Radio România Internațional

Tag: medici romani

  • Echipa de medici și asistenți români a ajuns în Italia

    Echipa de medici și asistenți români a ajuns în Italia

    11 medici şi 4 asistenţi medicali români au ajuns marţi în Italia, pentru a oferi sprijin celei mai afectate zone din această țară, în contextul măsurilor de combatere a epidemiei cu noul coronavirus, a informat Ambasada României la Roma.

    Cadrele medicale au fost întâmpinate de viceprefectul Natalino Manno, din partea Guvernului italian, de vicepreşedintele Regiunii Lombardia, Fabrizio Sala, de subsecretarul pentru Relaţii internaţionale al Consiliului Regional Lombardia, Alan Christian Rizzi şi de preşedintele Comisiei de Sănătate din cadrul Consiliului Regional Lombardia, Emanuele Monti. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorul României în Italia, George Gabriel Bologan, şi ataşatul Apărării din cadrul Ambasadei, col. Iulian Barbu.

    România a decis să aducă o contribuţie comunităţii medicale din Italia, care operează cu mare spirit de sacrificiu şi responsabilitate, printr-o echipă de medici specialişti în terapie intensivă, având în vedere prietenia dintre cele două ţări. Țara noastră îşi manifestă, astfel, şi recunoştinţa faţă de Italia, care a devenit casă pentru peste 1,2 milioane de români, o comunitate foarte bine integrată şi apreciată pentru aportul său la societatea italiană, cum precizează un comunicat de presă al Ambasadei României.

    Medicii şi asistenţii români au fost selectaţi pe bază de voluntariat și vor acţiona 14 zile în sprijinul sistemului medical italian. Ei fac parte, alături de colegi din Norvegia, dintr-o echipă europeană de personal medical mobilizată prin intermediul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene pentru a veni în ajutorul cadrelor medicale italiene în lupta pe care acestea o duc împotriva coronavirusului.

    sursă: Agerpres

  • Jurnal românesc – 14.12.2018

    Jurnal românesc – 14.12.2018

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a conferit înotătorului Avram-Marius Iancu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler în semn de “înaltă apreciere şi recunoaştere pentru excepţionala performanţă sportivă, pentru determinare, pasiune şi perseverenţă. “Această distincţie încununează cu succes o muncă susţinută pe care am depus-o în ultimii cinci ani”, a spus Avram Iancu. “Este onorant pentru mine să primesc cea mai înaltă distincţie a ţării mele pe care am încercat să o promovez, cum am putut eu mai bine, oriunde am fost în lume”, a mai adăugat acesta. Avram Iancu, bibliotecar din Petroşani, a traversat înot Canalul Mânecii, în august 2016, fără să poarte costum de neopren sau labe de înot. În 2017, a parcurs înot 2.860 de kilometri pe întreg cursul Dunării, de la izvoare până în Deltă. Ultima performanţă a fost consemnată anul acesta, când a parcurs înot pe Marea Neagră, în 60 de zile, 680 km între Sulina şi Istanbul, din nou fără costum de neopren sau labe de înot.



    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că numărul medicilor care au plecat din România în alte ţări s-a redus anul acesta faţă de anii anteriori. De asemenea, în ce priveşte revenirea acestora în ţară, ministrul spune că cei mai mulţi se întorc din Anglia şi din Franţa. Sorina Pintea a precizat însă că majoritatea medicilor care lucrează în străinătate şi care solicită informaţii vor să revină în centrele universitare şi mai puţin în oraşele mici. “Sunt foarte puţini medici care vor să revină în oraşele mici, dar sunt judeţe unde au venit până la 11 medici din străinătate. (…) altele unde au venit 18 (…) pot să vă spun că au venit foarte mulţi din Anglia, apoi urmează Franţa, din Germania mai puţin”, a spus Pintea. Ministrul Sănătăţii a menţionat că judeţele în care este cea mai mare nevoie de medici sunt: Tulcea, Brăila, Galaţi, Giurgiu, Călăraşi, Teleorman, Dâmboviţa şi Prahova.



    Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, a declarat că nu crede în programe dedicate românilor din diaspora, pentru că “românii din afară se vor întoarce în ţară doar atunci când va fi mai bine în România”. “Pentru asta, noi trebuie să facem eforturi pentru a aduce atractivitate în domeniu, pe piaţă”, a spus Petrescu. Ministrul Comunicaţiilor a recunoscut că îl preocupă faptul că trebuie să găsită “mai multă motivaţie pentru ca absolvenţii care lucrează în străinătate să se întoarcă în România”, deoarece în ţară ”sunt mulţi oameni care vor să-şi înfiinţeze firme în oraşe precum Timişoara, Iaşi, Cluj sau Bucureşti”. Oficialul a menţionat că sectorul digital este cel mai promiţător în ceea ce priveşte progresul şi dezvoltarea economică, iar în privinţa economiei digitale România de află la doar 3 procente în spatele Suediei sau Danemarcei. De asemenea, Alexandru Petrescu apreciază că românii sunt foarte bine cunoscuţi în lume datorită talentului lor în domeniul tehnologiei digitale şi că în ultimii ani aceştia au înfiinţat “start-upuri interesante şi importante”.



    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 1.981 locuri de muncă pentru români, majoritatea în Spania (804), Germania (486) şi Marea Britanie (340), anunţă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În mare parte, job-urile oferite sunt de muncitori necalificaţi, de curieri şi în domeniul agriculturii. Persoanele interesate pot obţine mai multe informaţii pe site-ul www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de domiciliu, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 18.09.2017

    Jurnal românesc – 18.09.2017

    Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României (CNMR) a condamnat, duminică, decizia Kievului de a închide şcolile româneşti din Ucraina, informează Asociatia pentru Implementarea Democraţiei. Potrivit sursei citate, iniţiativa contravine Tratatutului de bază semnat în 1997 între România şi Ucraina cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între cele două ţări. Prin decizia luată, Ucraina dovedeşte că nu apreciază şi nu înţelege ajutorul României, inclusiv în pregătirea sistemului cibernetic naţional şi acordarea de nenumărate ajutoare, transmite Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României. Liderii Coaliţiei cer preşedintelui ucrainean Petro Poroshenko să aibă înţelepciunea de a urma calea Occidentală şi cer conducerii României şi ministrului de Externe român să dea un răspuns ferm cu privire la poziţia Bucureştiului şi măsurile ce trebuie luate în vederea stopării acestui demers sovietic venit chiar din partea vecinilor ucraineni.



    La Montreal, în Canada, a avut loc, în perioada 15 – 17 septembrie, prima conferinţă a asociaţiilor jurnaliştilor de pretutindeni, la care au participat reprezentanţi din partea administraţiei de la Bucureşti şi jurnalişti din mai multe ţări unde sunt comunităţi mari de români. Sanda Pralong, consilier pentru românii de pretutindeni din partea preşedintelui României, a declarat că presa din diaspora ar trebui să coaguleze comunitatea şi să arate ce este mai valoros în comunităţile respective. Majoritatea celor prezenţi la conferinţă au fost de acord că viitorul jurnalismului este în zona online, radio, publicaţii şi chiar televiziuni. Au fost şi jurnalisti care au susţinut că nimic nu poate inlocui mirosul hârtiei imprimate. Toti participanţii au fost de acord că presa din diaspora trebuie să fie în folosul şi slujba românilor din afara graniţelor şi să rămână un element de coagulare, De asemenea, s-a împărtăşit şi ideea unei prese mai pozitive care să arate părţile bune ale comunităţilor de români de pretutindeni.



    Preşedintele Klaus Iohannis participă, în perioada 18-22 septembrie, la New York, la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu acest prilej, şeful statului va avea o serie de întrevederi bilaterale cu Secretarul General ONU, cu preşedintele Adunării Generale, precum şi cu omologi din alte state. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului va mai avea întâlniri cu reprezentanţii principalelor organizaţii evreieşti din Statele Unite. Joi, 21 septembrie, şeful statului va merge la Philadelphia unde va vizita Complexul Independence Hall şi se va întâlni cu românii din zonă.



    84% dintre medicii români care profesează în străinătate au plecat din cauza dorinţei de dezvoltare profesională, 80% – ca urmare a condiţiilor din spitale şi clinici, iar 68% având în vedere nivelul salarial, potrivit unui studiu dat publicităţii, săptămâna trecută, de MEDIjobs România. Din studiu reiese că 56% dintre medici susţin că au plecat din cauza relaţiei cu colegii/mentorii, 44% pentru a studia, iar 36% din cauza relaţiei cu pacienţii români.Intrebaţi ce i-ar motiva să se întoarcă, 44% dintre medicii respondenţi au spus că şi-ar dori să ajute pacienţii români, 40% ar vrea un salariu corect în România, 40% şi-ar dori să se întoarcă la familie şi prieteni, 36% ar veni în ţară dacă şi-ar găsi un job în linie cu experienţa lor profesională, iar 16% şi-ar deschide clinică proprie. Aşteptări financiare ale medicilor care ar alege să se întoarcă în România sunt salarii care să se încadreze în intervalul 6.000 – 15.000 lei.


  • Jurnal românesc – 14.04.2017

    Jurnal românesc – 14.04.2017

    Preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din
    Senat, Viorel Badea, i-a trimis o solicitare ministrului de externe, în care
    cere simplificarea controalelor la punctele de trecere a frontierei în perioada
    Sărbătorilor Pascale. Badea explică, într-un comunicat, că în acest fel se va
    evita formarea de cozi la vămi. Pentru a veni în sprijinul românilor care se
    deplasează în străinătate, Ministerul de Externe a pus la dispoziţia celor
    interesaţi Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale.
    Materialul conţine recomandări utile în cazul călătoriilor în afara graniţelor
    României şi un set de informaţii pentru cele mai frecventate destinaţii
    turistice din această perioadă. Ghidul poate fi consultat pe site-ul de
    internet mae.ro


    Ministrul de externe, Teodor Meleşcanu,
    s-a intalnit cu secretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Economie,
    Energie, Industrie, Întreprinderi Mijlocii si Meserii din Renania de
    Nord-Westfalia, Günther Horzetzky. Discuţiile au vizat extinderea cooperării
    economice şi valorificarea potenţialului comercial existent între România şi
    landul federal german. Ministrul Teodor Meleşcanu a subliniat că partea română
    doreşte o relaţie cât mai pragmatică şi funcţională cu Germania, inclusiv la
    nivelul landurilor federale şi a arătat că firmele şi companiile germane sunt
    extrem de apreciate în România, ele contribuind în mod substantial la
    dezvoltarea economiei româneşti. Cei doi
    au evidenţiat relaţile foarte bune dintre România şi landul Renania de
    Nord-Westfalia, atât în plan economic, cât şi la nivelul contactelor
    interumane. În acest sens, a fost subliniat rolul de punte de legătură deţinut
    deopotrivă de minoritatea germană din România şi de comunitatea românească din
    Germania, din care fac parte şi cei aproximativ 90.000 de români stabiliţi în
    landul Renania de Nord-Westfalia. Meleşcanu a subliniat că România este
    interesată de expertiza landurilor germane în domeniul învăţământului dual,
    care oferă modalităţi eficiente de pregătire/specializare/integrare a forţei de
    muncă tinere pentru piaţa muncii. De acest lucru ar putea beneficia inclusiv
    companiile germane care intenţionează să se stabilească în ţara noastră sau
    să-şi extindă activităţile deja existente.




    Aproximativ 61% dintre
    muncitorii români si bulgari care se află în Marea Britanie lucrează peste 40
    de ore pe săptămână, comparativ cu 23% în cazul britanicilor, potrivit unui
    raport publicat de Oficiul National de Statistică (ONS), transmite BBC. Analiza arată
    impactul semnificativ al migratiei internaţionale asupra forţei de muncă
    britanice. După toate probabilitătile, migranţii din Europa de Est, Bulgaria şi
    România lucrează mai multe ore şi câştigă mai puţin decât alţi angajaţi, ceea
    ce reflectă parţial numărul ridicat al muncitorilor necalificaţi, explică
    Anna Bodey de la ONS. Raportul relevă că migranţii din UE reprezintă 11% din
    angajaţii din sectorul industrial în Regatul Unit, sunt probabil
    supracalificaţi pentru slujbele pe care le fac şi tind să lucreze mai multe ore
    decât media. ONS estimează că 3,4 milioane de persoane care lucrau anul trecut
    în Marea Britanie erau din afara ţării. Această forţă de muncă este importantă
    în special în retail, comerţul cu ridicata, sectorul hotelurilor şi
    restaurantelor, administraţie publică şi sănătate, unde lucrează aproximativ
    1,5 milioane de persoane din afara Regatului Unit. Din acestia, aproximativ 2,2
    milioane sunt din UE (7%) si 1,2 milioane din afara UE (4%).




    Medicii români care lucrează în străinătate, indiferent
    dacă şi-au făcut specializarea în ţară sau în altă parte, au la dispoziţie, din
    luna aprilie, un organism care să-i consilieze în cazul în care vor să revină
    în România. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat înfiinţarea, în
    cadrul Ministerului, a Centrului Naţional de Resurse Umane. Ministrul a precizat că are o serie de semnale din
    Germania şi Anglia privind revenirea acasă a unor doctori, după anunţul privind
    majorarea salariilor în sistemul românesc, dar şi în contextul creat de ieşirea
    Marii Britanii din UE. Presa din Marea Britanie scrie în această perioadă că
    lipsa de medici este acută în Regatul Unit şi că numărul specialiştilor
    europeni care au părăsit sistemul a crescut dramatic în ultima parte a lui
    2016.

  • Jurnal românesc – 07.11.2016

    Jurnal românesc – 07.11.2016


    50 de elevi
    si profesori din Republica Moldova au vizitat, week-end-ul trecut, România. Ei
    au trecut pragul Muzeului Memorial Constantin şi Ion Stere din Bucov,
    Castelul Iulia Haşdeu din Câmpina, Casa Memorială George Enescu din
    Sinaia, Castelul Pelişor şi au admirat Piaţa Sfatului din Braşov. Excursia
    elevilor şi cadrelor didactice de la Liceele Ioan Vodă, Ion Creangă
    şi Mihai Eminescu din Cahul, dar şi de la Liceul Mihai Eminescu
    din Comrat a fost derulată de Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de
    pretutindeni în perioada 4-6 noiembrie 2016, în cadrul proiectului Cultura -
    drumul spre casă. Prin intermediul excursiilor elevii au putut să cunoască
    România, luând contact direct cu elemente de istorie, cultură şi spiritualitate
    românească.




    Aproximativ
    14.000 de medici români îşi desfăşoară activitatea în afara ţării, a afirmat
    preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Gheorghe Borcean, cu
    prilejul Adunării Generale Extraordinare a CMR. El a precizat că numărul
    medicilor români din Franţa depăşeşte 4.000, iar în Germania numarul acestora
    se apropie de 4000. În Belgia sunt 600, în Marea Britanie – peste 3.000, în
    Italia circa 300-400.






    A doua reuniune plenară a Alianţei Internaţionale pentru
    Memoria Holocaustului, organizaţie a cărei conducere este asigurată de România
    în 2016, are loc, la Iaşi, în perioada 7-10 noiembrie. Pe durata celor patru
    zile, experţii şi reprezentanţii guvernelor celor 31 de state membre, 11 state
    observator şi 7 organizaţii partenere vor aborda subiecte precum: situaţia
    memorialelor şi muzeelor dedicate memoriei Holocaustului aflate în pericol,
    discursul narativ-istoric privind istoria Holocaustului în Europa şi tendinţele
    de alterare a acestuia, reforma organizaţiei. În pregătirea reuniunii plenare,
    preşedinţia română a IHRA a organizat un tur memorial al locurilor din Iaşi
    unde, cu 75 de ani în urmă, a avut loc Pogromul de la Iaşi.






    Procedura de
    tragere pe sub Dunăre a conductei de rezervă a interconectorului de gaze
    România-Bulgaria a fost finalizată şi urmează să fie pusă în funcţiune la
    sfârşitul acestei luni, a anunţat Transgaz. Compania precizează că astfel vor
    fi create condiţiile tehnice pentru exportul de gaze naturale dintre cele două
    ţări. Interconectorul România-Bulgaria este finanţat din fonduri europene în
    valoare de 23 milioane de euro. Proiectul este menit să asigure transportul
    gazelor naturale din zona Azerbaidjan-Turcia-Grecia spre Austria, prin
    segmentul de pe teritoriul României. După punerea în funcţiune, conducta va
    face, practic, legătura între sursele de gaze naturale din Coridorul Sudic şi
    cele din Europa Centrală şi de Vest.






    Cifra de
    afaceri din comerţul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al
    consumului populaţiei, a crescut în septembrie cu aproape 10% faţă de aceeaşi
    perioadă din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică. Creşterea se
    datorează vânzărilor de carburanţi şi de bunuri nealimentare, dar este mai mică
    decât cea din lunile precedente. O creştere importantă s-a înregistrat în
    februarie, de aproape 22%, un nivel record din 2008 şi până acum. INS
    precizează că, în ultima perioadă, afacerile din comerţul cu amănuntul au fost
    susţinute de vânzările de alimente, în urma scăderii TVA de la 24 la 9%. De
    asemenea, de la 1 ianuarie, anul acesta, au intrat în vigoare mai multe
    reduceri de taxe şi impozite, între care cota generală de TVA, impozitul pe
    dividende şi unele accize.

  • 14.000 de medici români lucrează în statele din Uniunea Europeană

    14.000 de medici români lucrează în statele din Uniunea Europeană

    Aproximativ 14.000 de medici români lucrează în statele din Uniunea Europeană — a declarat la Radio România Actualități preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean.



    El a precizat că în Franţa sunt peste 4.000 de medici, iar în Germania rata intrărilor a crescut exponenţial în ultimii trei-patru ani, ajungând tot la 4.000.



    De asemenea, în Marea Britanie lucrează peste 3.000 de medici români, în Belgia sunt 600, iar în Italia şi Spania câte 400.