Consulul României la Slatina, Ucraina, Grațian
Florin Pârvu, l-a primit, recent, pe Boris
Vașkeba, președintele Asociației Platforma dialogului
dintre etniile coabitante din Transcarpatia, la solicitarea
acestuia. Potrivit BUC PRESS, Boris Vașkeba a făcut o scurtă
prezentare a platformei dialogului dintre etnii și a expus opțiunile
pentru dezvoltarea cooperării în sferele economică și
culturală. În cadrul întrevederii, au fost discutate posibilele modalități
de cooperare în diferite domenii. Şeful misiunii diplomatice a României în
Transcarpatia și-a exprimat sprijinul pentru elaborarea și
implementarea unor proiecte de colaborare bilaterală și transfrontaliere
în sprijinul comunităților de pe ambele maluri ale Tisei.
La sfârșitul săptămânii
trecute, românul Gheorghe Berinde a fost ales președinte al Consiliului raional
Teceu din Ucraina, informează BUC PRESS.40 din cei 42 de deputați au fost prezenți, iar
singurul candidat nominalizat pentru funcția de președinte, Gheorghe
Berinde, membru al partidului Ridne Zakarpattya a fost ales cu majoritate de
voturi – 32. Noul președinte este rezident al satului
Biserica Albă, raionul Rahău, care, în procesul de descentralizare, a devenit
parte a comunei Slatina din raionul Teceu. El a ocupat funcția de președinte al
consiliului sătesc pentru mai multe mandate consecutive.
Guvernul de la Viena a anunțat o modificare cu privire la
circulația de sărbători a persoanelor din domeniul Îngrijire bătrâniˮ, notează
Ziarul românesc. În noua modificare a regulamentului de intrare în Austria,
îngrijitoarele sunt exceptate de la carantină, dacă pot prezenta un certificat
medical care confirmă un test PCR sau antigen negative și dacă testul nu a fost
făcut cu mai mult de 72 de ore în urmă. Schimbarea
a intrat în vigoare începând cu 19 decembrie 2020. Se acceptă și certificate
medicale, care confirmă un test ANTIGEN cu rezultat negativ. Excepția la care
se încadrează îngrijitoarele este cea pentru persoanele care intră în Austria
din motive care țin de muncă.
Expoziţia Memoria
ca formă de justiție, dedicată Memorialului Victimelor Comunismului şi al
Rezistenţei este prezentată în spațiul hispanic în perioada 11-31 decembrie
2020. Realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului-Fundația
Academia Civică, sub înaltul patronaj al preşedintelui Parlamentului European,
este prima expoziție de asemenea amploare în ţările ex-comuniste, anunță
Institutul Cultural Român de la Madrid. Institutul propune vizualizarea
expoziției pe pagina web a Reprezentanței de la Madrid a ICR și pe rețelele de
socializare. Expoziția este însoțită de un mesaj al poetei Ana Blandiana,
președinta Fundației Academia Civică, inițiatoarea si realizatoarea primului
Memorial al Victimelor Comunismului din lume. Varianta virtuală în limba
spaniolă, curatoriată de Virginia Ion, secretarul științific al Memorialului,
conține o serie de 17 panouri de mari dimensiuni, cinci cu dimensiuni mai mici
și un afiș de prezentare, cu imagini și texte explicative în română și
spaniolă. Este prezentată o istorie a represiunii comuniste în România – de la
evocarea închisorii și muzeului Sighet la acapararea puterii, distrugerea
libertății de conștiință și a dreptului de proprietate, propaganda «omului
nou», deportarea în Bărăgan, femei în închisoare, «epoca de aur», războiul rece
în România.
Galeria
Institutului Cultural Român de la Berlin găzduiește, până la sfârșitul lunii
ianuarie a anului viitor, expoziția de fotografie Last Christmas (of
Ceaușescu) semnată de Anton Roland Laub, curator: Frizzi Krella. Potrivit ICR,
din cauza restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii Covid-19,
expoziția poate fi văzută exclusiv online, cu un tur video pe pagina de
Facebook a reprezentanței. Artistul Anton Roland Laub povestește despre căderea
dictatorului român Nicolae Ceaușescu, iar privirea este îndreptată către trei
locuri, martori ai unui trecut unde ecoul cultului personalității răsună și
astăzi. Născut și crescut în București, Anton Roland Laub locuiește și lucrează
la Berlin. El deține o diplomă de masterat de la Academia de Artă Weißensee din
Berlin. În 2018, a fost finalist pentru Premiul New Discovery la Festivalul
Internațional de Fotografie Les Rencontres d’Arles. În 2017, a fost nominalizat
la Dummy Book Award la Unseen Photography Festival din Amsterdam și, de
asemenea, la Les Rencontres d’Arles. Opera sa este inclusă în Colecția de carte
și media a Staatliche Museen zu Berlin, Arhiva Les Rencontres de la
Photographie, Arles; Colecția Muzeului Memorial al Zidului Berlinului; Colecția
Muzeului Municipiului București.