Comisia Europeană a introdus un nou sistem de evaluare a modului în care statele membre pun în aplicare politicile de mediu. Această evaluare reprezintă începutul unui nou proces, prin care Comisia şi statele membre vor analiza cauzele care au generat lacunele în respectarea regulementelor, înainte ca problemele să devină urgente.
Potrivit comisarului pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, Comisia Europeană se angajează ca, prin această evaluare, să ajute statele membre: O aplicare fragmentară şi neomogenă a normelor de mediu nu este în interesul nimănui. Statisticile europene arată, că, dacă legislaţia de mediu s-ar aplica integral la nivelul întregii Uniuni, s-ar economisi 50 de miliarde de euro. De asemenea, că respectarea deplină, până în 2020, a politicii Uniunii Europene privind gestionarea deşeurilor ar putea crea încă 400 000 de locuri de muncă. Trei cetăţeni din patru consideră că legislaţia Uniunii Europene este necesară pentru protejarea mediului în ţara lor şi patru oameni din cinci sunt de acord că instituţiile europene ar trebui să poată verifica dacă normele sunt aplicate corect. Aici intervine evaluarea aplicării politicilor de mediu (EIR). Comisia Europeană se angajează să ajute statele membre în a le garanta cetăţenilor lor cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte calitatea aerului şi a apei şi gestionarea deşeurilor. Această evaluare oferă informaţii, instrumente şi un calendar în acest sens.”
Acest calendar va conţine termenele până la care fiecare stat va trebui să pună în aplicare recomandările făcute. Pachetul de măsuri propus de Comisie cuprinde cele 28 de rapoarte de ţară, care identifică punctele forte, oportunităţile şi punctele slabe la nivel naţional, şi o comunicare care rezumă concluziile politice ale acestor rapoarte. De asemenea, analizează tendinţele comune în asigurarea calităţii aerului şi apei, în gestionarea deşeurilor, economia circulară, protecţia naturii şi a biodiversităţii, precum şi recomandări pentru toate statele membre. Toate aceste măsuri survin în condiţiile în care Comisia atrage atenţia că prevenirea generării de deşeuri rămâne, în prezent, o provocare pentru toate statele membre.
În pofida multor reuşite pe plan local în materie de protecţie a naturii şi biodiversităţii, decidenţii de la Bruxelles se pronunţă pentru intensificarea punerii în aplicare a legislaţiei de mediu a UE. Mai exact, a directivelor “Păsări şi habitate”, altfel, avertizează ei, declinul biodiversităţii va continua în UE, ceea ce va compromite capacitatea ecosistemelor de a răspunde nevoilor populaţiei în viitor. În 23 din cele 28 de state membre, standardele de calitate a aerului sunt încă depăşite. În total, acest lucru se întâmplă în peste 130 de oraşe din Europa. De asemenea, trebuie redus zgomotul ambiental – cea de-a doua cauză imporantă a problemelor de sănătate legate de mediu.
La capitolul colectării şi tratării apelor reziduale urbane, Uniunea Europeană a lansat acţiuni în justiţie în cazul a 13 state membre. În urma lansării pachetului de măsuri privind evaluarea aplicării politicilor de mediu, vor fi organizate discuţii cu fiecare stat în parte, va fi introdus un instrument care să permită statelor membre să-şi ofere reciproc expertiză şi, nu în ultimul rând, vor avea loc dezbateri politice în cadrul Consiliului Mediu. Pentru protejarea mediului, Bruxellesul acţionează, de altfel, prin toate mijloacele pe care le are la îndemână. Un exemplu în acest sens sunt acordurile privind schimbările climatice.
Acesta reprezintă primul succes al unei negocieri condusă sub egida ONU în secolul XXI, aminteşte profesorul universitar Mircea Duţu. Amploarea sa este universală, spune el, iar ceea ce este fără precedent este faptul că societatea civilă se găseşte angajată şi mobilizată alături de state pentru îndeplinirea obiectivelor fixate – limitarea ridicării temperaturii globale la două grade Celsius în raport cu nivelurile preindustriale şi, pe cât posibil, la 1,5 grade Celsius.
De asemenea, se are în vedere asigurarea unei neutralizări a emisiiilor de gaze cu efect de seră începând cu 2050, stabilind, în acelaşi timp, contribuţii naţionale voluntare care să fie revizuite la fiecare 5 ani. Care este situaţia în România? Mircea Duţu explică: “Nu avem probleme în privinţa asumării şi îndeplinirii angajamentelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, am depăşit standardele şi obiectivele propuse în privinţa ponderii energiei regenerabile în consumul general de energie, avem capacităţi de a asigura îndeplinirea obiectivelor europene şi, în orice caz, putem să reprezentăm un exemplu deopotrivă în cadrul UE şi în cadrul mai larg al vieţii internaţionale.”
Este, însă, nevoie ca la această situaţie reală să adăugăm şi voinţă politică, mai spune Mircea Duţu.
