită Timișoara (vest), tu 16 andreu, cumitia s-arăspândi tru tută văsilia, di avu kipita fuga a dictatorlui Nicolae Ceauşescu ditu capitală tru 22 andreu, tu hăvaia a protestilor a suti di ñilli di români. Capturați di Armată, Ceauşescu și nicukira a lui Elena fură băgaţ tu unu minutişu proţesu și executaț tru căsăbălu ditu sudul a văsiliillei Târgoviște. România fu goala văsilie ditu dinăpoia a Pirdelui di Heru tru cari alăxearea di regim fu nsuţătă di virsari di săndzu. Cama di 1.000 di oameni fură vătămaţ și aproximativ 3.000 fura pliguiţ.



    BUGET. Deputațlli români votara adză proiectul a nomluin ti bugetului di stat și bugetului asigurărilor sociale tră 2022. Guvernul adoptă luni proiectele di nom și tăxi că bugetul asigură stabilitate și predictibilitate. Liderul libearal şi ex-premierul Florin Cîţu cutugursiră că 6,7% ditu PIB fu alocat investiţiilor, tru loc di 7%, aşi cum s’akicăsi tru coaliţia di guvernământ. Liderul social-democrat Marcel Ciolacu susțănu ama că execuția bugetară easti ma importantă andicra di ampărţarea ditamam a hargiloru. Liderul a partidului USR di opoziţie, Dacian Cioloş, spune că proiectul di buget ari la thimelliu venituri supraestimate şi spusi că, aca nviţământul public easti ună prioritate tră prezidentulu Iohannis, nu fură alocateduri fonduri tră aestu sector.



    COVID-19. Fură raportate 775 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 tru 24 sahăţ ditu soni tru România, deadunu cu 81 di dicese asociate, ditu cari 44 di la ună dată anterioară. Di la ahurhita a pandimiei, România avu anvărloga di 1,8 milioane di cazuri di COVID-19 și muriră cama di 58.000 di pacienți. Pe fondul a sentimentelor anti-vaccin harniti di nascanti mass-media, politicieni și lidiri di opinie, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di imunizare ditu UE, după Bulgaria.



    FINANȚAREA UE. Guvernul a Româniilei adoptă un ordinu di urgență cari da izini accesarea unui împrumut di aproximativ 15 miliardi di euro acordat di Comisia Europeană tru cadrul a Mecanismului di Recuperare și Reziliență. Acordul di împrumut anamisa di Comisia Europeană și România fu simnat la București tu 26 brumaru și Bruxelles tu 15 andreu. Tru cadrul a Planului Național di Recupearare și Reziliență, România ari hairi di aproximativ 29 di miliardi di euro, ditu cari cca. 14 miliardi tru fonduri nirambursabile și aproximativ 15 miliardi tru împrumuturi. Împrumutul va s’hibă disponibil până tu inşita a anlui 2026.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala