Radio România Internațional

Tag: mediu de afaceri

  • Deficitul bugetar şi încrederea oamenilor de afaceri

    Deficitul bugetar şi încrederea oamenilor de afaceri

    Indicele Confidex, care măsoară nivelul de încredere a managerilor români în economie, a atins cea mai mare valoare măsurată în ultimii patru ani, de 52,5, arată cel mai recent studiu pe această temă. Pe fondul scăderii inflaţiei, al creşterii PIB-ului şi al unui optimism crescut al mediului de afaceri autohton, dar şi internaţional, în legătură cu evoluţia economiei, valoarea indicelui a depăşit maximul anterior de 50,2, înregistrat în primul semestru al anului trecut. Conform studiului, ponderea managerilor care se declară optimişti cu privire la starea economiei româneşti a urcat până la 34%, faţă de 26%, în semestrul precedent.

    Totuşi, 38% dintre aceştia rămân precauţi. Cifrele reprezintă un indicator al rezilienţei, flexibilităţii şi adaptabilităţii mediului de business românesc la schimbările abrupte ale condiţiilor de piaţă cu care s-au confruntat în ultimii ani, începând cu pandemia COVID-19, urmată de creşterea preţurilor la energie, apoi de războiul din Ucraina, de modificările fiscale şi de valul inflaţionist care încă nu s-a încheiat, arată studiul Confidex.

    Potrivit acestuia, companiile din domeniul serviciilor sunt cele mai optimiste, urmate de IT, construcţii şi comerţ. La polul opus, o abordare mai precaută o au afacerile din agricultură, energie şi industrie. Pe de altă parte, România a făcut progrese semnificative în reducerea decalajului faţă de ţările dezvoltate după anul 2000, înregistrând cea mai rapidă creştere a productivităţii muncii din Europa Centrală şi de Est, spune Csaba Bálint, membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Potrivit acestuia, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare a ajuns la peste 75% din media europeană, evoluţie care a fost susţinută de acumularea investiţiilor străine directe şi de menţinerea pentru un timp a unei datorii publice scăzute.

    Csaba Bálint: „Toate judeţele din România au făcut progrese semnificative în ultimele aproape două decenii şi jumătate în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, dar disparităţile regionale au crescut. Până acum am beneficiat de un raport datorie publică-PIB relativ scăzut, oferind spaţiu de manevră pentru a sprijini creşterea economică, însă majorarea datoriei a creat şi vulnerabilităţi. Pe măsură ce România a recuperat rapid decalajele, au apărut dezechilibre semnificative, în frunte cu adâncirea deficitelor gemene; atât deficitul bugetar, cât şi cel de cont curent sunt de mulţi ani la niveluri foarte ridicate”. Absorbţia eficientă a fondurilor europene este foarte importantă în finanţarea investiţiilor, dar esenţiale sunt şi corecţia bugetară sau descoperirea de surse proprii de creştere economică, consideră oficialul BNR. În prognoza de primăvară, Comisia Europeană estimează o creştere a economiei româneşti de 3,3%, însă şi un deficit de aproape 7 procente din PIB, cel mai mare din Uniune.

  • România 43

    România 43

    Peste 450 de lideri de afaceri români din întreaga lume s-au reunit la București pentru cea de-a 8-a ediție a Summit-ului Repatriot 2023, o ediţie cu multe evenimente speciale, care a culminat cu dezbaterile pe teme economice și strategice, organizate la Parlamentul României. Declaraţie Gheorghe Cârciu, Secretar de Stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.








  • Bani europeni pentru tranziţie verde

    Bani europeni pentru tranziţie verde

    Comisia Europeană a anunțat că Fondul pentru modernizare a efectuat, în cel de-al doilea an de funcţionare, plăţi în valoare totală de 4,11 miliarde de euro în sprijinul a 61 de proiecte derulate în opt ţări beneficiare. României i-a revenit cea mai importantă sumă, aproape o treime din total, adică 1,39 miliarde de euro. Proiectul care a beneficiat de finanţare în România este dedicat construirii a opt parcuri fotovoltaice şi a două centrale electrice, precum şi modernizarea reţelelor de energie electrică ale ţării. S-au efectuat, de asemenea, plăți către Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia și Slovacia. Potrivit CE, Fondul de modernizare urmăreşte să sprijine ţări din UE cu venituri mai mici în tranziţia lor către neutralitatea climatică. Astfel, proiectele vor contribui la modernizarea sistemelor energetice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei, transporturilor şi agriculturii, precum şi la îmbunătăţirea eficienţei energetice. Sprijinul acordat acestor investiţii, anunță Comisia, va ajuta statele membre beneficiare să îşi îndeplinească obiectivele în materie de climă şi energie pentru 2030 şi să accelereze tranziţia verde a UE.

    Anul trecut, fondul a pus la dispoziţie aproape 900 de milioane de euro pentru opt ţări beneficiare și vine în completarea altor instrumente de finanţare europene, cum ar fi Politica de coeziune şi Fondul pentru o tranziţie justă. Fondul pentru modernizare funcţionează sub responsabilitatea statelor membre beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană şi cu Banca Europeană de Investiţii. Pentru următorul ciclu de plăți, statele beneficiare îşi pot prezenta propunerile de investiţii în vederea obţinerii unui sprijin potenţial din Fondul pentru modernizare până pe 19 ianuarie 2023 pentru propunerile neprioritare şi până pe 16 februarie 2023 pentru propunerile prioritare. Pentru România, anul viitor, principala provocare va fi legată tot de absorbţia fondurilor europene, inclusiv a celor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă,unde 41% din cele 29 de miliarde de euro alocate se îndreaptă către tranziția verde.

    Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România, Cristian Pârvan, consideră că principala preocupare atât a mediului de afaceri, cât şi a decidenţilor trebuie să fie accesarea banilor europeni, prin îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor asumate în cadrul PNRR şi prin depunerea, selectarea şi finanţarea de proiecte viabile. Cristian Pârvan: Mediul de afaceri încearcă să-şi ducă mai departe misiunea lui şi să înregistreze, evident, profit. Are însă foarte multe provocări, de la provocările energetice, forţă de muncă, până la faptul că, deocamdată, solidaritatea economică europeană este doar o dorinţă şi mai puţin concretizată în nişte proiecte pan-europene. Cristian Pârvan mai spune că o politică fermă, coerentă şi bine ţintită poate duce România la un alt nivel de dezvoltare.


  • Strategii UE pentru conservarea biodiversității şi construirea unui sistem de alimentaţie sănătos

    Strategii UE pentru conservarea biodiversității şi construirea unui sistem de alimentaţie sănătos

    Cele două strategii au în vedere întărirea colaborării dintre fermieri, mediul de afaceri, consumatori şi natură pentru un viitor sustenabil al biodiversităţii şi alimentaţiei.

    Noua strategie pentru Biodiversitate îşi propune ameliorarea principalilor factori ai pierderii biodiversităţii, precum folosirea necorespunzătoare a mărilor şi uscatului, exploatarea în exces a resurselor, poluarea şi speciile străine invazive. Se propune stabilirea de obiective obligatorii de restaurare a ecosistemelor şi a râurilor, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, reducerea poluării, mărirea patrimoniului verde al oraşelor, extinderea fermelor organice şi îmbunătăţirea stării de sănătate a pădurilor. Se doreşte transformarea, până în anul 2030, a cel puţin 30% din solurile şi mările europene în zone protejate, precum şi readucerea a cel puţin 10% din zonele agricole la standardele de regiuni cu grad înalt de diversitate naturală. Vor fi deblocate fonduri anuale de 20 de miliarde de euro, atât din bugetul Uniunii cât şi din surse naţionale şi private.

    Cea de-a doua strategie propusă – denumită Farm to Fork, adică de la Fermier la Farfurie – va permite tranziţia către un sistem alimentar sustenabil, care să asigure un mod de hrănire sănătos. Va fi redus impactul agriculturii şi industriei alimentare asupra mediului. Vor fi impuse obiective concrete, inclusiv reducerea folosirii pesticidelor şi fertilizatorilor, înjumătăţirea vânzărilor de antimicrobieni şi extinderea fermelor organice la un sfert din suprafeţele agricole. Vor fi propuse măsuri care să asigure oamenii că opţiunea de hrănire sănătoasă va fi cel mai uşor de adoptat, inclusiv printr-o etichetare corespunzătoare a produselor.

    Fermierii vor fi sprijiniţi cu noi linii de finanţare şi eco-scheme pentru trecerea la practici ecologice.

    Uniunea Europeană doreşte să devină un exemplu şi un standard în eforturile globale de soluţionare a crizei biodiversităţii şi a sănătăţii alimentare; Comisia îşi va mobiliza toate mecanismele diplomatice şi partenerii externi pentru a determina crearea unui nou şi ambiţios cadru global al Biodiversităţii la nivelul ONU, dar şi o tranziţie globală către sisteme alimentare sustenabile.

    Comisia Europeană invită Parlamentul şi Consiliul să sprijine aceste două strategii, iar cetăţenii europeni şi acţionarii sunt invitaţi să ia parte la o dezbatere publică extinsă asupra acestora.


  • Provocările mediului de afaceri

    Provocările mediului de afaceri

    Criza forţei de muncă, accentuarea inflaţiei, perspectivele deprecierii monedei naţionale şi extinderea blocajului financiar vor reprezenta, în 2020, cele mai importante provocări pentru mediul de afaceri din România, arată un barometru privind starea economiei publicat de o companie de consultanţă. După ce la precedentul, din luna iulie a anului trecut, inflaţia şi deprecierea leului se aflau în prim-planul temerilor investitorilor, în 2020 criza forţei de muncă se numără acum între principalele îngrijorări.



    La întrebarea “Care ar putea fi principalele provocări cu care se va confrunta mediul de afaceri?”, peste 60% dintre firme au indicat problema forţei de muncă, 53% au menţionat accentuarea blocajului financiar, 49% creşterea inflaţiei, iar 36% o potenţială evoluţie negativă a cursului de schimb. Criza forţei de muncă s-a accentuat anul trecut — arată cercetarea -, iar importul de muncitori străini nu a reuşit să compenseze nici 10% din necesar. În plus, dincolo de stimularea consumului, creşterile salariale din mediul bugetar au accentuat dezechilibrele din piaţa muncii.



    În acest an, planurile de dezvoltare ale multor companii se află în stand-by din cauza acestor probleme de personal pentru care, din păcate, statul întârzie să vină cu soluții, cea mai solicitată de investitori fiind o necesară scădere a impozitelor pe salarii, mai reiese din document. În plus, este nevoie de un plan de măsuri pentru reîntoarcerea românilor în țară, mai ales a celor tineri, potrivit studiului. C



    ombinaţia fatidică între deprecierea leului şi creşterea preţurilor în economie a afectat semnificativ economia reală în 2019, iar acest fenomen tinde să se accentueze și în 2020.



    Având în vedere contextul electoral al acestui an – cu alegeri locale și parlamentare – el pare unul de tranziţie spre o nouă guvernare. Măsurile de reformă vor fi, din păcate, înghețate și amânate pentru 2021, atunci când vom asista şi la creşteri de taxe şi impozite, spun oamenii de afaceri. Într-o secţiune distinctă a analizei, ei au fost întrebaţi ce măsuri consideră necesare pentru dezvoltarea unui cadru economic stabil.



    Predictibilitatea fiscală (73%) s-a aflat în topul menţiunilor. Un Cod Fiscal bătut în cuie, fără modificări peste noapte (în genul propunerii privind scăderea TVA, fără fundamente economice), se află de câţiva ani în topul solicitării oamenilor de afaceri, din păcate neonorate de autorităţi. Digitalizarea administraţiei publice, investiţiile în infrastructură, reducerea aparatului bugetar şi un plan naţional de reconversie profesională se află, de asemenea, în topul măsurilor considerate prioritare de investitori.



    Barometrul privind starea economiei românești a fost realizat prin chestionare online, telefonic şi e-mail pe un eşantion reprezentativ de 450 de firme din domenii precum comerţ şi servicii financiare, agricultură, energie, confecţii şi IT.

  • Opinii despre investiţiile din România

    Opinii despre investiţiile din România

    Lipsa infrastructurii de transport reprezintă un impediment major în dezvoltarea economică a României. Este ceea ce reclamă constant investitorii autohtoni şi cei străini şi a fost confirmat de rezultatele unui sondaj realizat de Camera de Comerţ Americană în România. Cercetarea a acoperit un eşantion de 120 de companii din totalul celor 430 ale AmCham România.



    Două treimi dintre cei chestionaţi consideră o vulnerabilitate şi lipsa politicilor şi a programelor de investiţii publice, iar circa 60% sunt preocupaţi şi de stabilitatea macroeconomică. Anul 2018 a fost, din punct de vedere al performanţelor, unul bun şi foarte bun pentru majoritatea companiilor care activează în România. Cele mai multe dintre ele spun că veniturile le-au crescut. Printre cele mai apreciate condiţii de piaţă care au contribuit la performanţa raportată de companii sunt calitatea infrastructurii digitale, cea a capitalului uman şi nivelul de impozitare.



    Pentru anul 2019, mediul de afaceri se declară optimist şi în continuare se menţine trendul de creştere a veniturilor şi a numărului de angajaţi. Totuşi, prudenţa va guverna planurile investiţionale, reiese din sondajul Camerei de Comerţ Americane. Astfel, cele mai multe organizaţii preconizează, în acest an, investiţii de până la un milion de euro, deciziile în acest sens fiind puternic condiţionate de stabilitatea politică, de investiţiile în infrastructură şi de creşterea performanţei din administraţia publică.



    Potrivit sondajului, principalele trei măsuri pe care respondenţii le văd necesare pentru îmbunătăţirea semnificativă a cadrului investiţional şi a competitivităţii economice a României sunt revizuirea calităţii cheltuielilor publice şi canalizarea acestora către investiţii, creşterea absorbţiei fondurilor Europene şi investiţiile în infrastructură. În opinia companiilor chestionate, avantajele României sunt, în principal, potenţialul de creştere, calitatea ţării de membru al Uniunii Europene şi calitatea capitalului uman. 68% din firmele care au răspuns sondajului au o cifră de afaceri anuală de peste 5 milioane de dolari, iar aproape o treime au afaceri de sub 5 milioane de dolari.



    Camera de Comerţ Americană în România este, de 25 de ani, printre cele mai reprezentative asociaţii ale comunităţii de afaceri din ţară, fiind recunoscută drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relaţiilor comerciale între SUA şi România.



    La Washington, Adrian Zuckerman, nominalizat de preşedintele Donald Trump pentru postul de ambasador al Statelor Unite în România, declara, în audierea din Senat, că România trebuie să continue lupta împotriva corupţiei, să creeze un climat de afaceri mai prietenos pentru investitori, să investească în infrastructură, sănătate şi educaţie şi să-şi consolideze administraţia publică. Investitorii doresc un climat care să permită afacerilor lor să contribuie la creşterea economică susţinută a României, să creeze locuri de muncă, să obţină profituri şi să-şi extindă companiile, a subliniat Zuckerman.

  • Anticorupţia şi dezvoltarea economică

    Anticorupţia şi dezvoltarea economică

    Raportul Camerei de Comerţ Americane privind competitivitatea economiei româneşti, si lansat, marti, la Bucuresti, recunoaşte evoluţia pozitivă a ţării în clasamentele globale ale competivităţii, dar semnalează decalajul încă foarte mare faţă de media UE în privinţa PIB pe cap de locuitor. Printre indicatorii care au înregistrat o evoluţie pozitivă faţă de ediţia din 2011 a raportului se numără lupta împotriva corupţiei, gradul de conectare la internet şi ponderea angajaţilor din tehnologia înaltă şi medie. Prezent la lansare, vicepremierul Costin Borc s-a adresat investitorilor precizând că, în România, se pot face afaceri bune.



    Costin Borc: “Cred că România încă suferă de o problemă de percepţie; cred că a face afaceri în România este o experienţă pozitivă şi vorbesc ca fost conducător de companie multinaţională în urmă cu câteva luni, iar dvs sunteţi aici pentru că faceţi afaceri bune, dacă nu ar fi aşa nu aţi mai fi aici! Nu spun că este uşor să faci afaceri în România, dar în final reuşiţi să vă conduceţi companiile către rezultatele aşteptate.”



    Adjunctul şefului Misiunii diplomatice a SUA la Bucuresti, Dean Thomson, a punctat faptul că, în ciuda progreselor recente, România mai are multe de făcut în direcţia continuării reformelor, cu accent pe dezvoltarea sustenabilă şi pe deplina respectare a statului de drept.



    Dean Thomson: “Sistemul de reglementări din România este încă lipsit de coeziune şi viziune pe termen lung, iar România trebuie să răspundă acestei provocări prin adoptarea şi punerea în aplicare a reglementărilor în mod transparent, previzibil şi stabil. România are în continuare nevoie de reforme structurale care vor reduce barierele de reglementare, vor încuraja o mai mare dezvoltare a antreprenoriatului şi vor asigura deschiderea diverselor sectoare spre o competiţie internaţională şi investiţii sporite”.



    Într-un mesaj transmis cu ocazia lansării Raportului, preşedintele Klaus Iohannis arată, la rândul său, că lupta împotriva corupţiei trebuie să continue şi că numai prin rezolvarea acestei probleme majore se poate valorifica potenţialul real al economiei româneşti . Şeful statului afirmă că, în România, este nevoie de un mediu de afaceri performant şi că dezvoltarea economică nu poate exista fără piaţă şi libertate economică, fără proprietate privată şi antreprenoriat.



    Aceste beneficii, mai spune şeful statului, au fost dobândite prin sacrificii mari, acum mai bine de 25 de ani, la momentul Revoluţiei române din decembrie 1989. El şi-a exprimat încrederea că SUA pot deveni, în perioada următoare, unul dintre primii investitori străini din România, indicând că, în acest sens, cooperarea economică se poate extinde, iar pentru investitorii americani domeniul IT&C poate deveni un adevărat hub.