Tag: memoria Holocaustului

  • Retrospectiva săptămânii 22.05- 28.05.2016

    Retrospectiva săptămânii 22.05- 28.05.2016

    Premierul român Dacian
    Cioloş în vizită la Washington



    Vicepreşedintele
    american Joe Biden l-a primit la Casa Albă pe premierul român Dacian Cioloş.
    Parteneriatul Strategic şi cooperarea economică au fost subiectele principale
    de discuţie, alături de pregătirea Summitului NATO de la Varşovia, din iulie.Oficialul american
    a reconfirmat angajamentul SUA, atât în plan bilateral, cât şi în context
    aliat, în vederea consolidării securităţii şi apărării în spaţiul euroatlantic. În cadrul discuţiilor Cioloş a
    solicitat şi sprijinul american pentru o brigadă multinaţională pe
    teritoriul României sub umbrela NATO, pentru întărirea sistemului de apărare pe
    flancul sud-est european. Joe Biden a subliniat că
    România a fost şi rămâne un partener şi un aliat de încredere al SUA şi a
    arătat că există un interes reciproc de utilizare a potenţialului semnificativ
    de dezvoltare a cooperării economice. Dacian Cioloş a discutat şi cu alţi oficiali de la Washington, dar şi cu reprezentanţi
    ai mediului de afaceri american pe care i-a încurajat
    să investească în România.
    El a avut o întâlnire şi cu membrii
    comunităţii româneşti.



    Noul
    ministru român al Sănătăţii şi-a
    prezentat priorităţile



    Asigurarea
    medicamentelor ieftine şi eficiente în spitale şi reducerea infecţiilor
    nosocomiale se numără printre priorităţile noului ministru român al sănătăţii,
    Vlad Voiculescu. El a declarat că îşi propune să construiască, din bani
    europeni, trei spitale regionale la Iaşi, Cluj şi Craiova. Vlad Voiculescu a
    vorbit despre modificări în contractele de
    management, de investiţii în laboratoarele spitalelor, dar şi de o
    perfecţionare a mecanismelor de control ale Ministerului Sănătăţii. Vlad
    Voiculescu încearcă să recâştige, astfel, încrederea pacienţilor în sistemul
    medical românesc.



    Sindicatele
    din învăţământ şi Executivul continuă negocirile privind creşterea salariilor



    Negocierile dintre Guvernul român şi sindicatele din educaţie
    privind salarizarea continuă, după ce
    Executivul propusese, recent,
    majorarea salariilor cadrelor didactice în medie cu 10% din luna august a
    anului viitor. Sindicaliştii nu au acceptat
    propunerile făcute de Executiv cu privire la sumele alocate acestui domeniu,
    considerate prea mici. Ei au anunţat că, dacă la următoarea întâlnire nu se va
    ajunge la o soluţie, pe 1 iunie va avea loc, la Bucureşti, un marş de protest.
    La rândul său, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, spune că aplicarea ordonanţei
    privind corecţiile salariile în educaţie de la 1 ianuarie, anul viitor,
    presupune un efort financiar de 800 de milioane de lei. Peste 6.000 de persoane
    ar putea beneficia de prevederile acestui act normativ.


    NATO se va concentra asupra Balcanilor



    Responsabilii NATO
    intenţionează să se concentreze asupra zonei Balcanilor, la următorul summit al
    Alianţei care va avea loc la Varşovia la începutul lunii iulie. Asistentul
    secretarului general al NATO, Sorin Ducaru, consideră că prin aderarea
    Muntenegrului s-ar putea crea premisele pentru refacerea stabilităţii în
    regiune. Aprecierea vine în contextul în care Alianţa se confruntă în prezent
    cu cele mai complexe provocări şi riscuri de la încheierea Războiului Rece.
    Este vorba despre două direcţii majore: ameninţarea care vine dinspre Est şi
    aceea dinspre Sud, a precizat Sorin Ducaru. România are în prezent implicaţi în
    teatrele externe, în operaţiuni NATO, 690 de militari.



    La Bucureşti a avut loc Reuniunea plenară a Alianţei Internaţionale pentru Memoria
    Holocaustului



    Definiţia de lucru a antisemitismului a
    fost adoptată la Reuniunea plenară a Alianţei Internaţionale pentru Memoria
    Holocaustului, care a avut loc la Bucureşti în perioada 23-26 mai şi a cărei
    preşedinţie este asigurată în perioada 2016 – 2017 de România. Cele 31 de state
    membre ale Alianţei au reconfirmat prin această decizie angajamentul de a
    respecta Declaraţia de la Stockholm şi de a depune eforturi pentru combaterea
    antisemitismului. 240 de experţi şi factori de decizie au discutat despre
    politici şi proiecte în domeniul educaţiei, cercetării şi memoriei
    Holocaustului din perspectiva relevanţei politice contemporane.



    România nu este de acord cu modificarea directivei privind
    lucrătorii detaşaţi in alte ţări



    România nu este de
    acord cu modificarea directivei privind lucrătorii detaşaţi, a declarat la
    Bruxelles vicepremierul şi ministrul economiei şi comerţului, Costin Borc. El a
    precizat că muncitorii români nu trebuie să fie discriminaţi. Comisia Europeană
    propune modificarea nivelului de salarizare la care are dreptul unul lucrător
    detaşat. Directiva actuală prevede că lucrătorii detaşaţi au dreptul să
    beneficieze de un salariu minim.11 parlamente ale statelor membre UE s-au
    exprimat împotriva modificării directivei. În această situaţie, Comisia
    Europeană trebuie să-şi revizuiască propunerea sau să o retragă.



    La Cluj Napoca a început Festivalul Internaţional de Film
    Transilvania



    Ediţia a 15-a a Festivalului Internaţional de
    Film Transilvania s-a deschis la Cluj Napoca, cu premiera mondială a lungmetrajului 6,9 pe scara
    Richter, în prezenţa regizorului român Nae Caranfil. Până pe 5 iunie vor fi prezentate 248 de producţii. La ediţia din
    acest an va fi proiectat în premieră în România şi filmul Câini,
    distins cu Premiul Criticii la Cannes în 2016. Invitată specială a ediţiei de
    anul acesta la TIFF este actriţa Sophia Loren, care vine pentru prima dată în
    România. Ea va primi premiul pentru întreaga carieră.

  • România şi lupta împotriva antisemitismului

    România şi lupta împotriva antisemitismului

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis l-a decorat pe profesorul Yehuda Bauer, preşedintele
    onorific al Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului cu Ordinul
    Naţional ‘Pentru Merit’ în grad de Mare Ofiţer. Distincţia i-a fost acordată în
    semn de înaltă apreciere şi recunoaştere pentru contribuţia personală
    semnificativă în cercetarea fenomenului Holocaustului,al cărui
    scop este păstrarea vie a memoriei acestei tragedii pe care omenirea nu trebuie
    să o mai cunoască, precum şi pentru rodnica şi prodigioasa colaborare cu
    România.

    Cu acest
    prilej, prestigiosul istoric, acum în vârstă de 90 de ani, a atras atenţia
    asupra consecinţelor pe care le-ar putea avea asupra viitorului lipsa
    cunoaşterii atrocităţilor din perioada Holocaustului. Yehuda Bauer:
    Orice acţiune umană menită să extermine evreii este un rezultat al voinţei
    omeneşti. Prin urmare, ceea ce s-a întâmplat în timpul Holocaustului ar putea
    fi repetat. Acest lucru ne face să încercăm noi toţi ca orice acţiune care este
    îndreptată împotriva nu numai a evreilor, dar a oricărei persoane, să nu mai
    existe, să fie cel puţin diminuată, dacă nu eliminată de tot.

    La ceremonia de decorare, preşedintele
    Iohannis a vorbit despre eforturile României din ultimul deceniu de a întări
    legislaţia şi de a sprijini iniţiativele de educare şi asumare împotriva
    antisemitismului. Klaus Iohannis: Prin tot ceea ce am
    realizat, am arătat că vrem cetăţeni responsabili, că dorim să conservăm
    memoria istorică a holocaustului, că onorăm memoria victimelor genocidului
    evreiesc. Credem într-o societate a toleranţei, capabilă să treacă cu succes
    testele la care comunitatea europeană şi internaţională este supusă în ultima
    vreme: criza migranţilor, atacurile teroriste şi puseurile antisemite, xenofobe
    şi rasiste.

    Şeful statului a amintit că luna viitoare se împlinesc 75 de
    ani de la cel mai mare masacru împotriva evreilor de pe teritoriul României -
    Pogromul de la Iaşi, context în care a reiterat angajamentul ferm al Bucureştiului
    de a rămâne consecvent în politica de combatere a oricăror manifestări
    antisemite, rasiste sau xenofobe. El a menţionat că, tot în 2016, România a
    preluat preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Pirorităţile sunt colaborarea cu media şi social
    media pentru promovarea cunoaşterii Holocaustului, combaterea extremismului,
    discriminării, xenofobiei, rasismului şi antisemitismului, consolidarea
    educaţiei şi promovarea cercetării academice în domeniu. Seful statului a
    anunţat că România va organiza, la începutul anului viitor, un summit
    internaţional dedicat acţiunii comune împotriva manifestărilor antisemite şi
    extremiste.

  • Jurnal românesc – 8.03.2016

    Jurnal românesc – 8.03.2016

    România deţine, de marţi, pentru un an, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Funcţia va fi îndeplinită de ambasadorul Mihnea Constantinescu. Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului, creată în 1998, reuneşte 31 de ţări şi promovează activităţi educative comemorative şi de cercetare a Holocaustului. Potrivit lui Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, peste 30 de ţări recunosc, astfel, că statul român, Guvernul, Administraţia Prezidenţială, instituţiile – după asumarea responsabilităţii Holocaustului din România, în urma raportului Comisiei “Wiesel” din 2004 – au avut grijă să construiască memoria publică a victimelor Holocaustului, să promoveze memoria evreilor şi romilor şi să promoveze politici publice prin care istoria Holocastului din România să fie cunoscută.



    România a consemnat, anul trecut, o creştere economică mai mare cu 3,7% raportat la 2014, potrivit datelor provizorii date publicităţii de Institutul Naţional de Statistică. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2015, Produsul Intern Brut în trimestrul IV a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,1%. La creşterea PIB din 2015, raportat la 2014, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului. Contribuţii pozitive mai importante au avut comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele; construcţiile; informaţiile şi comunicaţiile; industria şi impozitele nete pe produs. Pentru 2016, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în creştere la 4,2% proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut. Pentru 2017, CNP estimează un avans al economiei româneşti de 4,3%.



    Vânzările ziarelor româneşti au scăzut în perioada octombrie-decembrie 2015, cifrele fiind mai mici decât în perioada similară din 2014. Trendul descendent este, de altfel, specific ultimilor ani. Poziţia de lider la categoria ’quality’ este deţinută de cotidianul Evenimentul zilei, cu o medie de vânzări pe apariţie de 11.713 exemplare (faţă de 12.610 exemplare, în decembrie 2014). Este urmat de România liberă, cu 10.637 de exemplare în decembrie trecut, şi de Adevărul, cu 8.979 de exemplare. În rândul tabloidelor, Click! este lider de vânzări şi a raportat, în decembrie 2015, o medie de vânzări, în scădere, de 89.250 de exemplare. La capitolul cotidiane sportive, Gazeta Sporturilor a înregistrat o medie de vânzări, pentru luna decembrie, de 22.770 de exemplare, iar la cel al publicaţiilor financiare, Ziarul Financiar a avut o medie lunară de vânzări pe apariţie de 6.126 de exemplare.



    Cântăreaţa Inna a declarat că, în timpul şcolii, colegii i se adresau cu apelativul “pitica” din cauza înălţimii sale, artista făcând această dezvăluire în cadrul lansării celei de-a doua ediţii a campaniei “CN Clubul Prieteniei”, derulată de Cartoon Network împreună cu Asociaţia “Telefonul Copilului”. Campania, desfăşurată sub sloganul “Fii prietenos, nu răutăcios!”, îşi propune să încurajeze copiii şi tinerii din România să spună stop fenomenului bullying, care se traduce prin a fi jignit, lovit, rănit, exclus sau umilit. Efectele abuzului de tip bullying sunt grave din punct de vedere psihic. Această hărţuire care există în spaţiul public sau în şcoli poate determina, în afară de scăderea atenţiei, a motivaţiei şi a ambiţiei privind învăţătura, depresii şi tulburări de comportament, dezvoltarea unor stări anxioase, excludere şi dificultate în relaţionare cu adolescenţi de aceeaşi vârstă şi, cel mai grav, gânduri suicidare.