Președinții
Republicii Moldova și Ucrainei, Maia Sandu şi Volodimir Zelenski, au anunţat că
vor crea un Consiliu comun, la nivel de șefi de stat, pentru a discuta
subiectele de pe agenda bilaterală, transmite Radio Chişinău. Cei doi lideri au
salutat restabilirea relațiilor bilaterale la nivel de preşedinţi și au
accentuat importanța strategică a cooperării dintre cele două state. Sandu şi
Zelenski au discutat și despre necesitatea îmbunătățirii legăturilor economice,
în domeniul ecologic, energetic şi au abordat și subiectul proiectului de
construcție a unei magistrale care să lege cele două capitale, inclusiv
construcția unui pod peste Nistru în regiunea orașului Soroca. De asemenea,
liderii de la Chişinău şi Kiev au vorbit despre viziunile comune în privința
integrării europene a celor două state, precum și despre provocările legate de
securitatea națională și regională. Maia Sandu s-a aflat pe 12 ianuarie în
vizită oficială în capitala Ucrainei, ocazie cu care a avut întrevederi şi cu
şeful guvernului ucrainean şi cu preşedintele Radei Supreme la Kiev.
Consiliul
Național al Românilor din Ucraina a transmis un memoriu miniștrilor Educației
și de Externe ai Ucrainei, dar și omologilor acestora din România și Republica
Moldova privind situația școlilor aşa-zis moldovenești din regiunea Odesa,
informează Agenţia BucPress. Consiliul, o uniune civică ce reunește peste 20 de
societăți culturale și organe de presă din regiunile Cernăuți, Odesa,
Transcarpatia și Kiev, cere anularea tuturor deciziilor directorilor de școli
din regiunea Odesa privind introducerea, începând cu anul de învățământ
2020/2021, a cotelor lingvistice ucrainene în școlile cu predare în limba
română sau aşa-zisa limbă moldovenească. Semnatarii arată că aceste cote
lingvistice au fost introduse discret în pofida opiniei exprimate de Comisia de
la Veneția şi a promisiunilor făcute de oficiali ucraineni omologilor din
România și Republica Moldova.
Consiliul mai solicită revenirea la educaţia în
limba română în școlile din regiunea Odesa nu în așa-zisa limbă
moldovenească. Considerăm abuzivă redenumirea, în anul 1998, a
limbii române drept limbă moldovenească, și introducerea ei în școli sub
această denumire improprie, impusă politic, fără nicio consultare prealabilă cu
elevii, părinții, profesorii și directorii, se precizează în memoriu.
Consiliul Național al Românilor din Ucraina a cerut, totodată, unificarea în
cel mai scurt timp a programelor de învățământ ale școlilor cu predare în limba
română din regiunile Cernăuți, Transcarpatică și Odesa, care în prezent sunt
divizate artificial în instituții cu educația în limbi diferite română şi
moldovenească. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina şi reprezintă a treia
etnie din statul vecin după ucraineni şi ruşi.
Filiala din
Italia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate organizează o nouă ediţie a
Atelierului de Lectură, eveniment cultural desfăşurat online în fiecare lună
începând din aprilie 2020. Organizatorii propun, pe 28 ianuarie, o călătorie în
fascinanta perioadă La Belle Epoque, alături de scriitoarea Cella
Serghi şi romanul acesteia Pânza de păianjen, publicat în 1938.
LSRS transmite că, deşi Cella Serghi este mai puţin cunoscută publicului tânăr,
doreşte să arunce o nouă lumină asupra scriiturii ei de o eleganţă aparte.
Atelierul de Lectură este coordonat de Alexandra Chilian, studentă la
psihologie la Universitatea Sapienza din Roma şi membră LSRS Italia. Proiectul,
care se desfăşoară cu patronajul Ambasadei României în Italia, s-a născut din
dorinţa studenţilor LSRS de a promova literatura română în diaspora. Întâlnirea
din 28 ianuarie a Atelierului de Lectură va începe la ora 18.00, ora Italiei,
şi va fi transmisă pe paginile de Facebook şi Instagram ale LSRS Italia.
Expoziția în aer
liber Memoriile Cetății. Trei ani de intervenții artistice în cartierele
Timișoarei este deschisă în spațiul exterior al Institutul Cultural Român
de la Varșovia şi al Ambasadei ţării noastre în Polonia. Realizată împreună cu
Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii, manifestarea reuneşte 21 de
planșe de mari dimensiuni, care prezintă prin imagine şi text demersurile
socio-artistice realizate în oraşul de pe Bega, menite să-l transforme cultural
și să-l pregătească pentru momentul 2023. În 2016, Timișoara a câștigat titlul
de Capitală Culturală Europeană 2021, însă pandemia de COVID-19 a dus la
amânarea evenimentelor pentru 2023. Expoziția de la Varșovia își propune să
prezinte produsele culturale create în perioada 2018-2020, cu accent pe arta
stradală și muralurile care spun istoria și relevă specificul orașului.
Proiectul are în vedere crearea un traseu de street art în Timișoara.
Memoriile Cetății a ajuns anul acesta la a 3-a ediție. În 2018, a
avut ca temă Centenarul Marii Uniri, iar în 2019, Revoluția.
Expoziţia poate fi vizitată până pe 28 februarie.