Astăzi vă invităm într-o zonă de
confluenţe culturale, în zona Rupea, din judeţul Braşov. Dacă vizitatorul venit
la Rupea e tentat de obicei de Cetatea Rupea (sau Cetatea Cohalmului), vestigiu
arheologic de mare vechime de pe teritoriul României, primele semne de așezări
omenești datând din paleolitic și neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.), Muzeul
de Etnografie de la Rupea oferă vizitatorilor expoziţii care-i pot ajuta să
înţeleagă viaţa din ultimul mileniu a locuitorior întregii zone, de la Rupea,
Viscri, Saschiz şi din celelate sate învecinate. În plus, cei care vor să
viziteze cetatea Rupea şi Muzeul de Etnografie au la dispoziţie un bilet comun
pentru ambele obiective.
Cetatea Rupea, ridicată pe Dealul
Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construită și extinsă în secolele al
XIV-lea- al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi.
Muzeul etnografic Gheorghe Cernea de la
Rupea este o secţie a celui de la Braşov şi s-a înfiinţat, în forma actuală, în
2008. Melania Nuţă, cercetător ştiinţific la Muzeul de etnografie Braşov,
filiala Muzeul etnografic Gheorghe Cernea din Rupea, ne-a spus povestea acestui
obiectiv turistic:
Este un muzeu al zonei Rupea, prezintă
aspecte din viaţa locuitorilor, ocupaţiile, costumele populare, obiceiurile de
peste an. Avem nouă camere de expunere, organizăm şi expoziţii temporare. În
prezent avem două expoziţii temporare, una este dedicată fanfarei ţărăneşti din
Rupea, care a împlinit 100 de ani de la înfiinţare, iar cealaltă este dedicată
costumului săsesc din zona Rupea şi Ţara Bârsei. Muzeul poartă numele celui mai
mare folclorist al zonei noastre,
Gheorghe Cernea, născut în localitatea Paloş, care a urmat şcoli din
Transilvania, a fost de profesie învăţător, dar foarte pasionat de culegerea de
folclor, ceea ce l-a şi determinat să renunţe la profesia sa şi să se dedice
doar culegerii de folclor. Avem o cameră dedicată lui Gheorghe Cernea, care
prezintă câteva lucruri care i-au aparţinut şi care fac parte şi din obiectele
pe care le-a cules de pe teren în timpul vieţii sale. A adunat peste 8 mii de
obiecte cu valoare muzeală, a încercat să facă un mic muzeu în casa părintească
din Paloş, însă spaţiul era mult prea mic, iar apoi a închiriat un spaţiu la Sighişoara,
a amenajat muzeul, dar din cauza regimului comunist muzeul i-a fost închis,
Gheorghe Cernea a fost închis, dar după săvârşirea detenţiei şi-a urmat acelaşi
vis, a făcut tot culegere de folclor, iar în 1965 a plecat pe teren şi atunci
i-a fost şi sfârşitul.
În sala centrală, de la parter,
vizitatorul se familiarizează cu o scenă de sărbătoare din satul Viscri. Costumele
tradiţionale sunt spectaculoase, fiind chiar cele purtate de mai multe
generaţii de saşi. O altă cameră este decorată ca un interior de casă cu tindă,
unde se pregătea pâinea și casa dinainte, specifice zonei Rupea dar și alte
aspecte din viața comunităților din această zonă. Un magazin sătesc, năvoade de
pescuit, obiecte din gospădăria locului completează imaginea satelor din zonă.
Există şi o cameră dedicată întemeietorului acestui muzeu.
Melania Nuţă ne-a
dat detalii: În camera dedicată lui Gheorghe Cernea avem
atât acte care dovedesc activitatea sa culturală, cât şi actul de naştere,
micile publicaţii, puţinele pe care a reuşit să le şi tipărească şi să le şi
publice, cea mai recunoscută este Floricele din jurul Cohalmului, o carte care
cuprinde strigături de joc din localităţile din zona Rupea. Tot aici avem şi un
tablou realizat din fir de păr uman, pe care Gheorghe Cernea l-a primit cadou
şi care avea o scrisoare în spatele sticlei, oarecum ascunsă între sticlă şi
pânză, în care se explica cum a fost realizat acest tablou şi de la cine sunt
firele de păr din care a fost realizat.
Invitaţia a fost lansată! Vă aşteptăm şi
data viitoare cu o nouă destinaţie!