Radio România Internațional

Tag: mediu rural

  • România copiilor desculți

    România copiilor desculți


    Date recente de la Eurostat, pe anul 2023, arată că din toată Uniunea Europeană, România este țara în care riscul de sărăcie sau excluziune socială pentru copiii a crescut cu 0,4%, între 2020 și 2021. Vorbim de o rată de 41,5%. Țara noastră e urmată de Spania, cu 33,4% risc de sărăcie sau excluziune socială. Finlanda și Danemarca sunt la polul opus, cu rate de 13% și respectiv 14% risc de sărăcie în rândul copiilor lor. Dacă ne referim la România, zonele rurale stau mult mai prost decât zonele urbane. În 2021 am avut o rată de 16,1% risc de sărăcie sau excluziune socială în orașele mari, 30,7% în orașele mici și suburubii și 50,1% în zonele rurale. Criza economică din ultimii doi ani i-a afectat pe micuți până într-acolo, încât familiile lor au renunțat să mai dea banii pe haine sau încălțăminte, de vreme ce veniturile gospodăriei au scăzut drastic.



    Din toată Europa, copiii noștri resimt cel mai dur impactul inflației în viața de zi cu zi. În acest context, organizațiile non-guvernamentale joacă un rol critic. Am vorbit, pentru astăzi, cu Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii, organizația care, de aproape 30 de ani, își dedică eforturile copiilor noștri celor mai defavorizați. Am întrebat-o unde-i doare cel mai tare pe copiii români defavorizați:



    Întâi de toate, trebuie să spunem că, din păcate, copiii români sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială. Dintre toate statele Uniunii Europene, avem o rată de 2 copii din 5 care se află în această situație (adică 41,5%), față de nivelul UE, care e unul din 4 copii la limita sărăciei (aproape 25%). Din ancheta pe care am făcut-o în rândul familiilor vulnerabile cu care noi lucrăm a reieșit faptul că această criză a costului vieții i-a afectat extrem de mult. Majoritatea covârșitoare (aproape 95% dintre familii) au probleme în a-și acoperi nevoile de bază, cum ar fi tratamente medicale, alimente, îmbrăcăminte pentru copii. Ca să fiu mai exactă, aș putea spune că, în decursul ultimului an, 71% dintre familiile vulnerabile au renunțat la cheltuielile cu îmbrăcămintea și încălțămintea, 24% dintre ele au redus cheltuielile cu alimentele, ceea ce este foarte grav, pentru că, din păcate, sărăcia de care vorbim, sărăcia care afectează copiii duce și la imposibilitatea acestora de a rămâne în sistemul educațional.



    Un copil care trăiește sub pragul de sărăcie e un copil subnutrit, cu o sănătate precară, cu șanse diminuate de a-și depăși vulnerabilitățile mediului. De aceea, este crucial accesul la educație, împreună cu asigurarea unor politici sociale integrate, care să corecteze vulnerabilitățile. Sărăcia omoară educația. Chiar aceasta este o campanie pe care Salvați Copiii o derulează, «Sărăcia omoară educația». Iar responsabilitatea noastră este să diminuăm cât mai mult efectele sărăciei asupra copiilor.



    Încă un punct nevralgic este copilul cu părinți plecați în străinătate la muncă. Fie că sunt ambii părinți sau doar unul sau părintele singur care, din disperare de cauză, își lasă copiii la bunici și pleacă să muncească în străinătate, situația nu arată deloc bine. Salvați Copiii a lucrat cu zeci de mii de copii aflați în această situație. Vorbim de o catastrofă socială silențioasă, cu repercusiuni pe termen lung. Iată ce spune Gabriela Alexandrescu de la Salvați Copiii:



    După cum se știe, peste 5 milioane de români au plecat în afara granițelor pentru a munci pe termen lung sau pe termen limitat. Trebuie să spun că peste jumătate de milion de copii au avut, în ultimul an, cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate și aproape un milion de copii din România sunt sau a fost afectaţi de plecarea unuia sau ambilor părinți. Este o situație destul de gravă pentru copiii rămași acasă, pentru că, pentru aceștia, plecarea părintelui e resimțită ca o traumă, de cele mai multe ori, cea mai mare de până atunci și, pe fondul de vulnerabilitate emoțională instalat, ei sunt mai predispuși riscului de abandon școlar și de apariție de tulburări emoționale și comportamentale. Vedem asta din munca noastră de zi cu zi din 2009 până în prezent și este important să ne adresăm tuturor acestor aspecte, pentru că echilibrul psihologic al copilului este afectat semnificativ.



    Vedem foarte mulți copii cu anxietate, cu depresie, cu sentimente de însingurare, de abandon, care sunt reflectate în tulburări de somn, în alimentație, supraponderabilitate, dezechilibre de comportament semnificative. Este important să fim atenți, să lucrăm în mod special cu acești copii. Mă refer mai ales la acei copii care au ambii părinți plecați sau părintele singur plecat, pentru că există și un risc semnificativ mai mare de a înregistra un regres școlar, de a fi implicați în fenomene de violență școlară, de abstenteism, de abandon școlar. Este, așa cum spuneam, o traumă pe care copiii o exprimă și o resimt în moduri diferite, iar noi trebuie să fim acolo, lângă ei și să-i susținem material, educaţional, dar mai ales emoțional, pentru a trece peste o perioadă dificilă din viața lor».



    De altfel, Salvați Copiii a intensificat programele de recuperare a copiilor din mediile vulnerabile:


    În anul 2023 a fost important pentru Salvați Copiii să intensifice programele de prevenire a abandonului școlar, de reintegrare școlară și sprijin socio-pedagogic pentru copiii care sunt victime ale sărăciei. Am lucrat cu peste 42.000 de copii, am asigurat servicii directe pentru 12.000 de copii (programe de tip grădinițe și școli de vară, școală după școală, a doua șansă) și sprijin educațional și social pentru continuarea studiilor, am lucrat cu alți 10.000 de copii care au beneficiat de servicii educaționale îmbunătățite ca urmare a formării cadrelor didactice, am intensificat programele de formare pentru specialiști (aproape 250 de profesori au fost cooptați în astfel de programe) și am asigurat condiţii decente, mult mai bune, de învățare în 40 de unități școlare prin renovări, dotări, asigurări de rechizite, de cărți pentru bibliotecile școlare, în urma cărora aproape 20.000 de copii au beneficiat de acest lucru.



    Și anterior, Salvați Copiii a avut o implicare extrem de extinsă în a asigura prevenirea abandonului școlar și îmbunătățirea rezultatelor școlare pentru foarte mulți copii. Anterior anului 2023, am lucrat cu aproape 150.000 de copii pentru a-i ajuta să meargă la școală, pentru a le oferi educație suplimentară, suport material, suport pentru familiile lor, pentru a-și îmbunătăți condițiile de acasă, pentru a le asigura copiilor un mediu propice învățării. Am investit foarte mult în recuperarea educațională a copiilor care nu au fost la școală sau au abandonat școala și apoi i-am ajutat să reînceapă procesul educațional, am avut foarte multe grupe de școală după școală, în peste 20 de județe și București. Suntem foarte mult implicați în această direcție, pentru că e clar că, fără educație, prezentul și viitorul unui copil sunt incerte.


  • Muzee de la sat

    Muzee de la sat

    Descoperim azi singura platformă online din România dedicată muzeelor de la sat. Vă propunem, așadar, o călătorie virtuală prin intermediul căreia veți descoperi peste 50 de muzee din toate zonele României rurale. Turul virtual al fiecărui obiectiv cultural este unul 3D interactiv, realizat cu echipament de înaltă performanță. În plus, acestea sunt integrate și în Google Street View, Google Maps și Google Earth.



    Muzee de la sat a apărut din dorința de a promova satul românesc și muzeele din mediul rural, folosind tehnologii cât mai noi, astfel încât tinerii să fie atrași spre acest univers, spune Ionuț Teoderașcu, manager de proiect:



    Am început acest proiect, muzeedelasat.ro, acum aproape doi ani. Prima dată am scanat și am vizitat muzeele din zona Moldovei, fiindcă derulăm acest proiect în etape, pe zone. Am început cu județele din zona Moldovei și, ulterior, am trecut în zona Munteniei, iar, de curând, acum o lună, am fost în zona Dobrogei. Deci, mergem pas cu pas. Până acum am explorat mai bine de 10.000 km, adăugând și Dobrogea, și peste 70 de muzee. În prezent, pe platformă sunt 53 de muzee și lucrăm la materialele muzeelor din zona Dobrogei, din cele două județe, Tulcea și Constanța.



    În prezent, este singura platformă online din România dedicată muzeelor din zona rurală, astfel că ruralul și tradiționalul sunt foarte bine puse în valoare pe site.



    În prima parte a website-ului ne prezentăm și spunem pe scurt ce ne propunem să facem, faptul că dorim să explorăm toată harta României și să vedem toate muzeele din zona rurală. Bineînțeles, descoperim și harta interactivă a României. Acolo apar județele pe care noi deja le-am explorat. Dacă un utilizator apasă pe un județ, se deschide o fereastră în care i se spune care sunt muzeele din acel județ care pot fi explorate pe platforma noastră, folosind turul virtual. Spre exemplu, dacă alegem Iași, o să descoperim că avem două muzee: Muzeul Memoria Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și Muzeul Cucuteni. Proiectul este tradus și în limba engleză, un lucru foarte important, fiindcă vrem să ne adresăm nu doar celor din România, dar și celor din afara României, fie că sunt români, fie că sunt străini. Am avut parte și de multe apariții în presă, deci, cei care doresc să afle mai multe despre noi și despre cum a apărut acest proiect găsesc și toate aparițiile și toate poveștile din spatele proiectului.



    Criteriile pentru eligibilitatea instituției au inclus funcționalitatea și siguranța. Muzeul trebuia să funcționeze într-o clădire adecvată, iar orarul de funcționare trebuia respectat, astfel încât turiștii să fie siguri că-l găsesc deschis atunci când își programează vizita. Iar, în ultimii doi ani, au existat și reacții, spune Ionuț Teoderașcu, manager de proiect. Atât de la utilizatori cât și de la muzeografi.



    Muzeografii ne-au spus că au fost ajutați foarte mult de această promovare și de aceste tururi virtuale pentru că utilizatorii au văzut pe internet și-au făcut un traseu și, mai apoi, au mers și au vizitat fizic. De multe ori,turiștii au spus că au văzut turul virtual pe platforma muzee de la sat și că au venit ca să vadă și fizic. Utilizatorii sunt încântați. Pentru cei care nu pot să meargăfizic, e o modalitate foarte bună de a vedea ceva nou și de a explora aceste muzee din confortul casei. Apoi, avem și cealaltă situație în care persoanele nu se pot deplasa din motive ce țin de sănătate și, atunci, facilităm acest contact între cultura de la sat și persoana care se află acasă și explorează fie de pe tabletă, fie de pe telefon sau laptop.



    Ionuț Teoderașcu, manager de proiect muzeedelasat.ro, a ales două dintre obiectivele prezentate publicului cu recomandarea de vizitare. Lista este foarte mare, iar alegerea este subiectivă, însă vă puteți forma o idee asupra obiectivelor propuse.



    Am descoperit, de curând, când am fost în Dobrogea, gospodăria tradițională conservată insitu la Enisala,în județul Tulcea, acolo unde vedem o arhitectură tradițională specifică Dobrogei de Nord, cu diverse unelte. Putem vedea cum era construită casă, spre exemplu, care era făcută pe temelie de piatră, cu pereți din lut și paie, acoperită cu stuf, exact ca pe vremuri. Esteo gospodărie foarte frumoasă, cu acele culori specifice, dar este și interesantă, mai ales pentru turiștii străini. Aceștia descoperă o nouă cultură și văd cum se trăia pe vremuri. Această gospodărie, spre exemplu, are două case. Casa principală are și ea, la rândul ei, două camere, iar una dintre camere era un spațiu de locuit, iar cealaltă era camera bună sau camera frumoasă, acolo unde se organizau evenimente, unde se ținea zestrea. Nu intra oricine în camera respectivă.Un alt muzeu este, de data aceasta,în regiunea Moldovei. Este Palatul Alexandru Ioan Cuza, de la Ruginoasa, din județul Iași. Este total diferit de o gospodărie tradițională țărănească. Aici avem de-a face, așa cum îi spune și numele, cu un palat. Acest palat a fost reședința de vară a lui Alexandru Ioan Cuza, dormitor al României. Mobilierul este foarte frumos și interesant acolo. El a fost achiziționat de soția domnitorului, doamna Elena Cuza, care a cumpărat piesele de la Paris. Avem de-a face cu o altă perioadă și cuun altfel de muzeu de la sat. Fiind în Ruginoasa, el este încadrat în muzeele rurale și tot palatul poate fi explorat pe site-ul nostru.



    Inițiatorii proiectului își doresc să parcurgă toată România și să ajungă la cât mai mulți vizitatori. Este un proiect amplu, care include și o componentă socială.



    Mergem în școlile din zonele defavorizate ale României cu ochelari de realitate virtuală și le arătăm copiilor care, probabil, n-au fost niciodată la un muzeu aceste muzee virtuale scanate de noi. Ei folosesc ochelarii de realitate virtuală și se plimbă prin muzeu folosind joystick-ul, întreabă și, practic, explorează. Vrem să ajungem și fizic la acești copii, ca să le arătăm valoarea culturală de la sat, muzeele, dar în același timp să dezvoltăm și platforma și să mergem mai departe spre alte județe, să vedem și alte muzee, să le scanăm și să completăm harta interactivă a României.



    Folosind harta interactivă, în funcție de zona pe care o vizitați, vă puteți crea un traseu, astfel încât să puteți vedea cât mai multe dintre muzeele care vă vor ajuta să faceți o adevărată incursiune în mediul rural.




  • Telciu 2020 – Platformă rurală de educație prin cultură

    Telciu 2020 – Platformă rurală de educație prin cultură

    Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale își continuă – și în această vară -programele educațional-artistice dedicate copiilor și adolescenților din Telciu și împrejurimi și cuprinse sub numele Telciu 2020. Platformă rurală de educație prin cultură.” Telciu se află în județul Bistrița-Năsăud, România, și este o comunitate formată din patru sate, cu o populație de aproximativ 6200 de locuitori. Celor care doresc să afle mai multe despre zona aceasta frumoasă și cu tot felul de atracții cultural-turistice le recomandăm Grupul public de pe Facebook. Tastati Telciu și gata. Grupul — ”vă ține la curent cu informații vechi și noi.” Din câte am văzut, promisiunea extinsă la toată zona din împrejurimi.



    ”Platforma rurală de educație prin cultură”, despre care am vorbit și în 2019, propune acum un format adaptat. Cum altfel, în plină vară atipică, nu? Raluca Țurcanașu, responsabil comunicare și PR explică:


    ”Din păcate, am fost obligați să renuntăm la întreaga Școală de vară — proiectul nostru cel mai complex, care aducea în comunitate, de câțiva ani, un mare număr de invitați. Fie de pe teritoriul României, fie din afara ei. Acesta a și fost motivul principal al renunțării temporare, pentru că nu era bine nici pentru participanți, nici pentru comunitatea locală. Am decis să păstrăm, în acest an, doar conferințele, iar în privința atelierelor, am rămas în final cu 4. Și numărul de participanți la ateliere este micșorat, în conformitate cu normele medico-sanitare. Avem maximum 10 participanți la fiecare atelier și, firește, le oferim tot ce le trebuie pentru propria protecție — măști, mânuși, dezinfectant etc. Toate atelierele sunt organizate în aer liber.”



    În 2020, evenimentele de la Telciu se desfăşoară între 20 iulie şi 20 august. Conferințele sunt realizate în format hibrid. Prezentatorii, mulți dintre ei cercetători în domenii de activitate diverse, își susțin punctele de vedere, iar publicul poate urmări transmisia live, fie Facebook sau Youtube. În felul acesta – ne mai spunea Raluca – se asigură și distanțarea, dar și o comunicare oarecum spontană între toți participanții și prietenii Centrului de la Telciu. Anii trecuți au dovedit, din plin, că ei sunt numeroși, sunt răspândiți în toată Europa, sau pe continentul nord-american, și sunt generoși când este vorba despre împărtășirea propriilor competențe. Cu acei copii și adolescenți veniți special la Telciu și care le vor urma curând exemplul. Probabil.



    Două dintre atelierele de la Telciu încep chiar luni 20 iulie. Un atelier de teatru educațional — atelier anti-bullying – cu Mădălina Brândușe și Andrei Șerban, până pe 20 august. Și un atelier de scriere creativă, cu Cristian Boboescu și Simina Seliștean până în 31 iulie. Tradiționalul atelier de jonglerie, care a avut un succes remarcabil în 2019, se desfășoară acum între 27 și 31 iulie, iar cel de colaj narativ, între 8 — 16 august. Pentru că tema din acest an — ați ghicit — este bullying. Statistici UNICEF publicate relative recent i-au pus pe gânduri pe cei de la Platformă rurală de educație prin cultură.Și atunci, și-au propus să pună accent pe ateliere cu tehnici creative care să-i atragă pe cei mai mici sau mai mari — între 7 și 16 ani — să-i învețe să recunoască hărțuirea și intimidarea. Și să o poată preveni folosind poate chiar tehnici asemănătoare.



    Care este situația acum, în ziua când se dă startul primelor evenimente din programul 2020? Ne spune tot Raluca Țurcanașu, responsabil comunicare și PR: ”Cu înscrierile stăm bine, adică sunt înscriși aproape 10 copii la fiecare dintre ateliere. Atelierele de jonglerie și de colaj narativ sunt online. N-am fi crezut nici noi că este posibil, dar este. Și atunci ele vor permite înscrierea a două serii de câte zece. Participanții, profesorii, dar și copiii și adolescenții din comunitate abia așteaptă.”



    Grija pentru comunitate, dorința de a oferi cu adevărat — în acest colț de lume — o reală egalitate de șanse stau la rădăcina unor asemenea proiecte. Cu atât mai mult cu cât echipa de la Telciu, mică dar foarte dinamică, știe că pentru zonă, asemenea deschideri sunt resimțite ca un fel de privilegii. Spre deosebire de orașe, centre universitare, care pot taxa evenimente de gen drept ”banale”, spațiul rural este fragmentat. Mai ales ca urmare a periodicei migrații economice, cu efecte puternice în familie și structura socială a comunității. În 2020, peste toate se adaugă și nesiguranța accentuată a zilelor prezente.