Radio România Internațional

Tag: mediere

  • Noi reguli europene privind regimurile patrimoniale ale cuplurilor internaţionale

    Noi reguli europene privind regimurile patrimoniale ale cuplurilor internaţionale

    În Uniunea Europeană au intrat în vigoare regulamentele care clarifică normele aplicabile regimurilor patrimoniale pentru cuplurile internaționale căsătorite sau aflate în parteneriate înregistrate.

    Regulamentele vor stabili reguli clare în cazuri de divorț sau de deces și vor pune capăt acțiunilor paralele și, eventual, contradictorii, introduse în diverse state membre – de exemplu, cu privire la bunuri imobile sau la conturi bancare. Pe scurt, vor asigura o mai mare claritate juridică pentru cuplurile internaționale.

    Vĕra Jourová, comisarul european pentru justiție, a explicat că aceste noi norme vor face ca împărțirea bunurilor să fie mai ușoară și mai puțin costisitoare și vor oferi sprijin persoanelor aflate în situații dificile. Peste 16 milioane de cupluri internaționale vor beneficia de proceduri clare în caz de divorț sau de deces al unui partener. Acestea vor putea economisi anual aproximativ 350 de milioane de euro – cheltuieli de judecată. Noile regulamente vin după ce, în 2016, au intrat în vigoare îmbunătățiri ale normelor europene care protejează copiii în contextul răspunderii părintești transfrontaliere privind litigiile legate de custodie, drepturile de acces și răpirea copilului. Noile norme accelerează procedurile legale și administrative și vor garanta că interesul superior al copilului este întotdeauna luat în considerare – preciza comisarul Vĕra Jourová.

    Procedurile vor fi mai eficiente. Va trebui ca părinţii să se angajeze într-un proces de mediere, care va genera implicit mai multe soluţii durabile şi, prin urmare, un mediu mult mai plăcut pentru copil. Totodată, această măsură va duce la reducerea costurilor în cazul litigiilor civile, care se ridică, în medie, la 2.200 de euro pentru un singur proces.

    Şi de această dată, comisarul Vĕra Jourová a încurajat toate statele membre să se alăture cooperării, în interesul tuturor cuplurilor internaționale din Uniunea Europeană, în condiţiile în care aceste norme se vor aplica doar în 18 state, care le-au adoptat tot în 2016. Este vorba de Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Cehia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia. Noile regulamente vor oferi clarificări privind instanța națională care are competența de a ajuta cuplurile să își administreze bunurile sau să le împartă în caz de divorț, separare sau deces; vor oferi clarificări privind legislația națională care prevalează în cazul în care este posibilă aplicarea normelor din mai multe țări; vor facilita recunoașterea și executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate într-un stat membru privind chestiunile legate de patrimoniu dintr-un alt stat membru.


  • Uniunea Europeană mediază între Serbia şi Kosovo

    Uniunea Europeană mediază între Serbia şi Kosovo

    Balcanii
    de Vest sunt o direcţie în care Uniunea Europeană s-a îndreptat în intenţia sa
    de a-şi integra întregul spaţiu geocultural. Regiunea cunoscută şi sub numele
    de fosta Iugoslavie a fost una dintre cele mai turbulente de după anul 1989.
    Războaiele din fosta Iugoslavie, din care s-au desprins şase republici, au
    continuat cu desprinderea provinciei Kosovo şi cu proclamarea ei ca stat
    independent. Toate acestea au lăsat urme adânci în mentalul colectiv şi au
    lăsat societăţile din Balcanii de Vest în afara procesului european de
    integrare. Uniunea Europeană însă doreşte ca aceste societăţi să fie în
    interiorul ei şi de aceea se implică în medierea conflictelor.


    Maja Kocijancic,
    purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a sintetizat nivelul de implicare al
    Uniunii Europene ca mediator şi liniile generale pe care se bazează negocierile
    dintre părţi: Ţinta
    dialogului este normalizarea deplină a relaţiilor. În acest context, lucrăm asupra
    unui acord pe baze legale şi pe baza consensului mutual, cu respectarea legilor
    internaţionale. Trebuie să fie un acord sustenabil şi realist, toate eforturile
    sunt în curs. Noi, ca mijlocitori, nu putem discuta public detaliile
    negocierilor în desfăşurare. Înaltul reprezentativ a afirmat într-un comunicat
    că dificultăţile rămân şi nu ne-am eschivat niciodată de la a le rezolva. Este
    un proces foarte dificil, sunt foarte multe sensibilităţi. Dar aşa cum am mai
    spus în ultimele două săptămâni, cele două părţi au nevoie de spaţiu pentru
    negociere. Acesta este ceva foarte important, noi ne aşteptăm ca procesul să
    continue cu acelaşi angajament şi cu aceeaşi dedicaţie în logica a ceea ce am
    spus, a normalizării depline a relaţiilor. Rezoluţia asupra problemelor celor
    mai fierbinţi este ceva crucial, este un principiu esenţial pentru progresul
    părţilor spre apropierea de Uniunea Europeană care la nivelul politic cel mai
    înalt s-a angajat în medierea conflictelor din Balcanii de Vest. Nu este un
    proces care să privească numai o parte, este ceva pe care noi îl împărtăşim şi
    a fost confirmat în luna mai la summitul de la Sofia. Credem că este şi în
    interesul Uniunii Europene şi al regiunii ca discuţiile în acest context să fie
    intensificate. Este ceva ce s-a spus în timpul dialogului avut până acum că a
    doua parte va însemna intrarea într-o intensificare a dialogului şi a abordării
    problemelor dureroase. Nu vom avea o foaie concretă de parcurs pentru că
    depinde de progresul negocierilor.


    Din
    Balcanii de Vest au venit în ultimele zile veşti îmbucurătoare. Ambele părţi,
    Serbia şi Kosovo, au manifestat dorinţa de a face un compromis din care să
    câştige toată lumea.