Parlamentul UE și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind o directivă europeană care reglementeză lucrătorii de pe platformele digitale. Directiva urmărește stabilirea unui cadru pentru determinarea corectă a statutului profesional al lucrătorilor și introduce criterii pentru a determina dacă aceștia sunt angajați ai platformelor digitale.
De asemenea, directiva asigură transparență în utilizarea algoritmilor și protejează datele personale ale lucrătorilor.
Recent, în plenul Parlamentului European, Nicolas Schmit, comisar pentru locuri de muncă și drepturi sociale a precizat în discursul său că este nevoie de standard comun pentru a proteja platformele digitale și lucrătorii din platforme.
“Salut hotărârea Parlamentului și flexibilitatea de care dă dovadă pentru a găsi un acord pentru a combate statutul de fals independent al lucrătorilor pe platforme care nu respectă dreptul european și sper că mesajul ferm transmis în această seară din Parlamentul European va fi ascultat.
Aș dori doar să remarc ceva, nimeni nu dorește să distrugă, să dăuneze, să desființeze platformele. Însă dacă acest model de afaceri funcționează doar cu cele mai mici salarii și fără drepturi sociale pornind doar de la o falsă independență a lucrătorilor, este un model care nu are ce căuta într-o economie socială de piață.
Este un lucru foarte clar pentru mine și dacă noile tehnologii, cum ar fi algoritmii, sunt folosite doar pentru a submina drepturile sociale, drepturi sociale fundamentale, asta înseamnă că tehnologia secolului 21 din punct de vedere al condițiilor sociale, condițiilor de muncă ne aruncă înapoi în secolul 19, ceea ce nu înseamnă un progres. Și de altfel, întotdeauna este prezentat argumentul flexibilității. Și aș dori să știu, o platformă poate funcționa cu condiții normale de lucru recunoscând drepturile lucrătorilor. Și există dovezi. Da, se poate, însă venitul trebuie să fie altfel distribuit.
Există exemple bune, platforme care își desfășoară activitatea oferind salarii decente și protecție socială și deci nu există argumente valide care să spună că nu, lucrurile nu pot merge înainte decât dacă și cadrul de reglementare este mai flexibil.”
