Radio România Internațional

Tag: mestesug

  • Vama Buzăului, destinaţie de ecoturism

    Vama Buzăului, destinaţie de ecoturism

    Localitatea Vama Buzăului a luat
    ființă în jurul anului 1700, denumirea provenind de la punctul vamal care se
    afla în zona izvoarelor râului Buzău, în trecătoarea dintre Transilvania și
    Țara Românească. Dacă în trecut la hanurile din zonă se odihneau drumeții în
    tranzit, în prezent, pensiunile sunt rezervate de turiști dornici de o vacanță
    activă sau de relaxare în mijlocul naturii.


    Aflăm de la Tiberiu
    Nicolae Chirilaș, primarul localității, care sunt motivele pentru care Vama
    Buzăului a devenit a opta și cea mai recentă destinație de ecoturism din
    România.

    Vama Buzău este o localitate situată la poalele
    Munților Ciucaș, în Carpații de Curbură, în sud-estul județului Brașov. Este o
    zonă de munte, care este nepoluată în momentul de față, extrem de curată și
    care ne dorim ca și în viitor să fie lăsată urmașilor noștri cel puțin așa cum
    am găsit-o noi. De aceea, după ce în anul 2018 comuna Vama Buzăului a primit
    titulatura de stațiune turistică de interes local, am lucrat împreună cu cei de
    la Ministerul Turismului și cu reprezentanții Asociației de Ecoturism din
    România pentru ca Vama Buzăului să devină destinație ecoturistică. În luna
    iunie, Vama Buzăului a fost atestată ca a opta destinație de ecoturism din
    România. Își merită această titulatură pe deplin, dat fiind faptul că Vama
    Buzăul este o zonă liniștită, unde suprafețele de pajiști, de exemplu, sunt
    certificate ecologic în momentul de față de către certificatori autorizați. Când
    spun că Vama Buzăului este o zonă nepoluată, mă refer atât la aerul curat pe
    care noi îl avem aici, dar mă refer și la faptul că nu avem niciun fel de
    industrie, nu sunt deșeuri. Avem apă curată, aer curat, o zonă liniștită.


    Întrucât liniștea este la mare preț în Vama
    Buzăului, sunt interzise sporturile cu motor. Așadar, ne bucurăm de o zonă cu
    aer curat, cu liniște, în care ne putem reîncărca bateriile. Însă există și
    câteva activități recomandate pentru un turist, spune Tiberiu Nicolae Chirilaș,
    primarul din Vama Buzăului.

    În primul rând, poate vizita
    Rezervația Valea Zimbrilor. Din 2008, avem în localitate această frumoasă
    rezervație care a crescut atât prin numărul de zimbri pe care îi are, dar și
    prin celelalte specii de animale pe care le găzduiește. Totodată, a crescut și
    numărul de vizitatori. Avem o medie de 70.000 de intrări anual, ceea ce arată
    că această rezervație atrage în Vama Buzăului. Pe lângă rezervația de zimbri,
    sigur, avem Cascada Urlătoarea, avem centrul de echitație din localitate, unde
    se pot lua lecții de călărie, avem campinguri unde se poate campa atât cu
    cortul, cât și cu rulota, avem trasee turistice autorizate, trasee de
    cicloturism.


    Nu în ultimul
    rând, aici veți găsi puncte gastro-locale, unde puteți mânca preparate
    tradiționale gătite după rețete străvechi.

    Acest concept
    gastro-local a plecat din Vama Buzăului și s-a răspândit treptat atât la
    nivelul județului Brașov, dar și la nivelul țării. Astfel, se găsește o mâncare
    cu produse rezultate din gospodăria proprie a localnicilor. Vreau să vă spun că
    se bucură de un real succes acest concept gastro-local și-i invit pe toți cei care
    doresc să exploreze un nou obiectiv turistic, până la urmă, să vină în aceste
    puncte gastro-locale din Vama Buzăului.


    Nu în ultimul rând, dacă
    ajungeți în Vama Buzăului, întrebați de meșterii populari. Există adevărate
    tezaure vii, fierari, tâmplari, care duc mai departe atât meșteșugurile cât și
    poveștile locului. În august îi veți putea vedea la sărbătoarea localității: Gospodarul
    Vămășan. Iar, până în luna august, ca în fiecare an, la Vama Buzăului are loc
    Festivalul Național de Folk, în perioada 29-30 iulie.


  • Horezu

    Horezu

    Ne îndreptăm azi
    spre sud-vestul României, în partea centrală a județului Vâlcea. În orașul
    Horezu, așezat la poalele Carpaților, într-un peisaj deosebit, tradiția,
    spiritualitatea și modernitatea nu se exclud. Ele se completează într-un mod
    armonios, întrucât infrastructura dezvoltată a localității și a împrejurimilor
    asigură un acces facil la multele puncte de interes turistic din zonă.

    Aflăm de
    la Cristian Iovan, directorul Casei de cultură Constantin Brâncoveanu din
    Horezu, care sunt atuurile acestui centru etnografic.

    Horezu
    este capitala ceramicii populare românești, un brand care a fost inclus în
    patrimoniul imaterial UNESCO în anul 2012. Ceramica decorativă de Horezu este
    renumită. Avem aproape 27 de familii care lucrează, comercializează,
    demonstrează și nu numai atât. Horezu este gazda a două branduri UNESCO. Cel
    de-al doilea brand, din 1996, este ansamblul Mânăstirii Horezu. Astfel, cei
    care sunt interesați de turism monahal, de turism cultural, pot veni la Horezu
    pentru a descoperi aceste frumoase ctitorii ale domnitorului Brâncoveanu. Până
    și ceramica are legătură cu ceramica utilitară care se făcea pentru palatul
    domnesc al domnitorului Brâncoveanu. Legende sunt multe, poveștile sunt
    frumoase. În plus, Horezu de anul trecut este și stațiune turistică de interes
    național. Asta înseamnă ceva. Calitatea aerului din Horezu este deosebită. La
    1.800 de metri altitudine, avem și o stațiune montană în plină desfășurare.


    Munții Căpățânii
    invită la drumeții pe trasee montane, multe potrivite pentru toată familia, cu
    dificultate de la ușor la mediu. Vara veți simți și diferența de temperatură,
    căci, dacă la poate, în Horezu, se simte căldura, pe traseu vă puteți răcori.

    Imaginați-vă că, plecând de la aproape 600 de metri altitudine, până la
    1.800, pe un traseu montan, pentru că avem și trasee marcate, puteți ajunge la
    o altitudine care să vă permită și o răcorire. Dacă jos, să zicem, sunt 30 de
    grade 36, sus nu vom găsi mai mult decât de 20-21 de grade. Atunci, o drumeție
    ușoară către munte și înapoi nu face decât ca organismul nostru să devină mai
    sănătos.


    Meșterii ceramiști
    din Horezu se formează prin tradiție, astfel încât ei, din tată în fiu, duc mai
    departe acest minunat meșteșug. Cei care plămădesc și modelează lutul sunt
    adevărați artiști. Vă veți putea minuna de precizia cu care se realizează decoruri de sute de ani cu ajutorul cornului
    de vacă sau al penei de gâscă. Meșteșugarii pot fi văzuți și pe parcursul
    anului, la diverse evenimente, întrucât agenda culturală a orașului Horezu este
    plină, spune Cristian Iovan, directorul Casei de cultură Constantin Brâncoveanu.

    Începem cu luna aprilie, cu Izvorul Tămăduirii, o manifestare
    culturală artistică unde putem să ne destindem în aer liber ascultând formații
    artistice din diferite zone ale Olteniei de sub munte. La început de iunie, are
    loc Târgul Ceramicii Populare Românești, unul dintre cele mai mari târguri de
    ceramică din România. Apoi, pentru cei care sunt iubitori de muzică, avem un
    Horezu Summer Music Academy, în vară, cu o durată de zece zile. Se pot asculta
    concerte în aer liber și în sală. Mai spre toamnă, avem Hora Brâncovenilor sau
    Zilele orașului Horezu. Ca să încheiem frumos, urmează un alt eveniment, de
    data aceasta colinde, în decembrie. Am punctat cele mai mari sărbători locale,
    unde fluența turiștilor este importantă. Horezu este locul unde poți să înveți,
    poți să descoperi istorie, poți să descoperi tradiții. Horezu este locul care
    vă așteaptă cu drag, este locul care are o gastronomie locală proprie și un
    brand de țară în această lume minunată.


    În speranța că v-am convins,
    vă așteptăm și data viitoare cu o nouă propunere. Până atunci, drum bun și
    vreme frumoasă!


  • “Ultimul meșter șindrilar din Apuseni”

    “Ultimul meșter șindrilar din Apuseni”

    Meșterul
    Nicolae Tomuș din satul Albac a rămas singurul meseriaș de șindrilă pentru
    acoperișurile caselor tradiționale din Munții Apuseni dar și cel din urmă care
    mai știe tehnica străveche (se spune că de la daci și romani) a confecționării tigăilor din piatră.


  • Ambulanţa culturală

    Ambulanţa culturală

    Cântăreţ, profesor de limba engleză şi
    germană şi chitară, pasionat colecţionar de ceasuri, (pasiune moştenită de la
    bunicul său, Petru Kindlein, unul dintre cei mai cunoscuţi ceasornicari ai
    secolului XX, din Lugoj), Emil Kindlein ne
    descifrează tainele unui proiect salvator: ambulanţa culturală.


    De ce avem nevoie de o ambulanţă culturală,
    ne-a spus Emil Kindlein, care ca muzician s-a decis în urmă cu câţiva ani să nu
    mai cânte în cluburi, realizând că nu vrea ca actul său artistic să fie
    consumat odată cu berile sau gustările servite. Nu ştiu dacă este
    nevoie pentru alţii, dar sigur este nevoie pentru noi, pentru că împreună cu
    colaboratori facem mai multe evenimente,
    de la concerte, proiecţii, activităţi muzeale, festivaluri. Şi ambulanţa
    culturală este o umbrelă a acestor evenimente. Cred că există două feluri de
    operatori culturali: sunt unii care fac evenimente fie că sunt, fie că nu sunt
    finanţaţi, noi suntem din această categorie: facem evenimente chiar dacă nu
    suntem finanţaţi. Suntem independenţi şi noi avem nevoie de ambulanţa culturală
    ca să ne exprimăm. Pe de altă parte, probabil alţii au nevoie de noi, ca să ne
    vadă, ca să se bucure de evenimentele culturale pe care le facem.



    Cum a început şi cum a crescut acest
    proiect? Emil Kindlein: Ambulanţa
    culturală are vreo trei ani, dar nu avem un început oficial, pentru că noi am
    făcut evenimente din acestea dintotdeauna. Un eveniment interesant a fost, de
    exemplu, Muzeul de bijuterii şi ceasuri, care a fost itinerant, la Sighişoara,
    Lugoj, în vreo trei locuri în Timişoara. Apoi am realizat Festivalul
    Analog-Mania, care a ajuns anul acesta la a patra ediţie; de două ediţii
    festivalul a devenit internaţional. Acum avem un concert important în Berlin. Mă
    bucur că Ambulanţa culturală a prins aripi europene, pentru că avem colaborări
    cu parteneri din străinătate. Cred că ne facem foarte bine treaba!


    Ambulanţa Culturală are multe acţiuni în
    pregătire, printre care şi amenajarea şi retehnologizarea cabinei de proiecţie
    şi sunet a Casei Tineretului din Timişoara. Cabina de proiecţie cu cele două
    proiectoare de cinematograf IOR va fi reamenajată şi o serie de aparaturi din
    domeniul foto-film vor fi expuse în mobilier specific nou. De asemenea va fi
    instalat un laborator de prelucrare foto-film complet utilat. Vor fi expuse
    aparate audio care prezintă istoria înregistrărilor de la primele experienţe,
    la gramofon, la pick-up şi la banda magnetică. De asemenea, Festivalul
    Analog-Mania va fi prezent anul acesta şi în Serbia.


    Ambulanţa culturală colaborează cu voluntari
    pentru toate evenimentele organizate, iar agenda evenimentelor organizate de ei
    poate fi urmărită pe pagina de Facebook. Ce evenimente pregăteşte echipa Ambulanţa
    culturală, ne-a spus tot Emil Kindlein: Lucrăm deja la ediţia a patra a
    Festivalului Analog-Mania. Ambulanţa culturală acum se îmbogăţeşte uşor cu o
    secţie muzeală dedicată tehnologiei analogice, de la Casa tineretului, din
    Timişoara. Redeschidem Muzeul de ceasuri şi bijuterii într-un muzeu cu o
    structură teatrală; vor fi mai multe spaţii care se vor plia. Apare o cutie a
    Pandorei pe care o deschidem cu viniluri pe care le vom produce. Avem planuri
    foarte bune şi realizabile.



    Şi cum proiectele marca Ambulanţa culturală au
    întotdeauna adâncimi nebănuite, muzeul de ceasuri şi bijuterii găzduieşte
    tradiţional ateliere de reparaţii şi construcţie de ceasuri şi bijuterii.
    Revine cu detalii Emil Kindlein: Deocamdată din muzeu s-au dezvoltat nişte ore facultative la şcoala
    Montessorri, unde în mod obişnuit se desfăşoară cursuri de lucru manual. În
    momentul în care vom redeschide această secţie a muzeului de ceasuri şi
    bijuterii, vom oferi din nou workshopurile şi pentru public. Mă bucur foarte
    mult că putem să facem constant aceste ateliere, pentru că credem într-un muzeu
    în care oamenii să atingă, să înveţe, prin a participa, prin a experimenta, mai
    mult decât într-un muzeu în care lucrurile stau după sticlă şi sunt de
    neatins.


    Cum sunt primite aceste ateliere? Emil Kindlein: Copiii, de exemplu, redescoperă ceva foarte
    simplu, redescoperă manualitatea, descoperă că viaţa are mai mult decât un
    mouse şi tastatură, şi un ecran. Este foarte interesant chiar că unii dintre
    copii care văd lucrurile făcute de colegii lor, vin repede să facă şi ei
    aceleaşi obiecte şi nu au putut să le facă, pentru că, spre deosebire de
    colegii lor care participaseră la ateliere de un an, nu-şi dezvoltaseră această
    abilitate. Cred că şi noi în România intrăm într-un trend internaţional, acela
    al DIY-ului, adică do it yourself, în care vrem să ne facem cu mâna noastră
    obiecte, amintiri, fel şi fel de mici lucrări de artă sau doar pentru a
    dezvolta un meşteşug.


    Ambulanţa culturală ne
    atenţionează să alegem proiectele culturale valoroase şi să ne bucurăm de
    calitate.