Radio România Internațional

Tag: MEP Carmen Avram

  • Noua Politică Agricolă Comună, după votul Parlamentului European

    Noua Politică Agricolă Comună, după votul Parlamentului European

    Parlamentul European a dat undă verde, în
    sesiunea de la sfârşitul lunii noiembrie, noii politici agricole a Uniunii
    Europene. Aceasta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, însă până în acel
    moment agricultura europeană este reglementată prin dispoziţii tranzitorii. Această
    schimbare de legislaţie urmăreşte, între altele, crearea unui sistem mai
    ecologic, mai echitabil, mai flexibil și mai transparent.

    Eurodeputata Carmen Avram,
    din Grupul Socialiștilor și Democraților şi membră a
    Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European AGRI a
    evidenţiat modul în care vor avea loc aceste schimbări legislative care vor
    reforma profund atât agricultura europeană, cât şi pe cea din România:

    Implementarea
    se face cu respectarea strictă a Pactului ecologic european, acel green deal,
    ceea ce înseamnă că, pe lângă ambițiile de mediu introduse în Pact, adică
    ecoscheme și condiționalitate de mediu mai ambițioasă, nu este exclus să fim
    constrânși să includem prevederi din alte două strategii care vizează sectorul
    agricol: Strategia pentru biodiversitate și strategia de la fermă la furculiță.
    Noua PAC va fi o noutate, de exemplu, pentru că fermierii români vor avea de făcut mai multe cu bani mai
    puțini deoarece bugetul Uniunii a scăzut odată cu ieșirea Marii Britanii pe de
    o parte, iar pe de alta, în cazul României, pentru că a crescut suprafața agricolă
    raportată față de precedenta Politică Agricolă Comună. Prin urmare, vom împărți mai puțini bani la mai
    multe hectare.


    Reformarea Politicii Agricole Comune aduce atât lucruri
    bune, cât şi mai puţin plăcute, după cum a remarcat eurodeputata Carmen Avram:

    Vestea bună este că România are la dispoziție
    aproximativ 20 de miliarde euro, din care 12 miliarde pentru subvențiile din
    Pilonul I și aproape 7 miliarde pentru investiții în dezvoltarea rurală din
    Pilonul II. Vestea mai puțin bună este că, în perioada de
    tranziție 2021 – 2022, adică acea tranziție între cele două PAC-uri, România
    cheltuiește deja din aceste fonduri aproximativ 7 miliarde ceea ce înseamnă că
    vom rămâne cu doar 7 miliarde pentru Pilonul I și II. O altă veste bună este că va crește subvenția la
    hectar, la 205 euro, dar e și o veste proastă, că nu prea avem de unde da
    acești bani. De exemplu, din Pilonul I plăți directe, România va trebui să pună
    de o parte 25%, adică aproximativ 500 de milioane de euro pentru ecoscheme.
    Dacă nu se fac ecoscheme, nu se dau banii! Tot de aici trebuie să rezerve 3%
    pentru tinerii fermieri și, ca să nu aplice plafonarea plăților directe,
    trebuie să redistribuie către micii fermieri 10% din banii de subvenție. O altă
    noutate este că femierii noștri ar putea fi puși în situația de a lăsa
    nelucrată o suprafață de 10% din teren pentru asigurarea biodiversității.


    Noua Politică Agricolă Comună atinge şi domeniul pieţei
    muncii, fapt subliniat de eurodeputata Carmen Avram: Premieră este condiționalitatea
    socială care apare, o idee a grupului socialiștilor și democraților, din care
    fac parte. Ea înseamnă că agricultorii europeni vor trebui să respecte condiții
    optime de muncă pentru lucrători. Și dacă ne gândim la toate dramele care se
    întâmplă cu toții români plecați la muncă în străinătate, înțelegem de ce este
    atât de importantă această condiționalitate socială, care îi va feri de abuzuri
    în fermele europene în care vor lucra, altfel proprietarii riscând sancțiuni
    financiare severe.


    În urma presiunii exercitate de Parlament, normele
    Uniunii din domeniul muncii aferente sectoarelor agricole vor fi monitorizate
    mai bine, iar încălcările penalizate datorită cooperării dintre inspectorii de
    muncă naționali și agențiile de plăți din cadrul PAC. De asemenea, informațiile despre beneficiarii
    finali ai sprijinului din partea Uniunii vor fi mai transparente datorită unui
    instrument al Uniunii de extragere a datelor. El va putea fi accesat de
    statele membre și va facilita identificarea riscului de fraudă prin verificări
    încrucișate ale informațiilor din bazele de date publice.


  • Studii de impact pentru strategiile noului Pact Ecologic European

    Studii de impact pentru strategiile noului Pact Ecologic European

    Eurodeputata Carmen Avram,
    din Grupul Socialiștilor și Democraților şi membră a
    Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European AGRI din
    Parlamentul European, i-a adresat recent o interpelare Comisarului European
    pentru Agricultură Janusz
    Wojciechowski, prin care îi solicită detalii cu privire la studiile de
    impact pe cele două strategii fundamentale ale noului Pact Ecologic European:
    Biodiversitate şi De la fermă la furculiţă.


    Am invitat-o pe eurodeputata Carmen
    Avram să ne explice de ce sunt necesare alte studii de impact:

    Studiile de impact sunt foarte necesare pentru orice schimbare care
    apare la nivel naţional, european, mondial dacă este cazul. Ar fi trebuit să avem
    studii de impact înainte de fi decise atât Politica Agricolă Comună, cât mai
    ales strategiile care vor produce schimbări majore în modul în care se face
    agricultură. La fiecare întâlnire cu membri ai Comisiei Europene, cu comisarul
    pentru agricultură, am întrebat dacă există studii de impact şi ce arată ele.
    Dacă nu există, când se vor face ele pentru că noi deja lucram la acele strategii,
    ţineam legătura în permanenţă cu fermierii din ţară şi chiar cu fermieri
    europeni şi cu asociaţii europene, aveam nişte informaţii de acolo cum că
    lucrurile s-ar putea să decurgă neaşteptat faţă de optimismul Comisiei
    Europene, dar aveam nevoie de nişte studii făcute de experţi. Ori, ceea ce
    descoperim acum, foarte târziu, este că este posibil să avem un impact negativ
    odată cu aplicare acestor strategii pentru Biodiversitate, De la fermă la
    furculiţă şi alte prevederi care apar în noua Politică Agricolă Comună.


    Interpelarea eurodeputatei Carmen Avram vine în contextul în
    care au apărut informații potrivit cărora există un studiu care evalua impactul
    strategiilor asupra agriculturii, definitivat în urmă cu un an, dar pe care
    Comisia Europeană nu l-ar fi făcut public. Asta, deși negocierile privind noua Politică Agricolă
    Comună erau în plină desfășurare la acel moment:

    Nu este neapărat un studiu de impact, dar analizează impactul pe care
    strategiile Biodiversitate şi De la fermă la furculiţă le vor avea asupra
    agriculturii europene. Şi el este îngrijorător pentru că în el se arată că
    experţii au tras concluzia că, în cel mai bun scenariu, după implementarea tuturor
    acestor obiective de mediu, Uniunea Europeană, pe de o parte, ar reuşi să scadă
    emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 28,4%, sub ţinta de 50% şi apoi de
    100% pe care şi-ar dori-o Comisia Europeană. Şi mai mult, că această reducere
    la nivel european ar provoca o creştere cu 14% a gazelor cu efect de seră în
    afara Uniunii Europene. Deci practic noi am exporta poluarea în afara Uniunii
    Europene. Apoi, mai există studii făcute de cercetători de la diverse
    universităţi europene cu profil agricol, la comanda unor organizaţii de
    fermieri şi care au ajuns la concluzia că, odată cu ţintele care sunt propuse
    în aceste strategii şi anume de reducere la jumătate a pesticidelor, a
    fertilizatorilor, a antibioticelor, precum şi cu obiectivul de creştere a agriculturii
    organice cu până la 25%, producţia europeană de hrană va scădea dramatic. De exemplu,
    aceşti experţi estimează că Uniunea Europeană va înregistra o scădere cu 20% a
    producţiei de carne de vită, cu peste 6% a producţiei de lapte, cu peste 20% a
    producţiei de cereale.


    Conform
    eurodeputatei Carmen Avram, nici pentru România estimările nu sunt optimiste: În cazul specific al României, există nişte scenarii făcute de un alt
    studiu care nu a fost încă publicat, dar pe care l-am consultat şi pot să vă
    spun, în premieră, că există aceste scenarii, după cum urmează! În scenariul 1,
    se ia în calcul doar reducerea cu 50% a pesticidelor, România va înregistra o
    scădere de 7% a producţiei de cereale şi de 4% la porumb. În scenariul 2, dacă
    reducem cu 50% pierderea nutrienţilor din sol, România va înregistra o scădere
    de 20% la cereale şi tot de 20% la porumb. În alt scenariu, o evaluare a
    impactului cumulativ, deci reducerea pesticidelor, sechestrarea nutrienţilor şi
    reducerea cu 10% a suprafeţei arabile, adică toate prevederile care apar în
    aceste strategii, deci dacă le cumulăm pe toate acestea, înregistrăm cele mai
    mari pierderi, până la 29% producţia de cereale şi 24% producţia de grâu.



  • Rezoluție a Parlamentului European pentru modificarea legislației privind pădurile

    Rezoluție a Parlamentului European pentru modificarea legislației privind pădurile

    Parlamentul
    European a adoptat recent o rezoluție referitoare la răspunderea companiilor
    pentru pagubele aduse mediului, solicitând elaborarea de către Comisia
    Europeană a unui regulament armonizat în toate statele membre. Rezoluția
    Parlamentului European vizează modificarea legislației în domeniu, adică a
    Directivei din anul 2004 a Comisiei Europene privind răspunderea pentru mediul
    înconjurător, precum și a Directivei din 2008 privind infracțiunile asupra
    mediului.


    Europarlamentara Carmen Avram, din Grupul
    Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură a
    Parlamentului European, consideră că, prin modificarea legislației la nivel
    comunitar, jefuitorii de păduri vor fi cu un pas mai aproape de pedeapsă:

    Eu
    am fost raportor din umbră pe noua strategie europeană pentru păduri, un dosar
    care a fost supus la presiuni extrem de mari pentru că există diferențe uriașe
    de abordare între țările nordice și noi, de exemplu. Țările nordice vor să facă
    tot ce este posibil pentru a exploata în continuare pădurea, ceea ce nu este o
    problemă majoră pentru că ei înțeleg, în Scandinavia, ce înseamnă să exploatezi
    sustenabil o pădure astfel încât să-ți rămână pădure acolo unde ai trecut cu
    drujba.

    În România avem această situație extrem de sensibilă și dureroasă, cu
    tăierile masive de pădure care nu înseamnă doar furt, pentru că mare parte este
    tăiată ilegal, înseamnă distrugerea biodiversității și a habitatelor sălbatice,
    și vedem ce se întâmplă cu urșii care ne-au invadat, ajung în marile orașe.

    În
    plus înseamnă dezastre naturale pentru că sunt alunecări de teren, sunt
    inundații mult mai mari. Am reușit să ajungem la un compromis și să scoatem un
    raport pe care eu îl consider echilibrat
    în sensul în care vorbim despre oprirea explotării ilegale a pădurilor,
    vorbim despre reîmpădurire, dar vorbim și despre posibilitatea de a exploata
    sustenabil pădurea pentru că, totuși, este o afacere comercială, nu poți să-i
    pui capăt.

    Urmează ca, la nivelul Comisiei Europene, să fie elaborată noua
    strategie pe păduri care sper foarte mult să aibă la bază acest proiect la care
    am lucrat și care a fost votat deja în Parlamentul European.


    Pe
    lângă tăierile ilegale de păduri, România mai are o problemă în domeniul
    forestier, cu pădurile relativ tinere care au apărut pe pajiști neîntreținute,
    suprafața lor fiind de circa 500 de mii de hectare. Acestor păduri apărute pe
    pajiști li se spune pădurile nimănui, iar suprafețele ocupate de acestea
    reprezintă 7% din suprafața împădurită a României. Vegetația și copacii de pe
    pajiști pot fi defrișate în mod legal, fapt reclamat de unele organizații de
    mediu, care solicită conservarea acestora.

    Europarlamentara Carmen Avram face
    apel însă la respectarea legislației:

    Referitor la
    pădurile nimănui, cred că nu trebuie să existe un conflict între păduri și
    pajiști, ambele au un rol de important în regenerarea solurilor și în sporirea
    și sau păstrarea biodiversității.

    Noi avem în România o avere, 4 milioane de
    hectare de pajiști și ele vor deveni extrem de importante sub noua Politică
    Agricolă Comună. Sub legislația europeană, aceste pajiști trebuie păstrate ca
    pajiște, destinația lor nu poate fi schimbată. Faptul că ele se împăduresc
    spontan înseamnă că aceste pajiști nu sunt întreținute corespunzător, iar asta
    nu este în regulă. Dacă ești proprietar și ai primit subvenție penttu pajiște,
    obligația ta este să întreții pajiștea și să nu-i schimbi destinația.

    Potrivit
    legislației europene, vegetația spontană poate fi tăiată legal pentru a se
    reveni la pajiște, însă proprietarii trebuie penalizați pentru că au lăsat
    pajiștea să ajungă în această situație deși au luat bani pentru întreținere,
    dar asta nu înseamnă că Politica Agricolă Comună dă bani pentru ca să culci
    pădurile la pământ.

    În calitate de raportor din umbră pe această nouă strategie
    europeană pentru păduri, am susținut cu toată forța și în pofida tuturor
    presiunilor, introducerea măsurilor de agro-silvicultură. Și am reușit! A fost
    o premieră, acea agrosilvicultură este foarte prezentă în acel dosar.
    Dezvoltarea controlată a unor specii locale, adaptate, de copaci pe pajiști,
    îmbunătățește nu doar biomasa pajiștii, dar și bunăstarea animalelor. Este
    demonstrat științific că vitele care pasc pe o pajiște foarte bine întreținută
    dau mai mult lapte. Acolo unde apare pădure trebuie să o toaletăm, să o
    îngrijim și să o exploatăm sustenabil, dar de pajiști nu poți să te atingi pentru
    că ele trebuie să rămână pajiști, iar rolul lor va crește în următorii ani.



  • Provocări şi oportunităţi pentru sectorul de pescuit de la Marea Neagră

    Provocări şi oportunităţi pentru sectorul de pescuit de la Marea Neagră

    După un an și jumătate de negocieri, Comisia de Pescuit a Parlamentului
    European a aprobat, în urmă cu o lună, raportul Provocări şi oportunităţi pentru sectorul de pescuit de la Marea Neagră.
    Documentul a fost inițiat de europarlamentara Carmen Avram, din Grupul
    Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură a
    Parlamentului European și are în vedere situația dificilă prin care trec
    comunitățile pescărești, precum și faptul că stocurile de pește din Marea
    Neagră s-au redus substanțial din cauza pescuitului excesiv, ilegal și
    nereglementat.

    Peste 75%
    din stocurile de peşte din Marea Neagră sunt supraexploatate şi aceste stocuri
    sunt exploatate 90% de turci care, după cum ştim, intră în braconaj şi în în
    zona apelor româneşti pentru calcan, în special. Şi doar restul de 10% este
    pescuit de români, bulgari, georgieni şi ruşi, deci acest 10% este împărţit de
    4 state. Sturionul este pe cale de dispariţie şi atunci în acest dosar apar
    toate aceste elemente prin care cerem ca, atunci când se alocă bani europeni
    pentru investiţii în vase şi în unelte noi în pescuitul românesc comercial şi
    artizanal, să se ţină cont de vechimea
    şi mărimea flotei de pescuit a României pentru că acest sector trebuie reînnoit
    obligatoriu. O parte importantă a navelor noastre sunt ambarcaţiuni mici, sub
    10 metri, care sunt vechi, transmise din generaţie în generaţie. Or situaţia se
    schimbă, aceste nave trebuie să asigure pescuitul sustenabil şi trebuie să nu
    polueze. În acest moment România are 168 de ambarcaţiuni autorizate pentru
    pescuit în Marea neagră, în condiţiile în care bulgarii au de 10 ori mai multe,
    iar turcii au vreo 7 mii doar în Marea Neagră.


    Raportul
    conține recomandări pentru cele două state membre ale Uniunii Europene, România
    și Bulgaria, privind măsuri de conservare și refacere a stocurilor de pește din
    Marea Neagră, mai ales a stocurilor de sturioni. Printre aceste măsuri
    figurează și susținerea acvaculturii, după cum subliniază europarlamentara
    Carmen Avram:

    În România deşi aparent există astfel de companii care fac acvacultură,
    încă nu este suficient exploatată şi nu este suficient înţeleasă nevoia
    acvaculturii. În acelaşi timp, trebuie să facem cercetare în Marea Neagră şi să
    vedem unde putem găsi nişte zone în care să putem întări populaţia de peşte
    pentru că, dacă mergem în acest ritm, peştele va dispărea. Din fondul de
    pescuit european, noi putem atrage fonduri atât pentru cercetare, pentru
    conservare şi sporirea populaţiei de peşte din Marea Neagră şi, în acelaşi
    timp, putem să atragem, vorbim de aproape 170 de milioane de euro până în 2027,
    bani care se pot duce în proiecte de investiţii pentru dezvoltarea sectorului,
    dar şi pentru activităţile conexe, deci oamenii pot aplica şi pentru
    construcţia de cherhanale sau de pensiuni sau de unităţi de procesare.


    Europarlamentarul Carmen
    Avram consideră că, pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului de pescuit de
    la Marea Neagră, este necesară cooperarea cu toate statele riverane:

    Țin foarte mult la acest aspect despre care am vorbit cu comisarul european
    Sinkevicius de câteva ori. Am precizat, am subliniat, am recomandat să pună un
    accent pe cooperarea internaţională. Trebuie să avem neapărat bune relaţii de
    cooperare cu statele care sunt la Marea Neagră, state din afara Uniunii
    Europene, în special cu Turcia, care este cel mai mare competitor al nostru din
    zonă, ale cărei nave sunt identificate frecvent la braconat în apele
    teritoriale ale României şi nu ştiu de ce nu putem să le oprim, dar şi cu ţări
    ca Georgia care se află printre marii poluatori de la Marea Neagră.