Tag: medicamente

  • Comisia Europeană propune o nouă lege privind medicamentele critice

    Comisia Europeană propune o nouă lege privind medicamentele critice

     

    INTRO: Ce propune Comisia Europeană prin această lege, explică Luminița Voinea.

    Lipsa de medicamente esențiale reprezintă o îngrijorare pentru noi şi cetăţenii Uniunii Europene, a spus în plenul Parlamentului European comisarul pentru Sănătate, Olivér Várhelyi.

    Penuria de medicamente este cauzată în cea mai mare parte de problemele de fabricație, de riscurile lanțului de aprovizionare și de concurența globală pentru resurse. Vorbim aici despre medicamentele care conțin substanțe active, unele folosite în tratarea bolilor grave, dar care sunt tot mai greu de găsit, precum antibioticele, tratamentele pentru cancer, medicamentele de urgență și vaccinurile.

    Din păcate, în ultimii ani, țările UE s-au confruntat cu deficite grave de medicamente, agravate de evenimente globale precum pandemia de COVID-19. La aceasta se adaugă faptul că peste 80% dintre antibioticele vândute în Europa provin din China. Alături de India, China asigură mai bine de jumătate din producția globală de ingrediente farmaceutice active.

    Pentru a evita lipsa medicamentelor vitale, Comisia Europeană vine cu o nouă lege, care va sprijini producția și va îmbunătăți disponibilitatea medicamentelor esențiale în Uniunea Europeană. Noua lege inițiată de Comisia Europeană va îmbunătăți capacitatea de producție a UE de medicamente esențiale prin proiecte strategice. Apoi, încurajează prin ajutoare de stat investițiile în unitățile de producție farmaceutice deja existente, dar și în unele noi. Şi unul dintre cele mai importante puncte se referă la achizițiile comune între statele membre pentru a asigura stocurile de medicamente critice. În plus, se urmărește exploatarea parteneriatelor internaționale pentru a reduce dependența de un singur furnizor sau de un număr limitat de furnizori.

    Recent, miniștrii sănătății din 11 state membre ale Uniunii Europene au pledat, într-o scrisoare comună, pentru finanțarea planurilor de medicamente critice cu bani din noua strategie de apărare. În textul scrisorii se subliniază că „este ușor pentru actorii străini să transforme această dependență într-o vulnerabilitate critică, una care ar putea submina serios capacitățile de securitate și apărare ale Europei”.

  • Uniunea Europeană a sănătății: mai puternică și mai bine pregătită

    Uniunea Europeană a sănătății: mai puternică și mai bine pregătită

    Pandemia de COVID-19 a demonstrat ce pot realiza solidaritatea, colaborarea și acțiunile decisive ale Uniunii Europene. Datorită strategiei privind vaccinurile, toți cetățenii Uniunii au avut acces la vaccinuri împotriva COVID care au salvat vieți, în același timp și în aceleași condiții. Certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID a permis economiilor și societăților să se redeschidă în siguranță, iar programul SURE a ajutat peste 31 de milioane de lucrători să facă față impactului economic.

    Uniunea europeană a sănătății a fost creată pornind de la experiența dobândită în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a răspuns apelurilor clare ale cetățenilor la o prezență mai puternică a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice. Prezentată în noiembrie 2020, viziunea privind uniunea sănătății este de a se asigura că statele membre sunt mai bine pregătite pentru a răspunde la crize sanitare viitoare împreună, sprijinind, în același timp, politici moderne și inovatoare în domeniul sănătății pentru toți cetățenii din UE. Datorită unei finanțări substanțiale din programul „Uniunea Europeană pentru sănătate”, obiectivele Uniunii europene a sănătății s-au transformat rapid în rezultate concrete.

    Ambiția din prezent este aceea de a crea o adevărată piață unică pentru medicamente, asigurând, totodată, poziția de lider global a sectorului farmaceutic din Uniunea Europeană, spune Stella Kyriakides, comisar european pentru Sănătate.

    “Aceasta va stimula cercetarea și inovarea pentru a acoperi nevoile noastre medicale, inclusiv pentru copiii și pacienții care suferă de boli rare. Luăm măsuri pentru a aborda penuria de medicamente critice, inclusiv printr-o nouă alianță pentru medicamente critice lansată recent.

    Adevărul este că nu putem continua ca în trecut. Digitalizarea asistenței medicale a fost un alt mare obiectiv încă de la început. Spațiul european de date privind sănătatea va aduce sistemele noastre de sănătate în era digitală. Cetățenii își vor controla pe deplin propriile datele medicale și le vor putea căuta pentru a solicita tratament în întreaga Uniune Europeană, dacă vor călători. Cercetătorii vor avea acces la foarte multe date și vor putea descoperi tratamente noi și inovatoare în beneficiul pacienților.

    O prioritate politică foarte mare este munca noastră în domeniul cancerului. Planul european de combatere a cancerului este unul dintre cele mai ambițioase și mai bine finanțate astfel de planuri din lume. E deja funcțional și a schimbat multe. Astăzi, avem noi proceduri de screening, recomandări pentru prevenirea cancerului prin vaccin, un nou centru de cunoștințe despre cancer și, pentru prima dată, un registru al inegalităților în Uniunea Europeană, care ne ajută să identificăm unde sunt necesare măsuri suplimentare. Planul nostru de combatere a cancerului ne oferă mijloacele pentru a putea înțelege mai bine, diagnostica, preveni și trata cancerul.

    Sănătatea mintală este, de asemenea, o altă prioritate importantă. Sănătatea fizică și mintală sunt ambele esențiale pentru bunăstare, iar abordarea noastră cuprinzătoare a sănătății mintale recunoaște, în sfârșit, acest lucru, eliminând stigmatizarea și discriminarea și investind în multe acțiuni, finanțate cu peste 1,2 miliarde EUR, de la prevenire la reintegrare.”

  • Spitalul „Dăruiește Viață” a început, în sfârșit, să funcționeze

    Spitalul „Dăruiește Viață” a început, în sfârșit, să funcționeze

    Spitalul „Dăruiește Viață”, din Bucureşti, a început să funcționeze de facto la jumătatea lunii aprilie. 50 de copii au fost deja transferați din vechile secții de oncologie, neurochirurgie și chirurgie ale spitalului „Marie Curie”, într-un proces atent gestionat, cu focus pe confortul psihic și fizic al micuților pacienți.

    Deja, pe 15 aprilie, fusese operat primul copil. Asociația „Dăruiește Viață”, ONG-ul care a construit spitalul de la zero, din donațiile a 350.000 de persoane fizice și a 8.000 de companii a anunțat, prin fondatoarele Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, că nu are de gând să se oprească aici și că vrea să înceapă construcția unei noi clădiri în care să se mute și celelalte secții ale spitalului „Marie Curie”.

    A fost un proces birocratic lung, nedrept de lung pentru micuții beneficiari ai acestui proiect unic în România. Carmen Uscatu vorbește despre ce a însemnat acest lucru din punct de vedere uman:

    „E important de precizat că noi nu ne luptăm cu instituțiile statului, din contră, noi considerăm că e nevoie de colaborare pentru ca acest proiect să-și atingă cu adevărat potențialul.

    Acest proiect este un spital al viitorului și aici vor fi tratați copiii la cele mai înalte standarde, dacă noi vom continua să colaborăm cu conducerea spitalului „Marie Curie”, cu Ministerul Sănătății, cu Guvernul României. Sigur, copiii au fost transferați și bucuria pe care am citit-o pe chipurile lor nu cred că o s-o pot uita vreodată. De fapt, acela a fost momentul când am realizat că toți acești ani în care, uneori, ne-a fost foarte greu, toate luptele pe care le-am dus cu mentalitățile au meritat, pentru că zâmbetul lor și speranța părinților sunt cele care ne fac pe noi să putem merge mai departe”.

     

    Despre ce înseamnă să crezi în proiectul tău, în visele tale, în ciuda tuturor piedicilor, vorbește Oana Gheorghiu:

    „Au fost mulți oameni care, poate, la început nu au crezut în proiectul nostru, nu au crezut, poate, că putem să strângem toți banii sau, poate, nu au avut încredere că vom reuși să construim un spital la standardele la care ne-am propus. Din fericire, însă, aceste lucruri s-au întâmplat și sperăm ca, cei care au fost reticenți la început, să fi văzut că un astfel de proiect este posibil, cu implicare, cu determinare, cu perseverență.

    Am fost într-o emisiune radio și atunci ascultătorii sunau și puneau întrebări sau își spuneau opinia, iar unul dintre cei care au sunat în direct atunci chiar a menționat faptul că nu a avut încredere și că nu a donat, îi părea rău că nu a făcut asta, dar a promis că de acum înainte va susține toate proiectele asociației „Dăruiește Viață”, pentru că, iată, este mai mult decât evident că am făcut ce am promis și că ne-am ținut de cuvânt.

    Cred că faptul că acest proiect a ajuns la bun sfârșit și că pacienții sunt deja tratați în spital și că beneficiază de aceste condiții este cea mai bună dovadă a faptului că noi împreună, dacă ne adunăm, dacă suntem solidari, putem să facem lucruri extraordinare, iar ca o lecție de viață este, nu știu dacă putem spune o lecție de viață, dar putem să vedem cât de mult impact are munca în echipă, cât de mult impact avem noi împreună, solidari și cu dorința de a face lucruri bune pentru ceilalți”.

     

    Să vorbim puțin despre drepturilor pacienților în România. Oana Gheorghiu:

    „Din păcate, în România pacienții sunt puși adesea în situația de a lupta pentru drepturile lor. De cele mai multe ori vorbim de pacienți cu boli oncologice, de pacienți aflați în situații dificile și pentru care bătălia este greu de dus. De aceea, familiile apelează adesea la asociații. Uneori se întâmplă să fim noi acea asociație care sprijină lupta familiilor și a pacienților.

    Nu de puține ori am reușit să susținem cu avocați pro bono pacienții care aveau nevoie de anumite tratamente pe care nu le puteau obține, fie pentru că statul nu le deconta, fie pentru că ele nu găseau pe piață și, din fericire, instanțele de judecată sunt destul de înțelegătoare și destul de înțelepte, aș zice eu, pentru a acorda pacienților tratamentele în mod rapid prin ordonanțe prezidențiale, până ce procesul se rezolvă și până ce Casa de Sănătate este pusă cumva să găsească o soluție pe termen lung.

    Sistemul de sănătate din România nu este cel mai prietenos cu pacienții, știm cu toții asta, ne lovim cu toții de obstacole și de piedici în a găsi soluții de tratament, mai ales în situații dificile. Tocmai de aceea observăm că adesea politicienii noștri, miniștrii noștri, medicii noștri, profesorii universitari aleg să se trateze în străinătate atunci când au boli grave. Acesta este un lucru care spune multe despre calitatea actului medical în România și poate că acest lucru ar trebui să dea de gândit politicienilor, mai ales în acest an electoral”.

     

    Infrastructurii uneori precare i se adaugă și o criză a medicamentelor. Carmen Uscatu, din nou, despre cum putem reduce din acest handicap:

    „Sunt de părere că soluțiile la criza medicamentelor nu pot fi identificate decât dacă ne punem împreună la aceeași masă, autoritățile, ONG-urile și pacienții. Din păcate, acest dialog nu a fost încă inițiat. „Dăruiește Viață” a venit acum mulți ani cu un raport referitor la lipsa citostaticelor și cu niște soluții, însă acestea nu au fost puse, la acel moment, în aplicare. Dialogul, însă, e cel care va genera soluții, care apoi să fie aplicate”.

  • Deputații europeni propun reînnoirea legislației farmaceutice a UE

    Deputații europeni propun reînnoirea legislației farmaceutice a UE

    Propunerile adoptate în Comisia pentru mediu și sănătate publică a Parlamentului European merg pe trei direcții: reglementarea și protecția pieței farmaceutice, intensificarea luptei împotriva rezistenței antimicrobiene și noi cerințe pentru evaluarea riscurilor de mediu.

    Concret, deputații europeni doresc să introducă o perioadă minimă de protecție a datelor de reglementare în timpul căreia alte companii nu pot avea acces la datele despre produse. Perioada minima este de șapte ani și jumătate, în plus față de doi ani de protecție după o autorizație de introducere pe piață. În timpul acesta, produsele generice, hibride sau biosimilare nu pot fi vândute.

    O prelungire unică, cu 12 luni, ar putea fi acordată dacă o companie obține o autorizație de introducere pe piață pentru o indicație terapeutică suplimentară, care aduce beneficii clinice semnificative în comparație cu terapiile existente.

    Medicamentele orfane, cele dezvoltate pentru tratarea bolilor rare, ar putea beneficia de o perioadă de până la 11 ani de exclusivitate pe piață, dacă răspund unei “nevoi medicale neacoperite importante”.

    O problemă serioasă în Uniunea Europeană este lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.

    Practic, dacă luăm antibiotice în mod repetat, contribuim la creșterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice. Această rezistență la antimicrobiene este cauza a peste 35 000 de decese în fiecare an în UE.

    De aceea, deputații vor să stimuleze  cercetarea și dezvoltarea de noi antimicrobiene, în special prin recompense de intrare pe piață sau de etapă, adică acordarea de sprijin financiar în faza inițială a cercetării.

    Se vorbește și despre măsuri privind limitarea prescripțiilor și a eliberării la cantitatea necesară pentru tratament, dar și scurtarea  duratei pentru care sunt prescrise.

    Noile norme adoptate de Comisia pentru mediu și sănătate publică ar impune companiilor să prezinte o evaluare a riscurilor de mediu atunci când solicită o autorizație de introducere pe piață.

    Deputații europeni vor dezbate și vota revizuirea legislației farmaceutice în sesiunea plenară  din 10-11 aprilie 2024. Dosarul va fi urmărit apoi de noul Parlament, după alegerile europene din 6-9 iunie.