Tag: meserii

  • Şomajul – fotografia momentului

    Şomajul – fotografia momentului

    Rata şomajului în România a crescut uşor în august faţă de iulie, cu 0,1 puncte procentuale, şi a ajuns la 5,5%, a anunţat Institutul Naţional de Statistică. Astfel, numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 de ani fără un loc de muncă a fost estimat la 452.300, în creştere şi faţă de august 2023. Pentru persoanele adulte, adică, cele din intervalul de vârstă 25-74 de ani, rata şomajului a fost estimată la 4,4% în august.

    Deşi acest indicator reprezintă peste trei sferturi din numărul total al şomerilor, România nu se găseşte încă într-o situaţie urgentă, aşa cum au fost cele prin care a trecut cu câţiva ani în urmă, a afirmat analistul economic Aurelian Dochia. El consideră însă că cifrele constituie o atenţionare, deoarece anunţă o încetinire a activităţii economice.

    Aurelian Dochia: Deşi toată lumea se aşteaptă ca scăderea dobânzilor, pe care a început-o Bancă Naţională de ceva vreme, să ducă la o revigorare a activităţii economice, sunt mulţi factori, în primul rând de natură externă, aş spune eu, ceea ce se întâmplă în economiile europene, în primul rând, ceea ce se întâmplă în lume, tensiunile geopolitice şi războaiele, care au impact foarte puternic asupra economiei. Toate lucrurile astea cred că sunt de natură a provoca îngrijorare cu privire la economie. Vedem că deja şi în România sunt tot felul de firme şi de companii străine sau naţionale care anunţă că renunţă la planurile de investiţii sau că le amână, ceea ce confirmă această tendinţă de încetinire a economiei şi această îngrijorare cu privire la perspectiva sfârşitului de an şi a anului 2025.

    În ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor, acesta a ajuns în august la 23,2%, cu aproape 2 procente mai mare decât în aceeaşi lună a anului trecut. Analistul economic a arătat că una dintre cauze este faptul că mulţi tineri îşi permit să aibă o perioadă de inactivitate, în care să îşi evalueze perspectivele, către ce fel de slujbă să se îndrepte şi ce activităţi sunt compatibile cu talentele lor.

    Aurelian Dochia: Este un lucru legat, din păcate, şi de calitatea pregătirii profesionale a tinerilor. Nu există întotdeauna o adecvare a structurii de pregătire profesională a tinerilor cu ceea ce se cere pe piaţa muncii şi atunci sunt mulţi tineri care termină o formă de pregătire şi, de fapt, nu îşi găsesc slujbă pentru pregătirea pe care au avut-o. Şi aici trebuie făcute eforturi şi îmbunătăţită situaţia, atât din partea sistemului educaţional, dar şi din partea orientării tinerilor, pentru că ei trebuie să fie ajutaţi să se orienteze către meserii şi profesii care sunt cerute pe piaţă.

    Valorile privind şomajul înregistrat în România sunt sensibil influenţate şi de numărul ridicat al românilor care aleg să muncească în străinătate. Vidul creat de aceştia pe piaţa muncii este umplut de lucrătorii străini, în special cei din ţări extra-comunitare, precum Nepal, Turcia, Republica Moldova, Sri Lanka şi India. Potrivit unui studiu realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, peste 200.000 de muncitori străini îşi desfăşurau activitatea în România, în 2023. Circa 80% dintre aceştia prestau munci necalificate în construcţii, servicii, HoReCa şi retail.

     

     

  • ECA: Recunoaşterea calificărilor profesionale în UE este foarte dificilă

    ECA: Recunoaşterea calificărilor profesionale în UE este foarte dificilă

    Uniunea Europeană a adoptat încă din 2005 o directivă pentru a facilita recunoaşterea diverselor meserii în alte ţări şi pentru a nu lăsa statele membre să impună condiţii excesive cetăţenilor. Însă – afirmă Curtea de Conturi Europeană –, autorităţile naţionale şi Comisia Europeană nu au pus bine în aplicare directiva. În plus, informaţiile care ar trebui să îi ajute pe cetăţeni mai mult îi încurcă. În prezent, autorităţile nu au obligaţia să consulte registrele de alertă în care figurează cazurile de abatere profesională.

    Raportul Curţii de Conturi Europene subliniază că statele membre nu reuşesc să ţină sistematic o evidenţă pentru a vedea cât durează efectiv procedurile de recunoaştere şi nu se mişcă prea repede, aşa cum cere directiva Uniunii. Cetăţeanului i se cere uneori să navigheze printr-o mare de hârtii (scrisori de motivaţie, traduceri autorizate sau, culmea absurdului, adeverinţă de la noul domiciliu cerută înainte să se mute acolo). Să vorbim şi despre cât costă recunoaşterea meseriilor.

    Auditorii Curţii nu au prea găsit justificări care să explice cum sunt calculate taxele sau de ce diferă acestea aşa de mult de la o ţară la alta sau de la o autoritate la alta (de la 0 euro la 17.500 de euro, sumă percepută în una dintre ţări pentru piloţi, de exemplu). Auditorii au descoperit şi că unele ţări impuneau în toate cazurile o măsură specifică (de pildă, instruire suplimentară sau un test), fără a explica cetăţeanului de ce.

    O altă problemă care a ieşit la iveală este cea a verificărilor prealabile cu privire la calificări, disproporţionate în unele cazuri în raport cu imperativele de sănătate publică.

    Uniunea Europeană a luat anumite măsuri pentru a moderniza procesul de recunoaştere, însă ele sunt rar utilizate. Un exemplu este cardul profesional european, care acoperă, printre altele, profesia de asistent medical, foarte căutată. Cardul a fost utilizat doar în 5% din deciziile de recunoaştere a calificărilor profesionale. Auditorii au descoperit şi că autorităţile naţionale ignoră adesea alertele transmise de alte ţări, chiar şi atunci când acestea trăgeau semnale de alarmă în cazuri de abatere profesională, măsuri disciplinare în curs sau condamnări penale.

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Elevii de gimnaziu şi
    părinţii acestora pot afla de pe Meserii.ro, o platformă digitală care
    conectează meseriile pregatite în şcoală, cu potenţialul de cerere din piaţa
    muncii, către ce domenii se pot îndrepta încă de pe băncile şcolii.


  • Generaţia Z şi interesul pentru învăţământul vocaţional

    Generaţia Z şi interesul pentru învăţământul vocaţional

    Societatea are nevoie de profesionişti în toate domeniile — economie, probleme sociale, medicale, culturale. Diferența apare la venituri, pentru că un medic sau un inginer câștigă, de obicei, mult peste un instrumentist sau un pictor. La meseriile de nivel mediu, aceeași stare de fapt — un instalator bun ridică lunar mult mai mult decât un muncitor la bandă sau un vânzător.



    De aceea, școlile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale. Denumirea lor cuprinzătoare a fost Școli de Arte și Meserii.



    Ce este specific unei școli vocaționale ne spune psihologul Daniel David, rectorul UBB, Universitatea Babeş-Bolyai.



    Ca șanse au copiii din zona rurală de a deveni calificați într-o meserie, fie ea vocațională sau nu, explică două tinere învățătoare.



    Care este abordarea politico-administrativă a unui sistem educațional performant l-am întrebat pe europarlamentarul Eugen Tomac.



    Rămâne ca bunele intenții să se transforme într-un aflux de tineri profesioniști, atât de necesari economiei și societății românești.



  • Pactul pentru competenţe al Uniunii se bucură de succes

    Pactul pentru competenţe al Uniunii se bucură de succes

    Pactul pentru competenţe al Uniunii Europene este o poveste de succes, crede executivul comunitar. În cei mai bine de doi ani şi jumătate de la lansare, două milioane de persoane au beneficiat de activități de perfecționare și recalificare profesională.



    În Irlanda există o Academie de leadership. La Lisabona, în Portugalia, este în plină desfăşurare proiectul unui aşa numit pașaport al competențelor digitale”. În Cipru, un centru cultural găzduieşte în afara orelor de program o serie de proiecte care le oferă oportunități de dezvoltare grupurilor vulnerabile, cum ar fi migranţii, persoanele în vârstă sau cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Federația europeană a asociațiilor de ghizi turistici organizează ateliere de lucru pentru toţi cei vor să facă această meserie. Sunt doar câteva exemple de proiecte începute graţie Pactului pentru Competențe, lansat de Comisia Europeană în noiembrie 2020.



    Totul pleacă de la o realitate descrisă de statisticile oficiale: mai bine de trei sferturi din întreprinderile din spaţiul comunitar au probleme în a găsi muncitori calificaţi, iar Uniunea are nevoie de 20 de milioane de noi specialiști IT până în 2030.



    “În Europa avem în momentul de faţă una dintre cele mai puternice pieţe ale muncii din ultimele decenii. Cu toate acestea ducem lipsă de specialişti”, a atras atenţia anul trecut preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Şi tot ea a spus:



    “Sunt antreprenori care au proiecte şi vise măreţe. Sunt companii care au programe ambiţioase de eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar care pur şi simplu nu găsesc profesionişti cu care să le pună în aplicare”.



    Pactul pentru competențe este, de altfel, o modalitate prin care Comisia Europeană vrea să ajute întreprinderile şi muncitorii să se pregătească pentru tranziția către o economie verde şi digitală. Prin crearea unui forum în care toți partenerii să poată discuta despre nevoile actuale şi viitoare de competenţe şi să poată stabili parteneriate, pactul îşi propune să contribuie la corelarea ofertei şi a cererii de talente din Europa.



    Ţinta este ca, până în 2030, peste 60 la sută din adulții din Uniune să participe la cursuri de calificare în diverse meserii în fiecare an. Statele membre pot utiliza fondurile comunitare pentru a investi în recalificarea și perfecționarea forței de muncă, pe lângă educația și formarea profesională inițială. Mai trebuie spus că 2023 este chiar Anul European al Competenţelor, iar până acum, în cadrul Pactului, au avut loc peste 15 mii de programe de formare şi au fost investite 160 de milioane de euro în inițiative legate de competențe.



  • Egalitatea de gen în numirile pentru funcțiile din domeniul economic și monetar la nivelul UE

    Egalitatea de gen în numirile pentru funcțiile din domeniul economic și monetar la nivelul UE

    În luna martie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, s-a discutat tema privind echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar, la nivelul Uniunii Europene. Încă sensibil, situat și în prezent sub puterea prejudecăților, subiectul a trezit interes și comentarii pertinente.


    Europarlamentarul român, Maria Grapini, a luat cuvântul și a cerut o judecată dreaptă și realistă a stării de fapt existente în acest domeniu, la nivel european. Grapini a ridicat vălul conformismului și a punctat realitatea…care nu vine să susțină un echilibru real și just între bărbați și femei, atunci când vorbim despre poziții de forță în cel mai puternic domeniu al economiei din UE.

    Egalitatea de gen este o necesitate, nu este un moft și nici un slogan! Acum, vorbim despre egalitatea de gen din instituțiile economice, dar trebuie să recunoaștem că există responsabilități partajate. Cei care propun comisari, de exemplu, știm, s-a spus și aici, avem doar nouă femei comisar din statele membre!

    Cred că trebuie să revenim la punctul esențial și anume la educație, dacă mai avem în acest secol, în PE, bărbați, care consideră că sunt meserii predestinate… atunci suntem foarte jos cu nivelul educației și înțelegerii egalității de gen! Parlamentul, Comisia și Consiliul trebuie să dea dovadă de transparență și de bună intenție în promovarea femeii, pentru că avem mai puține vicepreședinte decât vicepreședinți, dar în același timp trebuie să ne gândim ca statele membre să dea dovadă de aplicarea a ceea ce avem, la fiecare acasă, că avem destule reglementări!.

    Câte femei avem guvernator al băncilor naționale? Câte femei avem viceguvernatori? Cum să avem candidați aici?… Acasă, statele membre trebuie să-și pună în aplicare, acasă, politicile de egalitate de gen


  • Ce meserii preferă liceenii din România?

    Ce meserii preferă liceenii din România?

    Elevii din România știu să se
    conecteze la lumea în care trăiesc, fiind constienţi că revoluţia digitală va
    schimba fața lumii şi că, în următoarele decenii, datorită noilor tehnologii şi
    evoluţii ale economiei, vor apărea noi meserii pentru care ar trebui
    să se pregătească. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INACO -
    Iniţiativa pentru Competitivitate,în cadrul proiectului Ghidul
    Meseriilor Viitorului
    , majoritatea elevilor doresc să lucreze în
    domeniul calculatoarelor, după cum ne spune Andreea Paul, preşedintele Asociaţiei
    INACO
    : Doi din trei elevi consideră că noile
    meserii ale viitorului vin din domeniile roboticii, al inteligenței
    artificiale, al calculatoarelor și imprimării 3D. La asta visează tinerii
    români. Sigur că acel Ghid la Meseriilor Viitorului i-a stimulat, le-a deschis
    voi ferestre de oportunitate, i-a ajutat să înţeleagă implicaţiile asupra pieţei
    muncii, ale tehnologiilor noi 4.0. I-a ajutat să înţeleagă că ele se aplică în absolut toate domeniile, de la
    artă până la medicină. Elevii au înțeles că viața le va fi mai ușoară, că vom
    munci mai inteligent, mai creativ, că au nevoie de noi abilităţi în piaţa
    muncii din viitor. Ceea ce cred că o să va surprindă la acest sondaj, pe lângă
    domeniul IT şi al medicinei, care par a fi foarte atractive pentru elevi, o să
    vă surprindă rezultatele ce ţin de apetitul tinerilor pentru a se angaja în
    armată şi poliţie. Aici procentele sunt de două ori mai mari decât în cazul
    educaţiei. Au apărut în acest sondaj şi meserii exotice, cum ar fi pilot de
    drone sau miner spaţial. Cred că asta este o inspiraţie emanată din Ghidul
    Meseriilor Viitorului, dar cert este că ei ne dau semnalul foarte clar că
    educația de astăzi este ruptă total de piața muncii din viitor.


    Specialiştii din cadrul Asociaţiei INACO consideră că România este total nepregătită
    pentru acest viitor, la capitolul edicaţie. Dar, prin proiectul Ghidul
    Meseriilor Viitorului, lansat în toamna anului trecut, comunitatea de
    profesionişti INACO vrea să arate tinerilor cum se va schimba lumea în
    următorii ani, în ce domenii vor aparea meserii noi, dar si cele mai bune
    previziuni despre economia şi piaţa locurilor de muncă. Deja câteva unităţi
    şcolare din ţară au fost dotate cu tehnologie modernă, iar proiectul continuă,
    după cum ne spune Andreea Paul: Suntem în discuții
    avansate cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru a crea
    primele laboratoare inteligente 4.0 în Bucuresti. Ne gândim să facem
    asta, în acest an, la 18 unităţi școlare și chiar în Constanța și
    Călărași. Un laborator SMART LAB 4.0 trebuie să conțină 6 imprimante
    3D, un scanner 3D, doi roboți educaționali multifuncționali, echipamente
    externe de realitate virtuală, software aferente, materialele consumabile
    necesare primului an de funcţionare şi mentenanţa asigurată pentru primul
    an de funcţionare. Dar, esențial este şi trainingul cadrelor didactice,
    și avem în vedere cam trei profesori pentru fiecare unitate de învățământ
    implicată în acest program. Al doilea pas, pe care de data asta îl cerem
    Ministerului Educației, este să se creeze în regim de urgență Grupul de
    lucru pentru educația viitorului. Astfel încât, în anul următor, să putem
    discuta despre un program național de utilare a școlilor cu aceste
    tehnologii noi. Laboratoarele inteligente 4.0 sunt la fel de importante astăzi
    ca şi laboratoarele de fizică, de chimie, de informatică, de geografie, de
    biologie cu care ne-am obişnuit în şcoala românească.


    Şi Marian Staş, expert în educaţie, consideră că sistemul de învăţământ
    din România trebuie schimbat pentru a
    crea o şcoală mai atractivă, în care elevul să fie determinat să
    înveţe şi pasionat de ceea ce face: Scoala funcționează cu piedica pusă, cu frâna trasă,
    puternic inadecvată nevoile reale ale societății și ale fiecărui copil în
    parte. Aici mă refer la două dimensiuni distincte: la învățământul superior și
    la învățământul preuniversitar. Poate că învăţământul superior e un pic mai
    focalizat, deşi şi acolo am unele rezerve, dar, cu siguranţă, învăţământul
    preuniversitar nu are nimic de a face cu ceea ce înseamnă nevoile reale ale copiilor de dezvoltare. Este de
    fapt un învaţământ proiectat sindicalist, încremenit în paradigma lui
    anterioară comunistă, fără nici un fel de relație cu ceea ce înseamnă
    nevoia reală, autentică a societății și a tinerilor pentru viitor. In momentul
    de faţă, şcoala preuniversitară e proiectată să aibe profesorii norme şi salarii,
    nu să le fie bine copiilor. De aici nebunia asta cu 15 -16 -18 discipline pe
    semestru, de aici nebunia cu meditaţii pe bani cu copii de la clase la care
    predăm, de aici nebunia cu evaluare naţională de clasa a VIII-a, care, de fapt,
    este o formă fără fond, pentru că subiectele sunt trivial de simple şi atunci
    nu ierarhizează corect s.a.m.d.



    In România doar 3 la sută dintre elevi
    sunt olimpici, 42% dintre elevi nu înţeleg ceea ce citesc, iar rata abandonului
    şcolar este în continuare printre cele mai ridicate din Uniunea
    Europeană. Deocamdată, noul ministru al Educaţiei, reales a
    4-a oară în aceasta funcţie, vrea să continue reforma cu o nouă Lege a
    Educaţiei. Se vorbeste, printre altele, despre renunţarea
    la manualul unic, trecerea la un bacalaureat diferenţiat sau la examen de treaptă.

  • Meseriile viitorului

    Meseriile viitorului

    Dezvoltarea tehnologiei şi robotizarea vor înlocui forţa de muncă umană, piaţa muncii va fi într-o continuă schimbare, iar oamenii vor trebui să se reprofileze din mers. Viitorii angajaţi vor avea un profil online, vor deveni mai conectaţi, mai mobili şi mai agili, susţine organizaţia neguvernamentală INACO — Inţiativa pentru Competitivitate, în Ghidul Meseriilor Viitorului, lansat în această toamnă. Studiul, bazat pe ultimele rezultate ale cercetărilor asupra economiei viitorului explică direcţiile actuale din tehnologie şi previziunile despre economia şi piaţa locurilor de muncă în societatea de mâine.



    Andreea Paul, coordonatoarea proiectului şi Preşedinta organizaţiei neguvernamentale INACO: ”Toţi copiii care intră acum în şcoală vor avea la maturitatea lor o piaţă a muncii complet diferită de cea de astăzi. Două treimi din locurile de muncă de astăzi se vor transforma. Si este şi normal să fie aşa, pentru că au apărut tehnologii noi care resetează integral domeniile, de la agricultură la comerţ, de la producţie industrială la medicină, iar meserii cunoscute precum cea de şofer este foarte posibil să dispară în curând. Munca manuală va fi înlocuită de cea creativă, ba chiar a apărut un foarte bun slogan pe care noi îl agreăm pentru meseriile de mâine care spune “ lucrează inteligent, nu cu efort mare”, pentru că tot ceea ce va presupune efort fizic, repetitivitate, risc la locul de muncă va putea fi automatizat, robotizat ceea ce simplifică viaţa noastră de zi cu zi”.



    Autorii lucrării ‘Ghidul Meseriilor Viitorului’ consideră că sistemul de educaţie din România nu îi informează suficient pe tineri şi nu îi pregătesc pentru meseriile din societatea de mâine. Tocmai de aceea comunitatea de experți membri și colaboratori ai INACO a propus Primăriei sectorului 3 un proiect complex, care va conecta 13 licee bucureștene cu realitățile pieței muncii de mâine. Ghidul Meseriilor Viitorului va sta la baza unor workshopuri interactive, creative, evenimente de educaţie non-formală coordonate de expertii INACO, care vor stimula participarea şcolară şi orientarea profesională a elevilor din aceste licee.



    Andreea Paul: ”Noi ne-am propus ca în anul acesta să intrăm în contact direct cu 1000 de astfel de tineri, părinţi şi profesori, pentru a le arăta care vor fi meseriile viitorului, care sunt meseriile în curs de transformare sau chiar de dispariţie, meserii noi care apar, care vor fi competenţele si abilităţile mai căutate de către angajatori şi, mai ales, cum le-am putea dobândi. Acestea sunt întrebările-cheie la care comunitatea de profesionişti ai INACO îşi propune să răspundă simplu, clar, pe înţelesul tuturor într-o prezentare a “Ghidului Meseriilor Viitorului”, disponibilă online pe site-ul nostru www.inaco.ro,. Accesul este liber la acest ghid iar cei care îl vor parcurge sunt invitaţi să facă click pe fiecare poză, pentru că în spatele acelor imagini se află scurte spoturi video demonstrative.Acestea arată că tot ceea ce spunem noi există deja undeva într-un colţ al lumii, mult mai avansat decât este ţara noastră şi care imprimă aceste tendinţe tehnologice în întreaga economie mondială. De ele trebuie să ţinem cont. Vorbim despre Revoluţia digitală 4.0. Fie că e vorba de robotizare, de imprimare 3D, de sisteme blockchain, de realitate virtuală, de resursele viitorului, transporturile viitoruluui — toate aceste lucruri ne obligă să ne recalibrăm, să ne resetăm atât educaţia, cât şi investiţia noastră în propria noastră pregătire profesională continuă…”




    Specialiştii organizaţiei INACO au făcut deja primii paşi pentru ca tinerii să ţina pasul cu tehndinţele tehnologice ale viitorului. Au donat câte o imprimantă 3D educațională și câte 10 kg de consumabile elevilor de la o scoala profesională dintr-o comună din judetul Iaşi, dar şi tinerilor de la Liceul Tehnologic Ioniță G. Andron din Negrești Oaș. Hotca Ovidiu Mihai directorul acestui liceu: “Deja copiii sunt conştienti de transformările foarte mari care au loc. Exemplu de tehnică modernă este această imprimantă 3D pe care am primit-o, iar noi le explicăm elevilor cât de departe se poate merge cu tehnologia. Am văzut că există imprimante 3D care pot să construiască chiar şi locuinţe, deci copiii sunt foarte interesaţi. După părerea mea, pentru ca circuitul să fie complet, ar trebui şi la nivel industrial să se folosească aceste noi tehnologii”




    În viitor vor fi la mare căutare persoane pentru slujbe în domeniul asistenţei acordate persoanelor vârstnice, specialişti în turism spaţial, controlori de drone sau cei care vor lucra în serviciile pentru programarea şi supravegherea roboţilor. La mare căutare vor fi fizioterapeuţii, kinetoterapeuţii şi cei care vor lucra în domeniul energiei neconvenţionale, mai arată studiul INACO, potrivit căruia noile tehnologii vor duce la crearea a milioane de locuri de muncă şi vor exista domenii total noi.



    Andreea Paul: ”Există meserii care aproape sigur vor dispărea integral în viitorul apropiat. Este vorba despre vânzările “door to door” sau prin “call-center”. Funcţia de consilier de credite bancare va dispărea în viitor datorită autormatizării în proporţie de 98% a acestei pieţe, ghişeele dispar, serviciul de casierie va fi automatizat, şoferii de taxi vor fi înlocuiţi de inteligenaţa artificială în viitor într-o proporţie de 90%, spun cei de la Oxford University, iar bucătarii de fast-food îşi vor pierde slujbele în proporţie de 80%. MCDonald’s-ul are astăzi programe ample de robotizare a bucătăriilor proprii. In schimb, asistenţii medicali, dieteticienii, nutriţioniştii, chirurgii – ei nu vor putea fi înlocuiţi prin automatizare, decât într-o proporţie foarte mică.”



    Deşi în şcolile din România nu se învaţă robotică, liceenii români, pasionaţi de tehnologia viitorului, sunt printre cei mai buni din lume la concursurile în care inteligenţa artificială prinde viaţă. De exemplu, la Olimpiada Internaţională de Robotică din Mexic, echipa de liceeni din România a reuşit să obţină cele mai înalte premii acordate în competiţie, situându-se la sfârşit pe locul 1 dintre toate ţările participante.

  • Jurnal românesc – 8.09.2014

    Jurnal românesc – 8.09.2014

    Compania americană Halliburton, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali din sectorul energetic, este intersată să dezvolte investiţii în România, a spus premierul Victor Ponta Ia Bucureşti, după o întâlnire cu preşedintele pentru Emisfera Estică al aceste companii, Joe Rainey. Este vorba de două domenii cu potenţial în România, sporirea producţiei din câmpurile petroliere mature şi dezvoltarea de proiecte de mare adâncime în Marea Neagră. Ponta a mai spus ca România doreşte să devină pentru companiile americane din industria petrolului un punct de operaţiuni regional pentru Europa de Sud Est şi vecinătatea Estică.



    Firmele spaniole caută 800 de români pe care să îi angajeze la începutul anului viitor la cules de căpşuni, potrivit portalului european pentru ocuparea forţei de muncă EURES. Lucrătorii vor fi plătiţi cu aproape 40 de euro brut pe zi, iar banii vor fi achitaţi o dată la două săptămâni. Angajatorul asigură cazare, iar cei selectaţi vor fi supuşi unei perioade de probă de 15 zile. Totodată, mai sunt căutaţi 50 de asistenţi medicali pentru Germania, alţi 20 pentru Marea Britanie şi 10 pentru Irlanda. Oferta mai cuprinde 25 de locuri în Germania pentru cei specializaţi în domeniul IT



    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că românii din diaspora vor putea accesa fonduri europene prin POSDRU, pentru a învăţa meserii căutate pe piaţa externă şi pentru a-şi deschide afaceri, cu puncte de lucru în străinătate. Potrivit acestuia, condiţia este ca sediile firmelor să fie în România, astfel încât statul să beneficieze de impozitarea lor.



    Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a declarat că susţine ideea votului prin corespondenţă, cerută de multă vreme de românii din străinătate. El a spus că PSD va iniţia un proiect legislativ în actuala sesiune parlamentar, dar implementarea sa este extrem de complexă, pentru că necesită nu numai capital financiar, dar şi capital uman în plus, susţine ministrul. pentru a pune în aplicare proeictul trebuie să existe o evidenţă clară a cetăţenilor români stabiliţi în alte state. Stanoevici a explicat că există variaţii între cifrele oficiale ale direcţiilor consulare, ale ambasadelor, ale autorităţilor locale, ale bisericilor şi cele neoficiale pentru că nu toţi românii se înregistreză oficial în ţările în care se stabilesc.



    Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie a fost constituit, sâmbătă. Potrivit unui comunicat al BEC, acesta are în componenţă cinci judecători de la ICCJ, trei reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente şi şase reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare. Judecătoarea Veronica Năstasie, de la Secţia de contencios administrativ şi fiscal de la ICCJ, a fost aleasă preşedintele BEC pentru alegerile prezidenţiale, prin votul secret al celor cinci judecătoare alese vineri să facă parte din BEC.



    Guvernul SUA oferă elevilor moldoveni studii gratuite timp de un an în liceele americane. Elevii claselor a 9-a, a 10-a şi a 11-a, născuţi în perioada 1 ianuarie 1998 – 15 iulie 2000, îşi pot depune dosarele pentru participarea la Programul de schimb academic — FLEX 2015 — 2016, finanţat în întregime de Guvernul SUA. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei de la Chişinău, elevii selectaţi îşi vor face studiile într-un liceu din SUA şi vor trăi într-o familie americană. Selectarea candidaţilor are loc pe bază de concurs deschis, finaliştii fiind aleşi de către o comisie independentă din SUA, alcătuită din experţi în domeniul învăţământului internaţional şi al schimbului academic.