Radio România Internațional

Tag: mecanism de cooperare si verificare

  • Va fi ridicat MCV?

    Va fi ridicat MCV?

    Admisă în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007, România a rămas,
    până azi, un potenţial membru cu probleme al structurilor comunitare.
    Partenerii de la Bruxelles au suspectat mereu guvernările succesive de la
    Bucureşti, indiferent de ideologia lor declarată şi de personajele, longevive
    sau efemere, care le conduceau, că încearcă să ocolească principiile statului
    de drept, să-şi subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie.
    Instituirea, încă din momentul aderării, a aşa-numitului Mecanism de Cooperare
    şi Verificare (MCV), a fost o pârghie prin care europenii au putut monitoriza
    reformele în domeniul justiţiei româneşti.


    După aproape 16 ani, Comisia Europeană
    apreciază că progresele realizate sunt suficiente pentru renunţarea la MCV. În
    privinţa celor trei legi promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis -
    a statutului judecătorilor şi procurorilor, a organizării judiciare şi,
    respectiv, a Consiliului Superior al Magistraturii – Executivul
    comunitar consideră că avizul emis, în procedură de urgenţă, de Comisia de la
    Veneţia arată că, în ansamblu, lucrurile par să se îndrepte în direcţia corectă.

    Elementele pozitive sunt legate, printre altele, de numirea în funcţie a
    procurorilor de rang înalt, de garanţiile oferite împotriva amestecului politic
    în activitatea DNA sau de limitarea clară a competenţelor procurorului general
    în ceea ce priveşte DNA şi DIICOT (parchetul antimafia). Comisia anunţă că va
    continua să urmărească îndeaproape procesul de revizuire a Codului Penal şi a
    celui de Procedură Penală, dar notează că, până acum, au fost înregistrate
    progrese.     Văzută de la Bruxelles, Agenţia Naţională de Integritate continuă să
    dea dovadă de eficienţă. Tot de acolo, se remarcă rezultate pozitive şi ceea ce
    priveşte investigarea şi sancţionarea corupţiei la nivel înalt.


    Una peste alta,
    Comisia consideră că, pe viitor, România trebuie să fie vizată de acelaşi
    mecanism care se aplică tuturor statelor membre şi care leagă acordarea banilor
    europeni de respectarea statului de drept. Procedural, evaluarea Comisiei e
    doar o etapă. Decizia finală privind încetarea monitorizări justiţiei din
    România depinde de avizul Consiliului, din care fac parte cele 27 de state
    membre, şi de cel al Parlamentului European.


    Pentru moment, totuşi, clasa politică
    de la Bucureşti a jubilat. România, susţine, preşedintele Iohannis, a
    demonstrat voinţă politică şi, mai ales, o puternică susţinere a cetăţenilor pentru
    a corecta orice deviere de la un parcurs democratic şi pentru a relua rapid
    reformele.     Autorităţile de la Bucureşti rămân ferm ancorate în viziunea
    proeuropeană, bazată pe unitate, democraţie şi stat de drept -afirmă şi şeful
    liberal al guvernului de coaliţie PSD-PNL- UDMR, Nicolae Ciucă.     Regimul
    Iohannis nu scapă de monitorizare europeană     – crede, însă, din opoziţie,
    liderul USR, Cătălin Drulă, care aminteşte că evoluţiile din ţară vor fi
    evaluate prin mecanismul general, aplicabil tuturor statelor membre ale
    Uniunii.



  • Sprijin European pentru aderarea Românie la Schengen

    Sprijin European pentru aderarea Românie la Schengen

    Prevăzută iniţial pentru 2011, aderarea
    României la spaţiul de liberă circulaţie    , alături de Bulgaria, a fost amânată
    în mod repetat, Olanda remarcându-se ca principal opozant. Motivele invocate
    de-a lungul timpului ţin de neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în
    cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Comisia Europeană
    monitorizează parcursul Justiției     în România, încă de la aderarea la UE, în
    2007. Ele sunt legate de
    corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate.

    Ridicarea Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi intrarea
    României cât mai curând în Spaţiul Schengen au fost susţinute, la Bruxelles, de
    către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi de premierul român
    Viorica Dăncilă, care s-a aflat în prima sa vizită de la preluarea mandatului. Locul
    României este clar în spaţiul Schengen – a punctat preşedintele Juncker, care
    s-a declarat, totodată, convins că Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu
    privire la Bulgaria şi la România ar trebui ridicat înainte de sfârşitul
    mandatului actualei Comisii.

    Jean-Claude Juncker: I-am spus încă o dată doamnei
    prim-ministru că sunt convins că Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu
    privire la Bulgaria şi România ar trebui să fie ridicat, să fie încheiat
    înainte de sfârşitul mandatului acestei comisii. Aşa cum i-am spus prietenei mele,
    Viorica Dăncilă, locul României, clar, este în Spaţiul Schengen. Nu mai există
    niciun motiv să excludem România din aceste ambiţii cetăţeneşti ce ţin de
    Spaţiul Schengen. Totul decurge bine, numai că uneori putem avea impresia
    că în anumite medii politice din România s-ar dori anumite libertăți în
    privința aplicării stricte şi respectării regulilor statului de drept. Şi
    despre acest aspect am vorbit împreună cu doamna prim-ministru, dar consider că
    sistemul judiciar român funcţionează. Și ar fi bine să nu-l punem prea mult la
    încercare.

    Subiectul rămâne unul de interes maxim pentru Bucureşti, unde ministrul pentru afaceri
    europene, Victor Negrescu, afirma că România îşi va căuta dreptatea dacă nu
    primeşte ceea ce i se cuvine în dosarul Schengen. El a precizat că, după părerea sa, Bucureștiul ar putea cere
    un vot privind aderarea la spaţiul de liberă circulație în Consiliul Justiţie
    şi Afaceri Interne, în a doua parte a anului, sau chiar în timpul preşedinţiei
    române a Consiliului UE din 2019. Pentru intrarea României în spațiul
    Schengen este nevoie de o decizie unanimă a statelor membre.

    Spațiul Schengen
    reprezintă o zonă de libertate de mișcare, unde controalele la frontierele
    interne ale statelor membre au fost eliminate și a fost creată, astfel, o singură
    frontieră externă. Din Spațiul Schengen fac parte, în prezent, 26 de state
    europene.


  • Retrospectiva săptămânii 12.11.2017 – 18.11.2017

    Retrospectiva săptămânii 12.11.2017 – 18.11.2017

    Rectificare
    bugetară pozitivă pe fondul unei creşteri
    economice record


    Guvernul de la Bucureşti a
    aprobat, săptămâna aceasta, a doua
    rectificare bugetară din acest an: este una pozitivă şi se încadrează în
    deficitul bugetar de cel mult 3% din Produsul Intern Brut, impus de normele
    europene. Bani în plus vor primi ministerele Muncii, de Interne, Sănătăţii,
    Justiţiei, Transporturilor şi Educaţiei. Diminuări de fonduri vor fi făcute la
    ministerul pentru IMM-uri, la Cultură, Mediu, Dezvoltare Regională, Fonduri
    Europene şi la Finanţe Publice. A doua rectificare bugetară din 2017 coincide
    cu veştile bune din partea Eurostat sau ale Institutului Naţional de Statistică
    privind creşterea economică a României, veşti care confortează Guvernul de
    coaliţie PSD-ALDE. Ele l-au făcut pe premierul Mihai Tudose să exclame: O veste foarte bună pe care o ştiţi sau proastă pentru cei care ne
    doreau sfârşitul tragic în chinuri: 8,8 – creştere economică pe trimestrul III
    faţă de trimestrul III al anului trecut, ceea ce ne face optimişti pentru chiar
    un spre 6 creştere totală pe anul 2017. Nu numai că nu am murit, cum ne doreau
    unii, ci, dimpotrivă, suntem de invidiat, pe locul 3 în lume.     Unii analişti nu sunt,
    însă, convinşi că ritmul se va menţine. Aurelian Dochia este unul dintre ei: Este puţin probabil ca ritmul de creştere să se poată menţine la
    nivelul ăsta şi atunci, în 2018, fără îndoială că unele din aspectele care acum
    par neîngrijorătoare s-ar putea să îşi schimbe poziţia şi una din îngrijorările
    principale mi se pare că este legată de deficitul bugetar. Trebuie să ţinem
    seama şi de faptul că avem indicatori cum este rata dobânzii, care a început să
    crească foarte rapid, iar inflaţia este deja peste nivelurile la care se
    aştepta şi Banca Naţională. Asta determină şi unele presiuni pe cursul de
    schimb care îi îngrijorează pe mulţi.     Aproape zilnic, de cel puţin o săptămână, moneda naţională românească,
    leul, înregistrează un minim istoric în raport cu euro.



    Moţiune
    de cenzură la adresa Guvernului PSD-ALDE


    Partidul Naţional Liberal este decis să dea jos
    Guvernul de la Bucureşti prin moţiune de cenzură. A umplut paharul nemulţumirilor recenta
    modificare, prin ordonanţă de urgenţă, a Codului fiscal: este vorba, între
    altele, de trecerea plăţii tuturor contribuţiilor sociale în sarcina
    angajaţilor şi de reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%. Contestate de
    patronate, sindicate şi o parte a societăţii civile, măsurile sunt aprig
    criticate de opoziţia parlamentară de dreapta al cărei vârf de lance sunt
    liberalii. Pentru a avea succes, ei
    trebuie să convingă cât mai mulţi parlamentari, inclusiv ai puterii, să se
    pronunţe în favoarea moţiunii de cenzură. De aceea, pe lângă negocierile
    fireşti cu partidele din opoziţie, fiecare parlamentar liberal a încercat,
    zilele acestea, să convingă un coleg din coaliţia de guvernare să susţină
    demersul. Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a precizat: Subiectul nu a fost abordat în sensul înlocuirii lui Mihai Tudose cu
    altcineva şi dărâmării Guvernului doar de dragul de a-l dărâma. Am discutat
    despre ce urmează să se întâmple în România în momentul în care acest Guvern
    pleacă acasă, pentru că, dacă vrem să stopăm lipsa de predictibilitate,
    scăderea puterii de cumpărare, destabilizarea instituţiilor din România, acest
    guvern trebuie să plece acasă.     PNL a anunţat că va organiza, totodată,campanii de informare a cetăţenilor la nivel
    naţional, mitinguri în Bucureşti şi în ţară. A sesizat, de asemenea, Avocatul
    Poporului, în vederea contestării la Curtea Constituţională a reformei fiscale
    promovate de Executiv.



    Un
    nou raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare


    Comisia Europeană a publicat, miercuri, un nou
    raport în
    cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei şi luptei
    împotriva corupţiei (MCV). În document se afirmă că ritmul global al reformelor din România a
    stagnat în 2017, iar provocările la adresa independenţei sistemului judiciar
    reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare. Pe de altă parte, s-au făcut unele
    progrese în domenii precum verificarea conflictelor de interese din domeniul
    achiziţiilor publice. Pentru că evidenţiază progrese, ministrul Justiţiei, Tudorel
    Toader, consideră că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV anul
    următor. Nu de aceeaşi părere este preşedintele ţării, Klaus Iohannis, care, de
    la Göteborg, din Suedia, unde a mers pentru un summit european, a calificat
    drept ‘cel puţin nepotrivit’ optimismul reprezentanţilor coaliţiei de
    guvernare. Şeful statului crede că raportul MCV al Comisiei Europene reprezintă
    un serios semnal de alarmă şi a atras atenţia că întregul efort făcut de
    România pentru întărirea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterea
    corupţiei poate fi periclitat de acţiunile unor politicieni care refuză să
    accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetăţenilor şi nu a unor
    interese partizane sau de grup.



    Rachete
    Patriot în România


    Proiectul de lege privind cumpărarea, de la
    Statele Unite ale Americii, de rachete sol-aer Patriot a intrat, luni, în
    dezbaterea Parlamentului de la Bucureşti. Documentul prevede achiziţionarea a
    şapte sisteme de apărare antirachetă, din care patru vor fi destinate înzestrării
    Statului Major al Forţelor Aeriene şi trei înzestrării Statului Major al
    Forţelor Terestre. Contractul este de aproximativ 3,9 miliarde de dolari, fără
    TVA. Primul sistem, în valoare de 764 de milioane de dolari, urmează să fie
    contractat până la sfârşitul acestui an şi, aşa cum speră ministrul Apărării,
    Mihai Fifor, va deveni operaţional în 2019. Dezbătut anterior şi de Guvern,
    proiectul de lege stipulează că, pentru România, realizarea capacităţii de
    apărare aeriană cu baza la sol este de interes esenţial, întrucât asigură
    întărirea securităţii naţionale şi regionale şi contribuie semnificativ la
    consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite.

  • Raport European despre justiţia română

    Raport European despre justiţia română

    Autentică
    şi, spun experţii, necesară metodă de monitorizare, aşa-numitul Mecanism de
    Cooperare şi Verificare (MCV) a fost introdus în anul 2007, odată cu aderarea
    României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Nu foarte convins, acum un deceniu,
    de voinţa şi capacitatea autorităţilor post-comuniste de la Bucureşti şi Sofia
    de a aplica în sud-estul Europei bunele practici occidentale, Bruxellesul a
    rămas şi astăzi preocupat, în special, de reforma justiţiei, lupta împotriva
    corupţiei şi combaterea crimei organizate.

    În rapoartele lor periodice,
    experţii comunitari evaluează evoluţiile din domeniu, salută progresele şi
    semnalează disfuncţiile. Publicat miercuri, ultimul raport MCV a stârnit
    reacţii contradictorii la Bucureşti. Documentul notează progresele înregistrate în domenii precum verificarea
    conflictelor de interese     din domeniul
    achizițiilor publice, dar deplânge ritmul global al reformelor din justiţie, despre care afirmă că, de
    fapt, au stagnat în cursul acestui an. Ceea ce, adaugă experţii Comisiei Europene,
    a dus la încetinirea punerii în aplicare a celor 12 recomandări restante, cu
    riscul redeschiderii unor dosare care, în raportul din ianuarie 2017, erau
    considerate închise.     Provocările la adresa
    independenţei sistemului judiciar din Romania reprezintă o serioasă sursă de
    îngrijorare, se mai arată în raport.     Guvernul de la Bucureşti
    trebuie să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să
    atinga obiectivul de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei,
    adică în 2018 – a avertizat prim-vicepreședintele executivului comunitar, Frans
    Timmermans.


    Ministrul
    independent al Justiţiei în Guvernul PSD-ALDE, Tudorel Toader, spune că
    raportul evidenţiază multe progrese, iar România
    își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV anul viitor.     Şi vicepreşedintele
    social-democrat al Camerei Deputaţilor, fostul ministru de resort Florin Iordache,
    afirmă că raportul conţine atât aspecte pozitive, cât şi restanţe şi că pot fi
    luate măsuri astfel încât, anul viitor, Mecanismul să fie ridicat.


    Vocea întâi a opoziţiei de dreapta, PNL, e, în
    schimb, categorică şi afirmă, prin deputatul Ioan Cupşa, că actuala putere a
    pierdut din nou examenul la capitolul justiţie. Şi noul lider al USR, Dan
    Barna, apreciază că raportul MCV ar fi negativ şi ar demonstra neechivoc că
    guvernarea PSD agresează justiţia.

    Preşedintele Klaus Iohannis consideră, la
    rândul său, că raportul MCV e un serios semnal de alarmă, iar dacă legile
    justiţiei vor fi adoptate în actuala formă, promovată în Parlament de
    majoritatea guvernamentală, România va face paşi înapoi în lupta împotriva
    corupţiei.

    Şi unii comentatori spun că tonul mai degrabă critic al raportului
    sancţionează încercările de subordonare politică a Justiţiei şi lipsa de apetit
    pentru combaterea corupţiei a actualei Puteri, practici acuzate vehement, de-a
    lungul întregului an, şi de presă şi societatea civilă. O nouă evaluare a Comisiei Europene va fi publicată la sfârşitul lui
    2018.

  • Legile justiţiei discutate la Bruxelles

    Legile justiţiei discutate la Bruxelles

    Admisă
    în Uniunea Europeană în 2007, România se află, încă, sub monitorizarea
    partenerilor comunitari în spinosul dosar al funcţionării Justiţiei. Nu foarte
    convins, acum un deceniu, de voinţa şi capacitatea autorităţilor de la
    Bucureşti de a asigura independenţa acesteia şi de a combate eficient flagelul
    corupţiei, Bruxellesul a impus crearea aşa-numitului mecanism de cooperare şi
    verificare (MCV). În rapoartele lor periodice, experţii comunitari evaluează
    evoluţiile din domeniu, salută progresele şi semnalează disfuncţiile.

    Miercuri,
    ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, şi-a exprimat convingerea că noul
    raport intermediar referitor la MCV, care urmează să fie publicat în curând de
    Comisia Europeană, va fi unul echilibrat şi obiectiv. El a anunţat că a avut
    întrevederi pe această temă la Bruxelles, inclusiv cu prim-vicepreşedintele
    executivului comunitar, Frans Timmermans. Printre temele discutate cu acesta au
    fost, a precizat ministrul, atât evoluţiile înregistrate în cadrul raportului
    de monitorizare, cât şi prezentarea obiectivă a soluţiilor propuse prin
    proiectul de modificare a legilor justiţiei. Cele trei legi importante care
    guvernează funcţionarea sistemului, privind statutul judecătorilor şi
    procurorilor, Consiliul Suprem al Magistraturii şi organizarea judiciară, ar
    urma să fie amendate pentru a fi puse de acord cu decizii ale Curţii
    Constituţionale a României.

    Opoziţia şi presa suspectează, însă, că Puterea
    încearcă să strecoare în viitoarea legislaţie prevederi care pot sabota lupta
    anticorupţie. Cele mai vehemente reacţii interne le-a stârnit propunerea
    iniţială a lui Toader, între timp abandonată de majoritatea PSD-ALDE, ca
    preşedintele Klaus Iohannis să fie exclus din procedurile de numire a şefilor
    de la parchetele General, anticorupţie şi antimafia. Statutul Inspecţiei
    Judiciare pare, în schimb, să-i preocupe cel mai acut pe partenerii occidentali,
    după cum mărturisea însuşi ministrul. Iniţial, proiectul promovat de el stipula
    trecerea acesteia de sub umbrela CSM în subordinea ministerului, ceea ce a
    alimentat suspiciunile de subordonare politică.

    Confruntat cu obiecţiile
    magistraţilor înşişi şi cu protestele vehemente ale opoziţiei şi societăţii
    civile, Toader şi-a nuanţat poziţia şi a afirmat că, fie va rămâne la CSM, fie
    va trece la minister, Inspecţia Judiciară are nevoie de ceea ce a numit
    consolidarea garanţiilor de independenţă.

    Neconfirmată oficial, dar
    vehiculată insistent în media, informaţia că prim-vicepreşedintele Comisiei
    Europene i-ar fi recomandat ministrului ca legile Justiţiei să nu fie
    modificate fără avizul Comisiei de la Veneţia a suscitat, deja, reacţii în
    ţară.

    Preşedintele Comisiei parlamentare speciale privind domeniul, fostul
    ministru Florin Iordache, spune că Legislativul de la Bucureşti e cel care va
    decide dacă e sau nu nevoie de avizul acestui for, cu rol consultativ, al
    Consiliului Europei.

  • Retrospectiva săptămânii 16.04 – 22.04.2017

    Retrospectiva săptămânii 16.04 – 22.04.2017

    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în vizită oficială la Bucureşti


    Sistemul juridic românesc a devenit un model pentru alte state membre ale Uniunii Europene, iar acesta este un motiv de mândrie pentru cetăţenii României, a declarat, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a făcut o vizită oficială la Bucureşti. După convorbiri cu premierul Sorin Grindeanu şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, oficialul european a dat asigurări că, odată îndeplinite cele 12 recomandări din Mecanismul de monitorizare pe justiţie, Bruxelles-ul nu va ezita să recunoască acest lucru. Frans Timmermans a mai spus că, în acest moment, este convins că cele mai bune garanţii în lupta continuă împotriva corupţiei sunt românii înşişi.


    Prin Mecanismul de Cooperare si Verificare instituit de Comisia Europeană, România este monitorizată, alături de Bulgaria, în domeniul justiţiei încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, în vederea depăşirii deficienţelor în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. La rândul său, premierul Sorin Grindeanu a reafirmat că doreşte să finalizeze Mecanismul de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Vom continua progresele majore pe care le avem până acum câştigate în domeniul justiţiei şi nu vom face niciun pas înapoi în ceea ce înseamnă garantarea unui act de justiţie corect şi independent, a mai spus premierul.



    FMI a îmbunătăţit prognoza privind evoluţia economiei româneşti în 2017


    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, de la 3,8% până la 4,2%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit celui mai nou raport publicat, în această săptămână, de instituţia financiară internaţională în avanpremiera reuniunii de primăvară. Conform FMI, România va înregistra, în 2017, a doua cea mai mare crestere economică din Europa, fiind devansată doar de Islanda (5,7%). Pentru anul viitor, ritmul de crestere înregistrat de economia României va fi de 3, 4%. Şi la nivel mondial, Fondul Monetar Internaţional prevede o creştere economică îmbunătăţită, în următorul an. Accelerarea se va face resimţită la nivel extins atât în economiile avansate, cât şi în economiile în curs de dezvoltare şi în cele slabe. Consolidarea se va produce, mai ales, în industria manufacturieră şi comerţ.



    România îşi întăreşte apărarea


    România intenţionează să cumpere rachete antiaeriene Patriot, precum şi lansatoare de artilerie HIMARS, a anunţat şeful Statului Major al Armatei, generalul Nicolae Ciucă. Ministerul Apărării a trimis, deja, o cerere către guvernul american, având în vedere că cele două echipamente sunt fabricate de companii din Statele Unite ale Americii. Procedurile de achiziţie ar urma să înceapă chiar anul acesta. Seful Statului Major al Armatei, generalul Nicolae Ciucă, a precizat că sistemul Patriot se încadrează în sistemul integrat multilevel de apărare antiaerieană a spaţiului aerian al României. El a făcut această declaraţie în poligonul Smârdan, din judeţul Galaţi, unde a avut loc, joi, un exerciţiu tactic cu trageri cu muniţie reală la care au participat peste 350 de militari români şi americani.


    Referitor la importanta acestui exercitiu, şeful Statului Major al Armatei, generalul Nicolae Ciucă a precizat: Este un exerciţiu care contribuie la ceea ce înseamnă ridicarea nivelului de interoperabilitate şi atingerea standardelor comune împreună cu militarii americani şi contribuie, de asemenea, la întreg procesul prin care Armata română îşi consolidează statutul de membru al NATO şi membru al UE. Soldaţii americani se află în România în cadrul operaţiunii Atlantic Resolve, destinată să întărească flancul estic al NATO şi să descurajeze orice potenţială agresiune în regiunea Mării Negre.



    Primele călătorii fără viză în Canada – de la 1 mai


    Ambasada Canadei la Bucureşti a anunţat, miercuri, că prima fază de liberalizare a regimului vizelor pentru români va intra în vigoare la 1 mai. Din acel moment, cei care au avut o viză canadiană în ultimii zece ani sau care deţin o viză de intrare în SUA pot aplica pentru o autorizaţie electronică de călătorie, ETA, care înlocuieşte viza şi este utilizabilă timp de cinci ani. Prevederea este valabilă doar pentru cei care călătoresc cu avionul sau tranzitează un aeroport canadian. Persoanele care vor să intre în Canada folosind orice alt mijloc de transport vor avea nevoie, în continuare, de vize de vizitatori. Aceste restricţii ar urma să fie ridicate din decembrie, când guvernul Canadei intenţionează să elimine regimul de vize pentru toţi cetăţenii români.



    Vreme rea în România


    Aproape trei sferturi din Romaânia s-au aflat sub incidenţa codurilor portocaliu sau galben de ninsori sau ploi abundente, vânt puternic şi temperaturi neobişnuit de scăzute pentru această dată. Meteorologii români au explicat că valul de frig se datorează unui ciclon trans-balcanic care traversează România în aceste zile. Zeci de localităţi din est şi sud-est au rămas fără energie electrică, după ce vântul puternic a rupt linii de înaltă tensiune. Ninsoarea viscolită a dus la închiderea mai multor porţiuni de drumuri naţionale – în special din estul ţării, dar şi în sud şi centru, unde s-au inregistrat probleme serioase şi pe drumurile judeţene şi comunale. Vremea rea a creat probleme şi pe calea ferată. Mai multe trenuri au avut întârzieri serioase, de până la 2 ore, din cauza viscolului, a vântului puternic şi a frigului. Din cauza vântului puternic, au fost închise temporar, şi porturile româneşti de la Marea Neagră..Si traficul aerian pe unele aeroporturi din ţară a fost perturbat de intemperii, mai multe curse externe fiind anulate.