Pe 26 iulie 2024, deci în mai puţin de două luni, are loc festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Până atunci, vă prezentăm o nouă ediţie a Legendelor Olympiei, rubrica noastra lunară dedicată personalităţilor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional.
Vorbim astăzi despre Laura Badea, singura româncă medaliată cu aurul olimpic într-o probă individuală feminină de scrimă.
Puține
gimnaste de top se pot mândri cu cariere de durată. În mod normal, cele care
iau parte la două ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice se pot considera
norocoase. Cele care au o carieră sportivă de peste 10 ani la nivel înalt sunt
excepții. Printre acestea se numără și Cătălina Ponor, care este, poate, cea
mai mare gimnastă română a noului mileniu.
Cătălina
Ponor s-a născut la 20 august 1987, la Constanţa. A început gimnastica foarte
devreme, la vârsta de numai 4 ani, la clubul sportiv şcolar Farul. În 2002 a
fost selecţionată în lotul lărgit al României, pregătindu-se la Deva, iar din
2003 a intrat în echipa naţională feminină a României. În acelaşi an a surprins
întreaga lume a gimnasticii la Mondialele de la Anaheim, din California,
cucerind trei medalii de argint – una cu echipa, una la bârnă şi una la sol.
La
Campionatele Europene desfăşurate în primăvara anului 2004, la Amsterdam, a
obţinut trei medalii de aur, pe acelaşi şablon ca argintul de la Anaheim: o
medalie cu echipa, una la bârnă şi una la sol. Şablonul s-a păstrat şi la
Olimpiada de la Atena, din vara anului 2004. Cu trei medalii olimpice de aur,
Cătălina Ponor a fost cea mai titrată sportivă a delegaţiei române, fiind apoi
desemnată cea mai bună sportivă română şi cea mai bună gimnastă a lumii în anul
2004.
Au
urmat alte rezultate de valoare, printre care medaliile de aur la Europene, în
2005 şi 2006, la bârnă, şi bronzul obţinut cu echipa, în 2007, la Mondialele de
la Stuttgart. Cătălina s-a retras apoi,
dar, după o pauză de patru ani, în 2011 a reluat pregătirea. La Jocurile
Olimpice de la Londra, din 2012, Cătălina a fost medaliată cu argint la sol,
iar în concursul pe naţiuni, alături de echipa României, a urcat pe a treia
treaptă a podiumului. A luat apoi parte și la Jocurile din 2016, de la Rio,
unde a purtat drapelul României la ceremonia de deschidere. Ultimul rezultat de
valoare al Cătălinei a fost obținut în aprilie 2017, când, la Europenele de la
Cluj, a câștigat medalia de aur la bârnă.
Cătălina Ponor s-a retras din
activitate în luna noiembrie a anului 2017, la vârsta de 30 de ani. Să mai
notăm că ea a fost aleasă cea mai bună gimnastă din Europa în anul 2017,
rezultat al unei anchete realizate pe
internet de Uniunea Europeană de Gimnastică.
Canotajul a fost unul dintre
sporturile la care România s-a aflat, ani de zile, în topurile mondiale.
Sportivii tricolori au obţinut, de-a lungul vremii, aproape 300 de medalii la
competiţiile continentale, mondiale şi olimpice. Una dintre cele mai medaliate sportive din canotajul
românesc este Viorica Susanu, cvadruplă campioană olimpică. Într-un interviu
acordat în 2002, ne povestea începuturile sale:
M-am născut la Galaţi, în anul 1975, şi am
început canotajul în anul 1992, când am fost selecţionată de antrenorul Gioga
Nicolae. Am început la Steaua, din anul 1992 până în 1997, când m-am transferat
la Dinamo. Primul succes mai important a fost în 1995, la Campionatul Mondial
de tineret, când am obţinut medalia de aur cu echipajul de 4 vâsle.
La 22 de ani, Viorica Susanu era
deja campioană mondială cu echipajul de 8 + 1, titlu obţinut în Franţa, la Lac
d’Aiguebellette. Dintre cele cinci titluri mondiale câştigate în carieră, trei sunt la 8+1 şi
două la doi rame fără cârmaci. În cele trei participări olimpice pe care le-a
înregistrat, respectiv la Sydney, în 2000, la Atena, în 2004, şi la Beijing, în
2008, a câştigat patru medalii de aur şi una de bronz. Din nou, cele de aur
sunt împărţite jumătate – jumătate între probele de 8+1 şi de doi rame, unde a
făcut pereche cu Georgeta Andrunache.
Medalia de aur de la Beijing, din
2008, a fost ultimul succes al canotajului românesc la Jocurile Olimpice. După
victorie, Viorica Susanu ne declara: A ieşit o cursă foarte bună şi suntem foarte, foarte mulţumite. Din
toate colţurile lumii am primit mesaje pe internet, SMS-uri pe telefon… Am
rămas foarte surprinse. Contează foarte mult să ajungă la urechile tuturor
românilor, de peste tot, că, la un concurs de un asemenea nivel, România este
printre favorite.
Astăzi, în vreme de coronavirus, potrivit
paginii sale de Facebook, Viorica Susanu a
îmbrăcat uniforma de poliţist şi are misiuni în cadrul IJP Ilfov. Are
grad de comisar-şef, echivalentul gradului militar de colonel.