Radio România Internațional

Tag: mecanismul de cooperare si verificare

  • Statutul magistraţilor, adoptat de deputaţi

    Statutul magistraţilor, adoptat de deputaţi

    Proiectul de lege privind statutul magistraţilor a fost adoptat de Camera Deputaţilor de la Bucureşti cu majoritate de voturi, fără modificări majore faţă de forma elaborată de guvernul de coaliţie PSD-PNL-UDMR. Textul ajunge, acum, în dezbatarea Senatului, care este for decizional în acest caz. După sesizările primite din partea Consilului Suprem al Magistraturii (CSM), din textul proiectului de lege a fost eliminat amendamentul care permitea ca procurorii de rang înalt să fie numiţi şi din rândul judecătorilor.



    Au rămas, însă, mai multe prevederi intens criticate de opoziţie, precum şi de asociaţii profesionale din domeniul justiţiei. De exemplu, potrivit documentului adoptat de Camera Deputaţilor, judecătorii şi procurorii au obligaţia de a se abţine de la manifestări sau exprimări defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului.



    Presa de la Bucureşti susţine că, astfel, li se închide gura magistraţilor care ar dori să semnaleze derapaje ale politicienilor din Guvern şi Parlament, fie când aceştia legiferează aberant, fie când se exersează în acte de corupţie. A fost păstrată majorarea de la doi la trei ani a perioadei de şcolarizare la Institutul Naţional al Magistraturii şi posibilitatea ca funcţia de vicepreşedinte de instanţă să fie ocupată fără concurs. Documentul mai prevede că aplicarea unei sancţiuni disciplinare va atrage revocarea din funcţiile de conducere.



    Din opoziţie, USR şi AUR acuză majoritatea că n-a aşteptat avizele Comisiei de la Veneţia asupra proiectului de lege şi afirmă că acesta nu respectă criteriile de meritocraţie pentru ocuparea unor funcţii şi are multe articole neconstituţionale. De cealaltă parte, ministrul Justiţiei, liberalul Cătălin Predoiu, a precizat că documentul a parcurs toate etapele procedurale legale şi a primit toate avizele necesare adoptării, inclusiv din partea CSM. Statutul magistraţilor face parte dintr-un pachet mai amplu de legi prin care ministrul Predoiu susţine că justiţia românească se va reforma fundamental.



    O miză internă, subliniază analiştii, ar fi ameliorarea propriei imagini în ochii societăţii, fiindcă procurorii şi judecătorii n-au figurat niciodată în topul încrederii românilor, iar rechizitoriile sau sentinţele lor sunt frecvent atacate de media. Una externă, fundamentală, susţin exponenţii Puterii, ar fi ridicarea aşa-numitului Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV), prin care Bruxelles-ul monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în Uniunea Europeană, în 2007.



    Renunţarea la MCV, mai spun decidenţii de la Bucureşti, ar permite şi intrarea României în spațiul Schengen, de liberă circulaţie, unde, deşi îndeplineşte toate condiţiile tehnice, i se refuză accesul de mai bine de un deceniu. Or, insistă voci din ţară, cât timp românii, alături de bulgari şi croaţi, vor mai fi obligaţi să aştepte cu orele prin vămile interne ale Uniunii, vor rămâne şi la condiţia umilitoare de cetăţeni europeni de rang secund.






  • Guvernul a aprobat desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie

    Guvernul a aprobat desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie

    Se apropie de epilog povestea uneia dintre cele mai controversate
    structuri din Justiţia românească post-comunistă. Guvernul de la Bucureşti
    a aprobat, luni, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru
    Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Şeful cabinetului de coaliţie,
    liberalul Nicolae Ciucă, a amintit că acesta era un obiectiv asumat,
    deopotrivă, prin programul de guvernare şi prin Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare (MCV), prin care Bruxellesul monitorizează funcţionarea statului de
    drept încă de la admiterea României în Uniunea Europeană, în 2007.


    Proiectul de
    lege elaborat de ministerul Justiţiei prevede preluarea de către alte structuri
    a dosarelor întocmite de SIIJ. Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul
    acestei secţii se vor transmite, pe cale administrativă, în termen de 60 de
    zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului
    de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care
    vor continua soluţionarea acestora. Judecătorii şi procurorii de rang înalt acuzaţi
    că încalcă legea vor fi cercetaţi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii şi procurorii de rang mai mic de parchete
    de pe lângă alte judecătorii. Posturile aflate în schema de funcţii şi de
    personal a SIIJ rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
    şi Justiţie, dar la Secţia de urmărire penală şi criminalistică.     Începând cu
    data desfiinţării SIIJ, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii
    de conducere, revin la parchetele de unde provin. Proiectul de lege va fi
    trimis Parlamentului, pentru dezbatere şi adoptare.


    Cea mai mare parte a
    presei de la Bucureşti, precum şi experţii jurişti au afirmat, mereu, că
    departe de a combate infracţiunile din justiţie, SIIJ era, de fapt, o invenţie
    menită să intimideze magistraţii şi să obstrucţioneze lupta anticorupţie. Naşul
    secţiei a fost, afirmă media, fostul lider autoritar al PSD, Liviu Dragnea,
    care a dominat câţiva ani viaţa politică de la Bucureşti, înainte ca, în 2019,
    să ajungă, în cele din urmă, după gratii, pentru fapte de corupţie.


    Actuala
    şefă a Biroului Procurorului Public European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, care
    a condus, cu o eficienţă încă neegalată, Direcţia Naţională Anticorupţie din
    România, mărturisea, cu puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de
    preşedintele Klaus Iohannis, în urma unei decizii ultimative a Curţii
    Constituţionale, că, în acei ani, provocarea cea mai mare pentru justiţia
    românească a fost păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor.     Au
    existat încercări repetate de a modifica legislaţia anticorupţie pentru a
    limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupţie sau
    dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a refuzat ridicarea
    imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie     – rememora,
    atunci, doamna Kovesi.



  • Mai este actual MVC pentru România?

    Mai este actual MVC pentru România?

    O misiune a Comisiei Europene se
    va afla săptămâna viitoare la Bucureşti
    pentru a evalua, în cadrul
    Mecanismului de Verificare şi
    Control    , progresele înregistrate
    de România în domeniul reformei sistemului
    judiciar şi luptei împotriva
    corupţiei    . Mecanismul de
    Verificare şi Control a fost
    instituit de Comisia Europeană
    pentru România şi Bulgaria, după aderarea, la 1 ianuarie 2007, la
    Uniune. Prin acest Mecanism, Comisia Europeană a dorit să le sprijine
    pe cele două noi state membre în ceea ce priveşte reforma judiciară şi combaterea corupţie,
    în cazul României şi combaterea criminalităţii
    organizate în cazul Bulgariei.
    De atunci, Comisia Europeană
    prezintă un raport anual
    privind progresele înregistrate
    de România şi Bulgaria, raport realizat în urma unei
    analize şi a unei monitorizări riguroase, în baza unui dialog constant între
    autorităţile de la Bucureşti, respectiv Sofia şi serviciile Comisiei.
    Rapoartele se bazează, de asemenea, pe contactele cu alte state membre, cu
    societatea civilă, cu diferite organizaţii internaţionale, cu experţi
    independenţi şi cu diverse alte surse.


    În urmă cu o săptămână,
    Frans Timmermans, prim vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil cu
    legislaţia şi statul de drept, a venit la Bucureşti pentru a dialoga cu
    oficialităţile române, pe agendă aflându-se şi Mecanismul de Cooperare şi
    Verificare. Cu această ocazie, premierul Viorica Dăncilă şi-a exprimat dorinţa
    ca Mecanismul de Verificare şi Control să fie ridicat înainte ca România să
    preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene    . La conferinţa de presă care a
    urmat întâlnirilor cu oficialităţilor de la Bucureşti, Frans Timmermans a
    declarat: În ceea ce priveşte Mecanismul de
    Verificare şi Control, ambiţia preşedintelui Comisiei Europene şi a prim
    vicepreşedintelui este să putem spune în 2019 că putem să oprim MCV, dar
    aceasta ambitie nu se poate materializa dacă nu sunt finalizate ultimele
    recomandări restante din partea Comisiei. 2019 nu este un termen limită, este o
    expresie a ambiţiei Comisiei. Am simtit azi că există disponibilitate şi ambiţie
    din partea tuturor celor cu care am discutat astăzi pentru a se întâmpla acest
    lucru. Cred că este posibil, nu este un termen limită, este o ţintă.


    În cel mai recent
    raport din noiembrie 2017, Comisia Europeană a formulat 12 recomandări pentru
    îndeplinirea tuturor obiectivelor de referinţă cuprinse în Mecanismul de
    Cooperare şi Verificare pentru România. În Raportul adresat Parlamentului
    European este subliniat faptul că în 2017 avântul reformelor s-a pierdut în
    ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase.


  • Premierul României, în dialog cu autorităţile europene

    Premierul României, în dialog cu autorităţile europene

    Aflată, în
    această săptămână, în prima sa vizită la Bruxelles de la preluarea mandatului
    de premier al României, fostul europarlamentar Viorica Dăncilă a discutat cu
    oficialităţile europene despre viitorul mandat al preşedinţiei române a
    Consiliului UE, în primul semestru din 2019    , despre perspectivele financiare,
    dar şi despre aderarea ţării la spaţiul de liberă circulaţie europeană.

    Locul
    României clar este în spaţiul Schengen    , a declarat preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, într-o conferinţă de presă comună cu
    primul-ministru român, căruia i-a spus că, în prezent, nu mai există motive
    pentru care România să nu aparţină acestui spaţiu. El şi-a exprimat, în acelaşi
    timp, convingerea că guvernul de la Bucureşti va face toate eforturile pentru
    ca sistemul judiciar să funcţioneze. În opinia lui Jean-Claude Juncker, Mecanismul
    de Cooperare şi Verificare     cu privire la Bulgaria şi la România ar trebui
    ridicat înainte de sfârşitul mandatului acestei Comisii    . Acest mecanism ar
    trebui să fie ridicat înainte ca România să preia preşedinţia Consiliului
    Uniunii Europene, a plusat premierul Viorica Dăncilă: Sperăm ca sub preşedinţia domnului
    Juncker să putem să vorbim despre intrarea în Schengen a României. România
    îndeplineşte toate condiţiile din punct de vedere al Comisiei, din punctul de
    vedere al comisiei, şi de asemenea, să fie ridicat MCV-ul, pentru că nu este
    normal ca România să preia preşedinţia cu o sancţiune.

    Intensificarea cooperării la cel mai înalt nivel cu instituţiile europene a
    fost principalul obiectiv al acestei vizite, potrivit declaraţiilor Vioricăi
    Dăncilă, care tot la Bruxelles a mai avut discuţii cu preşedintele Consiliului
    European, Donald Tusk, şi cu preşedintele Parlamentului European, Antonio
    Tajani. Acesta din urmă i-a cerut să continue lupta împotriva corupţiei şi
    pentru menţinerea statului de drept.

    Premierul român: Cred că o bună cooperare este benefică
    pentru Europa, este benefică pentru România. Voi veni să vorbesc în Parlamentul
    European despre viitorul Europei, la care România trebuie să fie parte activă,
    parte implicată, având în vedere preşedinţia şi provocările.

    Absorbţia
    întârziată a fondurilor europene     a fost un alt subiect, discutat de premier cu
    comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu. Oficialul
    european a avertizat încă o dată autorităţile de la Bucureşti că trebuie să
    urgenteze şi să simplifice procedurile pentru folosirea banilor europeni.

  • UE despre legile justiţiei din România

    UE despre legile justiţiei din România

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a discutat, miercuri, cu responsabilii comunitari în primul rând
    despre funcţionarea statului de drept, temă care preocupă clasa politică şi opinia
    publică din ţară. Independenţa justiţiei este intangibilă – a afirmat,
    categoric, şeful statului. După întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene,
    Jean-Claude Juncker, el a declarat că problemele referitoare la legile
    justiţiei şi la codurile penale trebuie rezolvate în România, fără a aştepta
    soluţii din afara ţării: Sunt hotărât şi convins că voi
    reuşi ca aceste discuţii să se termine cu legi, care vor fi în varianta cea mai
    bună, legi care pot fi folosite practic. Dar cel mai important obiectiv al meu
    rămâne acelaşi: independenţa justiţiei româneşti este intangibilă, este o
    chestiune pentru care mă voi implica total şi voi face tot, absolut tot ce
    poate să facă un preşedinte pentru a păstra lucrurile aşa.

    La rându-i,
    şeful Executivului comunitar a apreciat că sistemul judiciar din România
    funcţionează şi că nu se poate spune că Bucureştiul ar nesocoti statul de
    drept, cât timp deciziile Curţii Constituţionale sunt respectate. Dar, a
    avertizat Juncker, este inacceptabil ca România să facă paşi înapoi pe acest
    drum. De respectarea acestor principii, a repetat el, depind şi ridicarea Mecanismului
    de Cooperare şi Verificare (MCV), prin care Bruxellesul monitorizează
    progresele şi restanţele justiţiei din România încă de la admiterea în UE, în
    2007, şi primirea în Spaţiul Schengen, refuzată Bucureştiului de cancelarii
    occidentale influente, ce acuză tocmai corupţia persistentă din administraţia
    românească. Românii nu merită să fie trataţi ca europeni de mâna a doua.
    Pentru mine, România şi românii sunt în centrul vieţii europene şi voi continua
    să fac toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv     – a conchis Juncker.

    Declaraţiile sale survin după ce atât ambasadele a şapte membri apuseni ai
    Uniunii, cât şi Comisia însăşi şi-au exprimat preocuparea faţă de modificarea
    legilor justiţiei. Aceasta a fost virulent contestată, în Parlamentul de la Bucureşti,
    de opoziţia de dreapta, iar în stradă, vreme de un an, de sute de mii de
    manifestanţi, care se tem ca guvernanţii PSD-ALDE încearcă să-şi subordoneze
    magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie. În replică, reprezentanţii coaliţiei
    guvernamentale spun că modificările pun în acord legile justiţiei cu sentinţe
    ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde România e frecvent reclamată
    pentru erorile din instanţe şi abuzurile din penitenciare, precum şi cu decizii
    anterioare ale Curţii Constituţionale a României. În ianuarie, totuşi, sesizaţi de Înalta Curte de Casaţie
    şi Justiţie şi de liberali, în opoziţie, tocmai judecătorii constituţionali au temperat
    elanul reformator al Puterii şi au decis că unele modificări aduse
    organizării judiciare şi statutului
    magistraţilor sunt neconstituţionale.

  • Jean-Claude Juncker, la Bucureşti

    Jean-Claude Juncker, la Bucureşti

    Aflat la prima vizită în România după preluarea mandatului de preşedintele al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a avut o agendă bogată. Astfel, preşedintele Comisiei Europene a ţinut un discurs în Parlamentul de la Bucureşti, s-a întâlnit cu şeful statului, Klaus Iohannis, şi cu premierul Guvernului de stânga, Sorin Grindeanu, şi a participat la un dialog cu cetăţenii despre viitorul Europei, alături de comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, cea care reprezintă România în Executivul comunitar. Aderarea României la Spaţiul Schengen, încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), prin care Comisia monitorizează parcursul justiţiei în România încă de la intrarea sa în UE, în 2007, lupta anticorupţie şi absorbţia fondurilor comunitare au fost principalele subiecte abordate de oficialul european.



    România trebuie să facă parte din Spaţiul Schengen, fiindcă a îndeplinit toate criteriile, a declarat Juncker. Aderarea, a susţinut el, trebuie să aibă loc până la începutul lui 2019, când România va prelua preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Tot până atunci, a subliniat preşedintele Comisiei Europene, trebuie înlăturat şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare, pentru că România a făcut eforturi importante în ultimii zece ani şi a înregistrat progrese considerabile în reformarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Nu poţi prezida UE sub impresia că eşti controlat, observat de ceilalţi, a afirmat, tranşant, preşedintele Juncker.



    El a atras atenţia, totuşi, că ridicarea MCV nu reprezintă sfârşitul sau regresul reformelor, ci înseamnă mai multă cooperare. Contez pe celeritatea autorităţilor române şi, în particular, a Parlamentului pentru garantarea ireversibilităţii progreselor realizate în domeniul justiţiei, a declarat Juncker în discursul ţinut în Legislativ. În faţa aleşilor români, el a mai spus că încrederea cetăţenilor se câştigă prin respectarea independenţei justiţiei şi prin separarea puterilor în stat.



    În privinţa corupţiei din România, preşedintele Comisiei Europene a declarat că este un rău care trebuie eradicat. Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker a dat asigurări că România poate conta pe sprijinul necondiţionat al Comisiei în privinţa atragerii fondurilor comunitare. E clar, a apreciat oficialul european, că Bucureştiul trebuie să lucreze mai mult la capitolul capacitate de absorbţie. Ideea Europei cu mai multe viteze, concept respins ferm de autorităţile de la Bucureşti, Brexit-ul şi relaţia UE cu Rusia s-au mai numărat printre temele abordate în timpul vizitei.

  • Recuperarea pagubelor cauzate de corupţie

    Recuperarea pagubelor cauzate de corupţie

    Aflată în dezbatere publică în România până la sfârşitul lunii, Strategia Naţională Anticorupţie (2016-202) se adresează puterilor executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri, dar şi societăţii civile. Vor fi făcute mai multe modificări legislative, inclusiv la codurile penal şi de procedură penală, urmând să fie elaborat şi un nou cod de conduită a membrilor Parlamentului.



    Recuperarea pagubelor de la cei condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie este una dintre coordonatele principale ale Strategiei, afirmă ministrul justiţiei, Raluca Prună: “Trebuie să ne asigurăm că, în primul rând, avem cadrul legislativ pentru a putea recurge la confiscări. Şi, tot la nivel de legislaţie, să decidem că pentru anumite infracţiuni economice, de exemplu, pentru evaziunea fiscală, unde se lucrează, de altfel, la modificarea legii, să ne asigurăm că, în măsura în care se plăteşte prejudiciul în integralitate şi se dă înapoi produsul infracţiunii, nu se mai antrenează o pedeapsă penală, care să conducă la suprapopularea penitenciarelor şi la ţinerea persoanei în custodia statului, cu nişte costuri pentru societate.”



    Pentru a recupera mai repede prejudiciile respective, autorităţile au înfiinţat Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, o direcţie specială în cadrul ANAF. Ministrul Justiţiei a dat asigurări că aceasta este funcţională: “Pe durata unui proces penal este competentă agenţia. Din momentul în care o persoană este condamnată şi avem ca societate de recuperat un prejudiciu, există o direcţie specială (ANABI) în cadrul ANAF care se ocupă de recuperarea prejudiciilor odată ce există o hătorâre definitivă.”



    Strategia anticorupţie va acorda în continuare prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse acestui fenomen. Progresul limitat al prevenţiei în intervalul 2012 — 2015 menţine sectoarele identificate în strategia anterioară şi le suplimentează cu cele ale educaţiei şi sănătăţii. Ministerul Justiţiei îşi propune ca, prin implementarea documentului, România să se încadreze în media UE privind percepţia şi mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupţie.



    De asemenea, se urmăreşte reducerea substanţială, cu cel puţin 50%, a cazurilor de fraudare şi corupere a procedurilor de achiziţii publice şi a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate, precum şi implementarea măsurilor preventive anticorupţie în peste 80% din instituţiile publice şi întreprinderile publice. Strategia, care urmează să fie adoptată de Guvern în august, porneşte de la premisa stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului anticorupţie care a generat performanţă în activitatea DNA şi ANI.