Radio România Internațional

Tag: Mecanismul de Redresare si Rezilienta

  • Interviu cu eurodeputatul Siegfried Mureşan

    Interviu cu eurodeputatul Siegfried Mureşan

    Eurodeputatul PPE Siegfried Mureşan (PNL) a acordat un interviu postului nostru de radio în timpul primei sesiuni plenare de toamnă a Parlamentului European.



    Am discutat cu domnia sa despre discursul privind Starea Uniunii Europene, prezentat de către Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, criza energetică, aderarea Ucrainei şi a Republicii Moldova la UE.



    Interviul a fost acordat imediat după discursul doamnei von der Leyen în plenul Parlamentului European.




  • Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență

    Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență

    Mecanismul de Redresare şi
    Rezilienţă al Uniunii Europene a avut un efect stabilizator pentru statele
    membre într-o perioadă de mare incertitudine economică. În plus, a ţinut în
    frâu criza și a atenuat consecințele sale negative, economice și sociale.
    Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a ajutat guvernele să mențină nivelurile
    de investiții, pentru a răspunde presiunii imense suportate de bugetele naționale.
    Aşadar, punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență este
    deosebit de importantă pentru a asigura un impact pe termen lung asupra
    economiei și societății Uniunii Europene.

    Dragoş Pîslaru, europarlamentar,
    explică:


    Mecanismul de
    Recuperare și Reziliență marchează și va marca pentru generațiile care urmează,
    un nou capitol în istoria Uniunii Europene. Este într-adevăr un frumos simbol
    al solidarității într-una dintre cele mai întunecate perioade ale noastre,
    arătând că numai uniți putem deveni mai rezistenți în urma unor crize precum
    pandemia. Acesta presupune un nou concept pentru fondurile Uniunii Europene
    care combină reformele cu investițiile și ghidează statele membre în ceea ce
    privește cel mai bun mod de a investi fondurile alocate. Statelor membre li s-a
    cerut să elaboreze planurile de redresare și reziliență într-un mod echilibrat.
    Ne bucurăm să vedem că statele membre au făcut efortul și și-au prezentat
    planurile. Nu a fost o sarcină ușoară. Planurile sunt mai mult decât nişte
    documente de justificare a banilor. Planurile din mai multe state membre
    reprezintă o foaie de parcurs către dezvoltare pentru extinderea și dezvoltarea
    în continuare a economiilor lor. Trăim vremuri dificile, care necesită atât
    unitate, cât și flexibilitate. Unitatea înseamnă, de asemenea, incluziune, iar
    statele membre au făcut foarte puțin sau nu prea mult, pentru includerea
    autorităților locale și regionale, organizațiilor societății civile,
    partenerilor sociali, mediului academic sau a altor părți interesate relevante
    în conceperea planurilor. Și apoi flexibilitate. Situația actuală din Ucraina
    are un impact puternic asupra prețurilor energiei și asupra necesității de a
    consolida această securitate energetică. Toate aceste elemente pot fi realizate
    prin REPowerEU, un instrument necesar, pe care statele membre îl vor putea
    adăuga în măsurile planificate pentru a atinge suveranitatea și independența
    energetică.


  • Deputații europeni: banii din planurile de redresare să fie folosiţi pentru beneficii pe termen lung

    Deputații europeni: banii din planurile de redresare să fie folosiţi pentru beneficii pe termen lung

    Mecanismul de redresare și reziliență al Uniunii Europene a fost înființat în plină criză provocată de pandemia de Covid-19 cu scopul de a veni în ajutorul țărilor membre, al întreprinderilor și oamenilor aflați în dificultate.

    Pentru responsabilii de la Bruxelles, mecanismul de redresare și reziliență nu este doar un instrument de ajutor pe termen scurt, este un plan orientat spre viitor. Va ajuta Uniunea să își atingă până în 2050 obiectivul în materie de neutralitate climatică și să facă progrese pe calea tranziției digitale.

    Mecanismul este structurat, de altfel, în jurul a 6 axe principale: tranziția spre economia verde; transformare digitală; productivitate și competitivitate; coeziunea socială și economică; reziliența sanitară; politici pentru generația următoare.

    Într-un raport privind punerea în aplicare până în prezent a Mecanismului, pregătit de comisiile economice și de buget ale Parlamentului, eurodeputații subliniază că anul trecut, economia a început să dea primele semne de redresare, după scăderea bruscă din 2020. Au apărut însă și noi provocări odată cu războiul declanșat de Rusia în Ucraina și creșterea prețurilor la energie și alimente.

    De aceea este important, spun membrii Parlamentului European, ca banii pentru redresare să fie utilizați în mod eficient pentru a asigura beneficii pe termen lung pentru economie și societate.

    În același timp, autorii documentului atrag atenția că fondurile trebuie să fie utilizate în mod transparent și cu respectarea regulilor.

    Raportul Parlamentului european arată, pe de altă parte, și faptul că administrațiile publice din țările membre au probleme în absorbția tuturor fondurilor într-un interval scurt de timp în condițiile în care reformele și investițiile trebuie realizate până în 2026.

    Eurodeputații insistă, în aceste condiții, ca pe lângă autoritățile locale și regionale, și partenerii sociali și societatea civilă să fie implicate în realizarea obiectivelor.

    În acest context trebuie spus că Mecanismul de redresare și reziliență dispune de fonduri de nu mai puțin de e 723,8 miliarde de euro. Banii ajung la statele membre sub formă de credite și granturi, adică împrumuturi nerambursabile, în baza planurilor naționale de redresare și reziliență și numai după ce acestea sunt aprobate de Comisie și Consiliu.
    Olanda nu a transmis până acum Comisiei nici un plan și nu beneficiază de fonduri, iar Ungaria, deși a transmis la Bruxelles toate documentele necesare, nu a primit nici un răspuns din cauza preocupărilor legate de respectarea statului de drept și de combatere eficientă a fraudei, conflictelor de interese și acorupției.


  • Igiena informaţională şi reducerea poluării digitale

    Igiena informaţională şi reducerea poluării digitale

    România se
    aliniază tot mai mult standardelor europene, iar suma de aproape 4 miliarde de euro, care ne-a
    fost alocată, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, ne ajută să
    facem față unei tranziții bazată pe cunoaștere și inovare, în condiții de
    transparență și respectarea statului de drept.


    Această
    tranziție presupune atât oameni noi, educați, pregătiți pentru schimbările
    economice în noua societate digitală și verde, cât și măsuri concrete pentru
    igiena informațională și reducerea poluării digitale.

    Propuneri concrete, în
    acest sens, vin de la Andreea Paul – Președinte INACO – Asociația Inițiativa
    pentru Competitivitate:

    Suntem obligați
    să ne propunem creșterea de cel puțin 90 de ori a numărului de absolvenți în
    domeniile high tech. Un al doilea lucru pe care îl propun foarte concret este
    să grăbim adoptarea strategiei naționale pentru digitalizarea educației Smart
    Edu și care prevede construcția de laboratoare educaționale digitale în școli,
    acele smart lab-uri pe care noi INACO le-am pilotat deja în cinci entități publice,
    funcționale și unde am integrat roboți, imprimantele 3D, Internetul Tuturor Lucrurilor,
    scannerele 3D, laserele 3D, creioanele 3D, softuri, aplicații pentru absolut
    toate materiile, plus aceeași strategie pentru digitalizarea educației prevede
    introducerea educației digitale transdisciplinare încă din clasa întâi.

    Un alt
    element pe care nu l-a atins nimeni până acum și îmi propun să contribui la
    dezbaterea publică ține de introducerea temei poluării digitale în ceea ce
    înseamnă tranziția digitală și verde a României și a întregii Uniuni Europene.
    Fac acest lucru pentu că el este total absent în planul inițial și în dialogul ulterior
    interinstituțional public, pentru că această poluare digitală se dublează la
    fiecare patru ani.

    Să vă dau un exemplu foarte concret, Internetul consumă
    astăzi 10%, cel puțin, din resursele energetice globale; sau videostreaming-ul
    la care asistăm și noi în prezent a avut aceeași amprentă de carbon în anul
    2018, echivalent cu întreaga economiei a Spaniei. Și pe lângă poziționarea
    noatră ca potențiali lideri europeni și furnizori globali de soluții de
    securitate cibernetică, cred că România se poate așeza la masa decizională
    europeană și cu proiecte inovatoare în domeniul diminuării poluării digitale.


  • Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, votat de Comisia Europeană

    Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, votat de Comisia Europeană

    Prin Mecanismul de Redresare
    şi Rezilienţă statele europene primesc 672.5 miliarde EUR sub formă de granturi
    și împrumuturi pentru a limita efectele negative ale pandemiei. Fondurile vor
    fi folosite pentru a sprijini domenii de politică esențiale, dar și tranziția
    către o economie verde, transformarea digitală, pregătirea pentru situații de
    criză, precum și copiii și tineretul. Doi dintre cei trei co-raportori ai
    Parlamentului European pentru Mecanismul european de redresare şi rezilienţă sunt
    eurodeputaţii români Siegfried Mureşan(PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe).

    Dragoș Pîslaru: Siegfried Mureșan s-a concentrat pe zona de
    prefinanțare, banii pe care îi primesc statele membre imediat după aprobarea
    planurilor naționale, ceea ce îi aduce României aproape un miliard de euro în plus, iar eu m-am concentrat ca la
    nivel european, dacă tot vorbim de un pachet pentru noua generație, să avem tinerii
    și copiii în centrul reformelor și investițiilor pe care le facem prin Mecanismul
    de Redresare și Reziliență.

    Am lucrat susținut începând din vară și am creat un
    pilon dedicat copiilor și tinerilor, astfel că acum toate statele membre sunt
    obligate, în structura planurilor naționale, să ia în calcul măsuri și
    investiții pentru aceștia. În cazul României acest aspect era esențial pentru
    că România este unul dintre statele membre cu foarte mulți copii aflați în
    sărăcie, în situația de a nu avea acces la educație, sănătate, alimentație corespunzătoare
    sau locuire. În acelasi timp, tot în România, din păcate, șomajul în rândul
    tinerilor sau imposibilitatea de a-și clădi o carieră profesională bine plătită
    și de a-și întemeia o familie sunt probleme esențiale. Prin acest mecanism și
    datorită acestui pilon care-i are în vedere pe copii și tineri, România are acum
    resurse pentru a putea pune pe masă aceste probleme.

    Tot prin Mecanismul de
    Redresare şi Rezilienţă, România poate finaliza procesul de dezinstituționalizare
    al copiilor din centrele de plasament, poate crea creșe, grădinițe, poate
    investi în școli și în centre de zi pentru persoanele cu dizabilități. Sunt foarte
    multe lucruri de care aveam atâta nevoie care acum se pot finanța prin acest
    Mecanism de Redresare și Reziliență. Noi ne pierdem tinerii și lucrul acesta nu
    se întâmplă doar din cauza nivelului salarial din România, tinerii țin cont și
    de ceea ce le oferă societatea, care înseamnă administrație publică, servicii
    de sănătate și educație, condiții de locuire, calitatea vieții. Toate aceste
    aspecte pot fi acum consolidate și îmbunătățite prin această finanțare de care
    beneficiază România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență , așa cum
    se va numi documentul strategic pe care România îl va transmite.


    Comisia Europeană va analiza în următoarele două luni
    planurile naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depuse de cele 27 de
    guverne. Proiectele cuprinse în planuri trebuie să înceapă până la data de 31
    decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la sfârşitul anului 2026.


  • Mecanismul de Redresare și Reziliență – bani europeni pentru investiții și reforme (partea I)

    Mecanismul de Redresare și Reziliență – bani europeni pentru investiții și reforme (partea I)

    UE va cheltui în următorii ani probabil mai multe fonduri europene decât oricând, ca urmare a impactului economic și social major al pandemiei de COVID-19.

    Parlamentul European a adoptat pe 10 februarie forma finală a Mecanismului de Redresare și Reziliență, conceput să ajute țările UE să facă față efectelor pandemiei. Este vorba despre 672.5 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, prin care să fie finanțate măsurile luate de statele europene pentru a atenua consecințele economice și sociale ale acestei crize. Acești bani nu pot fi cheltuiți oricum. Fiecare stat elaborează un Plan Național de Redresare și Reziliență, care, pentru a fi eligibil, trebuie să se concentreze pe domeniile-cheie de politică ale UE – tranziția verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică și competitivitatea, precum și coeziunea socială și teritorială.

    Planurile care se axează pe reacția instituțională la situațiile de criză și de pregătire pentru situații de criză, precum și politicile pentru copii și tineret, inclusiv educația și competențele, sunt, de asemenea, eligibile pentru finanțare.


  • Mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE a primit aprobarea finală

    Mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE a primit aprobarea finală

    Din cele 672,5 miliarde de euro prevăzute în acest plan şi care vor fi împrumutate de Comisia Europeană de pe pieţele financiare, 312,5 miliarde vor fi distribuite statelor membre sub formă de granturi pentru realizarea de reforme şi investiţii, iar diferenţa va fi acordată sub formă de împrumuturi. Pentru a accesa aceste fonduri, statele membre trebuie să transmită până la 30 aprilie Comisiei Europene planurile naţionale prin care îşi vor fundamenta cheltuirea acestor fonduri. Apoi, Comisia va examina fiecare plan naţional, după care statele membre vor trebui, la rândul lor, să şi le aprobe.

    La o conferinţă de presă desfăşurată după semnarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunţat că, până în prezent, 19 state membre au transmis planuri detaliate, în timp ce alte şapte ţări sunt în discuţii cu Comisia la nivel de principiu. Acesta a mai spus că planurile de reformă trebuie să acopere o paletă largă de domenii, începând cu sustenabilitatea finanţelor publice şi până la fiscalitate, asigurări sociale sau reguli privind achiziţiile publice.

    Din sumele accesate, statele Uniunii vor trebui să aloce cel puţin 37% pentru protecţia mediului şi 20 de procente pentru digitalizare – condiţie care încă nu este întrunită într-un număr semnificativ de planuri depuse, potrivit unui oficial european. În acelaşi timp, toate cheltuielile, indiferent de domeniul alocat, trebuie să respecte principiul de a nu dăuna semnificativ mediului, principiu conform căruia nicio reformă sau investiţie nu trebuie să contravină obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene. Totodată, statele membre trebuie să aprobe decizia privind resursele proprii, prin care permit Comisiei Europene să se împrumute de pe pieţele financiare pentru a constitui fondul de redresare.

    A permite Comisiei să ridice bani pentru a investi este un act de înţelepciune şi de încredere. Noi facem apel către toate statele membre să ratifice decizia ‘resurse proprii’ cât mai rapid posibil – a subliniat şefa Comisiei Europene.


  • Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, adoptat de eurodeputaţi

    Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, adoptat de eurodeputaţi

    Parlamentul
    European a adoptat Mecanismul de Redresare și Reziliență, un sistem de granturi
    și împrumuturi, în valoare de 672,5 miliarde de euro, care va finanţa măsuri
    naţionale destinate să atenueze consecinţele economice şi sociale ale pandemiei
    de COVID-19. Acesta ar putea intra în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie,
    iar statele membre trebuie să-și pună la punct planurile naţionale de redresare
    în baza cărora vor accesa fondurile alocate. 13% din sume sunt disponibile
    imediat, iar 70% trebuie contractate până la sfârşitul anului viitor.

    Este esenţial să învingem virusul cu ajutorul vaccinurilor, însă avem, de
    asemenea, datoria să ajutăm cetăţenii, întreprinderile şi comunităţile să iasă
    din criza economică,     a subliniat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von
    der Leyen.


    Mecanismul este structurat în jurul a 6 axe principale: tranziţia
    verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea şi
    competitivitatea; coeziunea socială şi teritorială; rezilienţa sanitară,
    economică, socială şi instituţională; politicile pentru generaţia următoare.
    Noul instrument financiar va permite Uniunii să îşi atingă, până în 2050,
    obiectivul în materie de neutralitate climatică şi să avanseze pe calea
    tranziţiei digitale, creând totodată locuri de muncă şi stimulând creşterea
    economică.


    În ceea ce o privește, România are alocate 30,44 de miliarde de
    euro, bani ce vor putea fi folosiți, de exemplu, pentru modernizarea sau
    construirea spitalelor, finanţarea unor planuri pentru reacţia şi pregătirea instituţională
    la situaţii de criză, dar şi pentru politicile pentru copii şi tineret. Cel
    puţin 37% din sumele pentru investiţii şi reforme în planurile naţionale de
    redresare trebuie dedicate, însă, obiectivelor climatice şi cel puţin 20%
    pentru tranziţia digitală. O altă condiţionare importantă este securitatea,
    banii neputând fi investiţi în reţele 5G ale unor companii considerate ostile,
    din ţări din afară Uniunii. De asemenea, fondurile nu pot fi utilizate pentru a
    acoperi deficite şi cheltuieli bugetare. În prezent, planul României de
    redresare este în dezbatere publică şi au loc consultări permanente cu
    reprezentanţii Comisiei Europene.


    Premierul român Florin Cîţu a salutat votul
    din Parlamentul European și a subliniat că banii sunt importanți pentru redresarea
    economiei afectate de criza sanitară. Îi vom utiliza cu atenţie pentru
    finanţarea investiţiilor în infrastructură, digitalizare, economia verde şi
    reforme structurale. Vrem să finalizăm în Guvern, cât mai curând, Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât România să aibă acces într-un
    termen cât mai scurt la această finanţare europeană,     a mai precizat șeful
    Executivului.

  • Buget de peste 600 de miliarde de euro pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă

    Buget de peste 600 de miliarde de euro pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă

    Curtea Europeană de Conturi subliniază importanţa planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă pentru asigurarea faptului că sprijinul financiar din partea Uniunii Europene este direcţionat către îndeplinirea obiectivelor comune generale în materie de coeziune, sustenabilitate şi digitalizare şi că acesta este bine coordonat cu alte forme de sprijin naţional şi comunitar.

    În luna mai 2020, Comisia Europeană a propus instrumentul Next Generation EU ca parte a unui pachet de mare anvergură menit să reducă impactul socio-economic al pandemiei. În cadrul acestui instrument, Mecanismul de redresare şi rezilienţă va avea cel mai important rol, cu un buget de peste 600 de miliarde de euro, care urmează să fie distribuit sub formă de granturi şi de împrumuturi.

    Va trebui ca statele membre să contribuie la stimularea redresării şi creşterea rezilienţei economiilor lor, prin stabilirea agendelor naţionale în materie de tranziţie verde şi digitală, de investiţii şi de reforme – a explicat Ivana Maletic, membră a Curţii Europene de Conturi. Aceasta a mai spus că este o ocazie de a demonstra că Uniunea Europeană asigură o utilizare optimă a banilor. Potrivit doamnei Maletic, logica de cheltuieli a mecanismului sprijină programe ample de reformă şi de investiţii pe baza unor obiective de etapă pentru măsurarea progreselor şi, spre deosebire de fondurile structurale ale Uniunii Europene, nu se bazează pe rambursarea costurilor suportate în cadrul unor programe sau proiecte specifice.

    Curtea Europeană de Conturi consideră că este dificil să se evalueze cât de adecvate sunt sumele propuse pentru combaterea consecinţelor unei crize care nu s-a terminat încă. Chiar dacă Mecanismul de redresare şi rezilienţă a fost introdus ca răspuns la consecinţele pe termen mediu şi lung ale crizei provocate de pandemia de Covid-19, alocarea propusă a contribuţiilor financiare către statele membre se bazează în mare măsură pe situaţia care exista înainte de această criză. Prin urmare, dintre cele zece state membre care beneficiază de cea mai mare alocare de sprijin financiar sub formă de granturi în cadrul mecanismului, se preconizează că patru vor suferi, în acest an, o scădere mai puţin considerabilă a PIB-ului decât media de aproximativ 7% calculată pentru ansamblul blocului comunitar.